Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Sustenabilitatea nu se oprește la marginea companiei tale. Degeaba am eu un lanț de aprovizionare sustenabil, dacă furnizorii mei numai pentru mine trebuie să facă asta”. Podcast România sustenabilă

Colectare selectivă

Foto: Getty Images

Încet, încet, componenta de sustenabilitate începe să devină parte din modul de operare al companiilor care vor să funcționeze responsabil. Însă sustenabilitatea nu se poate rezuma la un segment de activitate și, dacă vrei să ai grijă de un aspect, constați că trebuie în același timp să te ocupi de altul, cu care este în legătură, a explicat Sarah Maria Joițoiu, Sustainability Advisor eMAG, în timpul podcastului România Sustenabilă, realizat de jurnalistul Claudiu Pândaru.

„Sustenabilitatea nu se oprește la marginea companiei tale. Degeaba sunt eu singura companie care are un lanț de aprovizionare sustenabil, dacă furnizorii mei numai pentru mine trebuie să fie sustenabili. Dacă toți cer acest lucru, atunci și furnizorii lor vor fi mai sustenabili și furnizorii lor și așa mai departe. Este o reacție în lanț. Dacă numai eu sunt sustenabil nu mă ajută cu nimic”, este de părere ea. 


Compania își dorește să creeze o platformă prin care să le dea și altor firme instrumentele pentru a deveni sustenabile. „Încercăm să construim modele care sunt replicabile și există o responsabilitate asumată a noastră de a împărți know-how-ul, informațiile, opțiunile pe care le-am analizat”, afirmă Oleg Roibu, General Counsel eMAG.

Modelele de sustenabilitate pornesc de la chestiuni aparent mărunte, precum colectarea selectivă a gunoiului, care este încă o problemă încă în România.

Este doar un prim pas, pentru că apoi lucrurile trebuie să funcționeze și la următoarele verigi ale lanțului deșeurilor. „E vorba de un efort compun pe tot lanțul. Pornind de la o infrastructură, care permite colectarea selectivă, la a educa utilizatorii acelei infrastructuri apoi, pe lanț cine le colectează, le tratează. E un drum lung”, punctează Oleg Roibu.

Ce ar trebui să facă companiile pentru a merge într-o direcție sustenabilă?

„Orice companie trebuie să se uite în direcția operațiunilor sale și să identifice unde amprenta de carbon a operațiunilor este cea mai mare. Acolo trebui să sape mai mult și să vadă mai întâi în jur ce se întâmplă în piață, poate alți jucători cu domeniu de activitate similar au reușit să-și micșoreze amprenta de carbon sau poate o investiție în cercetare ar merita”, crede Sarah Maria Joițoiu.

Urmăriți integral podcastul România Sustenabilă, realizat de Claudiu Pândaru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acum ceva ani selectarea deseurilor era facuta de niste oameni defavorizati care luau un salar muncit din greu.
    Acum vreti sa impuneti selectarea la sursa obligatorie chit ca imposibila practic sa taxati in plus iar oamenii aia somaj crunt.
    Ma scuzati dar nu vad logica in a asigura joburi pt cat mai multi
    • Like 1
    • @ Aloha Dieux
      Corect, este vorba exclusiv despre bani!
      Companiile de "reciclare" împing pur și simplu costurile către consumatori, sub masca "ecologiei"!
      • Like 1
  • Sunt de acord cu cele scrise în articol. Nu am nimic de comentat pe fond.

    Dar am de comentat pe formă? Ce înseamnă: „Sustainability Advisor”, „know-how”-ul, „General Counsel”, „direction giver” etc.?
    Unde trăim noi, domnule Claudiu Pândaru? Doamnă Raluca Ion? În Romglezia? În Constituție scrie altceva.

    Invocați respectarea Constituției numai cînd feblețea dv politică întîmpină piedici în Parlament?
    Dar în rest? În rest respectarea ei e facultativă?
    • Like 1


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

sustinatori calin georgescu

Nu absolut toți români, inclusiv fețe bisericești, au înțeles și simțit atunci solidar, nu toți au fost de acord cu acest pas fundamental pentru emergența în istorie a României. Orbire, îngustime, nepăsare. (În imagine, susținători ai lui Călin Georgescu, la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor/ foto: Inquam Photos/ George Călin)

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult