Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Conviețuirea cu virusul necesită un plan ceva mai complex, nu este suficientă restartarea campaniei de vaccinare

bucuresti - oameni pe strada - Foto Alex Nicodim/Anadolu Agency via Getty Images)

Foto Alex Nicodim/Anadolu Agency via Getty Images

Vara lui 2020 a adus primele indicii, vara 2021 confirmă: este imposibil ca la nivelul UE să putem implementa o strategie de tip zero Covid.

Va trebui să învățăm să trăim cu SARS-CoV-2.

Libera circulație a persoanelor, ca pilon fundamental social și economic, alături de realitatea că avem la nivelul Uniunii mai multe sisteme de sănătate publică decât numărul statelor membre, reprezintă factori esențiali și opozabili ideii de eliminare a virusului.

În urmă cu 5-7 săptămâni, România raporta un număr mic, de doar 30-40 infecții pe zi, moment în care teoretic ne puteam gândi că mai avem puțin până la zero, dar practic știam că din acel punct putem doar urca. Ceea ce s-a și întâmplat.

Conviețuirea cu virusul necesită un plan ceva mai complex, nu este suficientă restartarea campaniei de vaccinare. Vaccinarea rămâne o armă-cheie în această luptă, cu beneficii evidente la nivelul protecției individuale față de formele simptomatice și grave de Covid-19.

Pentru a-i crește eficacitatea și din perspectiva controlului pandemiei, trebuie să implementăm sisteme de supraveghere genomică a circulației virusului, pe scară largă. Nu mai este suficientă (de fapt, nu a fost niciodată) căutarea prin secvențiere a unei variante după ce această capătă caracteristicile unei variante de interes/îngrijorare. Este prea târziu.

Tehnologiile de secvențiere permit analiza și identificarea precoce, cu scop deopotrivă preventiv și predictiv, a unor variante care doar aparent nu pun probleme.

De exemplu, așteptarea multor cercetători a fost că varianta alfa să fie dizlocată de o altă variantă derivată din alfa - realitatea este că a fost dizlocată de varianta delta, care provine de pe cu totul altă linie evolutivă SARS-CoV-2. Evident, căutând alfa, poți găsi doar alfa, iar variantele mai periculoase (precum delta) pot trece pe sub radarul secvențierii.

Acesta este doar un exemplu din abordarea despre care am mai scris, sănătatea publică de precizie, a cărei implementare ne va ajuta să învățam să trăim cu virusul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult