Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Sustenabilitatea nu se oprește la marginea companiei tale. Degeaba am eu un lanț de aprovizionare sustenabil, dacă furnizorii mei numai pentru mine trebuie să facă asta”. Podcast România sustenabilă

Colectare selectivă

Foto: Getty Images

Încet, încet, componenta de sustenabilitate începe să devină parte din modul de operare al companiilor care vor să funcționeze responsabil. Însă sustenabilitatea nu se poate rezuma la un segment de activitate și, dacă vrei să ai grijă de un aspect, constați că trebuie în același timp să te ocupi de altul, cu care este în legătură, a explicat Sarah Maria Joițoiu, Sustainability Advisor eMAG, în timpul podcastului România Sustenabilă, realizat de jurnalistul Claudiu Pândaru.

„Sustenabilitatea nu se oprește la marginea companiei tale. Degeaba sunt eu singura companie care are un lanț de aprovizionare sustenabil, dacă furnizorii mei numai pentru mine trebuie să fie sustenabili. Dacă toți cer acest lucru, atunci și furnizorii lor vor fi mai sustenabili și furnizorii lor și așa mai departe. Este o reacție în lanț. Dacă numai eu sunt sustenabil nu mă ajută cu nimic”, este de părere ea. 


Compania își dorește să creeze o platformă prin care să le dea și altor firme instrumentele pentru a deveni sustenabile. „Încercăm să construim modele care sunt replicabile și există o responsabilitate asumată a noastră de a împărți know-how-ul, informațiile, opțiunile pe care le-am analizat”, afirmă Oleg Roibu, General Counsel eMAG.

Modelele de sustenabilitate pornesc de la chestiuni aparent mărunte, precum colectarea selectivă a gunoiului, care este încă o problemă încă în România.

Este doar un prim pas, pentru că apoi lucrurile trebuie să funcționeze și la următoarele verigi ale lanțului deșeurilor. „E vorba de un efort compun pe tot lanțul. Pornind de la o infrastructură, care permite colectarea selectivă, la a educa utilizatorii acelei infrastructuri apoi, pe lanț cine le colectează, le tratează. E un drum lung”, punctează Oleg Roibu.

Ce ar trebui să facă companiile pentru a merge într-o direcție sustenabilă?

„Orice companie trebuie să se uite în direcția operațiunilor sale și să identifice unde amprenta de carbon a operațiunilor este cea mai mare. Acolo trebui să sape mai mult și să vadă mai întâi în jur ce se întâmplă în piață, poate alți jucători cu domeniu de activitate similar au reușit să-și micșoreze amprenta de carbon sau poate o investiție în cercetare ar merita”, crede Sarah Maria Joițoiu.

Urmăriți integral podcastul România Sustenabilă, realizat de Claudiu Pândaru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acum ceva ani selectarea deseurilor era facuta de niste oameni defavorizati care luau un salar muncit din greu.
    Acum vreti sa impuneti selectarea la sursa obligatorie chit ca imposibila practic sa taxati in plus iar oamenii aia somaj crunt.
    Ma scuzati dar nu vad logica in a asigura joburi pt cat mai multi
    • Like 1
    • @ Aloha Dieux
      Corect, este vorba exclusiv despre bani!
      Companiile de "reciclare" împing pur și simplu costurile către consumatori, sub masca "ecologiei"!
      • Like 1
  • Sunt de acord cu cele scrise în articol. Nu am nimic de comentat pe fond.

    Dar am de comentat pe formă? Ce înseamnă: „Sustainability Advisor”, „know-how”-ul, „General Counsel”, „direction giver” etc.?
    Unde trăim noi, domnule Claudiu Pândaru? Doamnă Raluca Ion? În Romglezia? În Constituție scrie altceva.

    Invocați respectarea Constituției numai cînd feblețea dv politică întîmpină piedici în Parlament?
    Dar în rest? În rest respectarea ei e facultativă?
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult