Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Sustenabilitatea nu se oprește la marginea companiei tale. Degeaba am eu un lanț de aprovizionare sustenabil, dacă furnizorii mei numai pentru mine trebuie să facă asta”. Podcast România sustenabilă

Colectare selectivă

Foto: Getty Images

Încet, încet, componenta de sustenabilitate începe să devină parte din modul de operare al companiilor care vor să funcționeze responsabil. Însă sustenabilitatea nu se poate rezuma la un segment de activitate și, dacă vrei să ai grijă de un aspect, constați că trebuie în același timp să te ocupi de altul, cu care este în legătură, a explicat Sarah Maria Joițoiu, Sustainability Advisor eMAG, în timpul podcastului România Sustenabilă, realizat de jurnalistul Claudiu Pândaru.

„Sustenabilitatea nu se oprește la marginea companiei tale. Degeaba sunt eu singura companie care are un lanț de aprovizionare sustenabil, dacă furnizorii mei numai pentru mine trebuie să fie sustenabili. Dacă toți cer acest lucru, atunci și furnizorii lor vor fi mai sustenabili și furnizorii lor și așa mai departe. Este o reacție în lanț. Dacă numai eu sunt sustenabil nu mă ajută cu nimic”, este de părere ea. 


Compania își dorește să creeze o platformă prin care să le dea și altor firme instrumentele pentru a deveni sustenabile. „Încercăm să construim modele care sunt replicabile și există o responsabilitate asumată a noastră de a împărți know-how-ul, informațiile, opțiunile pe care le-am analizat”, afirmă Oleg Roibu, General Counsel eMAG.

Modelele de sustenabilitate pornesc de la chestiuni aparent mărunte, precum colectarea selectivă a gunoiului, care este încă o problemă încă în România.

Este doar un prim pas, pentru că apoi lucrurile trebuie să funcționeze și la următoarele verigi ale lanțului deșeurilor. „E vorba de un efort compun pe tot lanțul. Pornind de la o infrastructură, care permite colectarea selectivă, la a educa utilizatorii acelei infrastructuri apoi, pe lanț cine le colectează, le tratează. E un drum lung”, punctează Oleg Roibu.

Ce ar trebui să facă companiile pentru a merge într-o direcție sustenabilă?

„Orice companie trebuie să se uite în direcția operațiunilor sale și să identifice unde amprenta de carbon a operațiunilor este cea mai mare. Acolo trebui să sape mai mult și să vadă mai întâi în jur ce se întâmplă în piață, poate alți jucători cu domeniu de activitate similar au reușit să-și micșoreze amprenta de carbon sau poate o investiție în cercetare ar merita”, crede Sarah Maria Joițoiu.

Urmăriți integral podcastul România Sustenabilă, realizat de Claudiu Pândaru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acum ceva ani selectarea deseurilor era facuta de niste oameni defavorizati care luau un salar muncit din greu.
    Acum vreti sa impuneti selectarea la sursa obligatorie chit ca imposibila practic sa taxati in plus iar oamenii aia somaj crunt.
    Ma scuzati dar nu vad logica in a asigura joburi pt cat mai multi
    • Like 1
    • @ Aloha Dieux
      Corect, este vorba exclusiv despre bani!
      Companiile de "reciclare" împing pur și simplu costurile către consumatori, sub masca "ecologiei"!
      • Like 1
  • Sunt de acord cu cele scrise în articol. Nu am nimic de comentat pe fond.

    Dar am de comentat pe formă? Ce înseamnă: „Sustainability Advisor”, „know-how”-ul, „General Counsel”, „direction giver” etc.?
    Unde trăim noi, domnule Claudiu Pândaru? Doamnă Raluca Ion? În Romglezia? În Constituție scrie altceva.

    Invocați respectarea Constituției numai cînd feblețea dv politică întîmpină piedici în Parlament?
    Dar în rest? În rest respectarea ei e facultativă?
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult