Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Doru Mitrana, Asociația MaiMultVerde: „În continuare mașina ne e mult mai la îndemână decât mijloacele de transport în comun, bicicleta sau mersul pe jos. Adevăratele schimbări vin dintr-o cultură a unui mod de viață sustenabil”. România Sustenabilă

Doru Mitrana

La vârsta de 30 de ani, ajuns pentru prima dată în Delta Dunării, Doru Mitrana avea să descopere, în locul paradisului acvatic și a faunei diverse pe care le văzuse la televizor, covoare de PET-uri întinse peste canale și petice de pământ.

De atunci, Doru Mitrana, în prezent președinte al Asociației MaiMultVerde și conducător al Diviziei de Training și Consultanță pentru responsabilitate și sustenabilitate în afaceri a The CSR Agency, a așternut pe hârtie și s-a implicat în zeci de proiecte de educație, ecologizare, igienizare și informare privind colectarea selectivă sau reciclarea deșeurilor. A văzut o oportunitate în asta, pentru că este convins că sustenabilitatea este o preocupare extrem de urgentă și universală. Eforturile de combatere a crizei climatice nu mai pot fi amânate. Pentru companii, provocarea transformării durabile este echilibrarea necesității de a menține afacerea în mișcare, în timp ce sunt aduse modificări pentru atingerea ambițiilor legate de durabilitate. Desigur, este vorba de un proces complex, mai ales în realitățile dure de la nivel mondial. 

Transformarea durabilă a afacerilor nu se întâmplă peste noapte. La fel și în cazul fiecăruia dintre noi. Este nevoie de mulți pași, mai mici, uneori provocatori, alții în necunoscut, pentru a duce într-adevăr durabilitatea la nivelul următor.

O serie de organizații neguvernamentale au ales de mulți ani să pornească pe acest drum, al transformării sustenabile la nivelul comunităților. Un exemplu îl reprezintă Asociația MaiMultVerde, care a derulat, în ultimii ani, alături de mii de voluntari, proiecte de plantări de puieți, strângere de PET-uri, acțiuni de combatere a risipei alimentare.

Debitul Dunării la vărsare: 4,2 tone de plastic pe zi

Promovarea unor iniţiative inovatoare care contribuie la reducerea consumului de plastic și la un management sustenabil al deșeurilor este tema proiectului „Cu apele curate”, început în 2019 de MaiMultVerde. Scopul - combaterea poluării cu plastic a apelor Dunării și a afluenților săi.

Un studiu efectuat de Universitatea din Viena arată că circa 4,2 tone de deşeuri sunt transportate zilnic pe Dunăre, adică 1.533 de tone pe an. În plus, până la Dunăre şi pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice fel acumulează cantităţi imense de plastic, ceea ce duce la distrugerea biodiversităţii acvatice, scăderea drastică a calităţii apelor din care ne alimentăm şi deteriorarea peisajului.

„Calitatea apelor Dunării este influențată de starea tuturor afluenților săi, așadar o Dunăre cu apele curate, fără plastic, presupune o Românie cu apele curate, pentru care este necesară implicarea noastră, a tuturor: cetățeni și autorități riverane, organizații neguvernamentale, companii și instituții centrale. Ține de noi să identificăm și să implementăm soluții de prevenire și combatere a poluării cu plastic a apelor Dunării, inclusiv inovații tehnologice, sustenabile și cu efecte pozitive pe termen lung”, spune Doru Mitrana, președinte al Asociației MaiMultVerde.

Asociația și-a propus activarea comunităților locale din 10 orașe situate de-a lungul Dunării, pentru prevenirea și combaterea poluării cu plastic, plastic care să fie colectat și ulterior reciclat. Totodată, creșterea capacității ONG-urilor locale din orașele riverane de a participa în procesul formulării de politici publice anti-plastic la nivel local este un alt obiectiv urmărit, spune Doru Mitrana.

150 de tone de deșeuri de plastic colectate în spațiile amenajate, 26 de tone de plastic colectate în acțiuni de igienizare, actiuni de combatere a poluării - 15 tone au fost colectate în cadrul a 30 de acțiuni de ecologizare, iar 11 tone – cu ajutorul soluțiilor tehnologice (Waste shark, Trash Catcher, Flotation Boom) – sunt doar câteva cifre din palmaresul voluntarilor de la Mai Mult Verde.

„Fă cadou un copac”

„Fă cadou un copac” e campania cea mai lungă și cea mai populară a Asociației MaiMultVerde, prin care oricine poate să se implice în plantările de puieți. Sunt foarte multe ocazii peste an în care fie am vrea să oferim o felicitare, un cadou, o atenție, iar un copăcel s-a dovedit o idee pe care mulți au adoptat-o. „Pentru fiecare 10 lei donați, persoana respectivă primește intr-o primă fază o felicitare, iar în momentul plantării, o fotografie a puietului plantat de voluntarii MaiMultVerde, cu o etichetă cu numele persoanei. Am văzut că în multe cazuri asta aduce bucurie. Au fost oameni care le-au folosit pe post de mărturii la nuntă, la botez, companiile aleg să facă acest lucru pentru angajați ai lor și asta ne bucură”, spune Doru Mitrana.

„În alte părți, voluntariatul se face pe banii celui ce vrea să participe. La noi, acest model încă nu funcționează”

Oamenii se bucură de fiecare dată când au posibilitatea să participe la acțiuni de voluntariat, să iasă în natură, să muncească, pentru că nu e tocmai ușoară o zi de voluntariat la plantat de puieți, chiar și la strâns gunoaie de prin apă sau de prin păduri. Președintele Asociației MaiMultVerde spune că la noi ideea de voluntariat este diferită, față de cum e în alte țări.

„În alte părți, voluntariatul se face pe banii celui ce participă, adică eu ar trebui să plătesc dacă vreau să merg, de exemplu, pe un vas care merge pe ocean și protejează balenele. În România nu există acest concept. Noi, la MaiMultVerde, l-am testat la un moment dat - oamenii să își plătească excursia în care să meargă să planteze puieți - și mi-am dat seama că nu funcționa, cel puțin nu la momentul respectiv. Atât timp cât costurile sunt asigurate, e cu totul altfel. Asta presupune efortul de fundrising, fie din partea companiilor, ca sponsorizări, fie din alte surse”, spune președintele Asociației MaiMultVerde.

„Adevăratele schimbări vin dintr-o cultură a unui mod de viață sustenabil”

Să faci voluntariat o dată sau de câteva ori pe an e una, dar adevăratele schimbări vin dintr-o cultură a unui mod de viață sustenabil, spune Mitrana. Iar pentru asta e nevoie de o schimbare a stilului de viață.

„În continuare mașina ne e mult mai la îndemână decât mijloacele de transport în comun sau bicicleta sau mersul pe jos, în continuare, atunci când plecăm în vacanțe nu ne punem problema emisiilor avionului și nu încercăm să vedem exact ce am putea să facem în schimb - să mergem cu trenul, sau să alegem altă variantă”, vede Doru Mitrana. E loc de mai bine și în ce privește sortarea și reciclarea deșeurilor. „Sigur că putem găsi motive: nu ne dă primăria infrastructură, la magazin totul e învelit în plastic. Se poate, nu e ușor, dar se poate. La fel și când vine vorba de consum de energie, de consum de apă, sunt lucruri care nu ne vin tocmai din reflex și aici nu e vorba doar de români, problema asta e peste tot în lume. E pur și simplu stilul de viață cu care avem de-a face de 30 de ani încoace și care ușor, ușor intră în declin, pentru că vedem cu toții toate modificările legate de schimbări climatice, de dispariția speciilor, de alte probleme care încep să se concretizeze. Asistăm la scumpirea carburanților, scumpirea energiei. Și vom vedea ce va mai urma”, punctează președintele ONG-ului.

Ce ar trebui să facă fiecare dintre noi, dar și companiile pentru a merge într-o direcție sustenabilă? Sunt trei zone pe care putem acționa fiecare dintre noi, pentru a merge într-o direcție sustenabilă, spune Mitrana. „Prima este modul în care ne cheltuim banii. Era un citat: «Fiecare dolar pe care îl cheltuim este un vot dat lumii în care vrem să trăim». Dacă noi ne cheltuim banii pe produse și servicii poluante, care nu sunt tocmai sustenabile, aceea e lumea pe care practic o finanțăm. Deci prima zonă la care am putea să ne uităm e aceea a lucrurilor/serviciilor pe care dăm banii”, este de părere președintele Asociației MaiMultVerde.

Doru Mitrana spune că ar trebui să ne uităm și la cum ne câștigăm banii. „Fie că suntem angajați sau proprietari de firmă sau câștigăm banii din investiții, am putea să ne uităm la firmele pentru care lucrăm sau pe care le avem, cum își fac banii, cât de sustenabile sunt activitățile lor. Pentru că degeaba sunt atent să mănânc bio, dacă sursa banilor mei și locul în care îmi desfășor munca de fapt poluează mult mai mult. Iar asta este dificil. Ne uităm în jur și ne întrebăm pentru ce am mai putea lucra. Dar asta e o discuție din ce în ce mai extinsă”.

Din ce în ce mai multe companii încep, fie din obligație, fie voluntar, să se uite la performanța lor non-financiară, așa cum e denumită partea de sustenabilitate, adică impactul asupra mediului, impactul asupra societății și economiei. E un domeniu slab legiferat deocamdată, dar începând de anul viitor va fi mult mai puternic legiferat, în virtutea acordului de la Paris și a altor convenții internaționale. În primul rând toți din ce înseamnă sistem financiar vor trebui să raporteze impactul pe care companiile finanțate de ei sau afacerile finanțate de ei îl au asupra mediului și societății. Aceștia vor trebui să redacteze rapoarte, clienții lor vor trebui să redacteze rapoarte. E o zonă vastă în schimbare. În prezent la nivel european e în revizuire directiva de raportare non-financiară, care va obliga companiile să raporteze și exact ce să raporteze. În 2022, noi regulamente și legi europene vor fi transpuse în toate statele membre.

Ordonanța anti-plastic

Ordonanța de urgență prin care se interzice oficial punerea pe piață a unor produse din platic de unică folosință a fost adoptată recent de guvern, fiind transpusă astfel, cu aproape două luni întârziere față de termenul limită, directiva auropeană antiplastic. Stocurile de produse de plastic din magazine vor fi epuizate treptat, iar aceste produse vor fi înlocuite cu cele din materiale biodegradabile. Pe lista produselor care vor dispărea se află: bețișoare pentru urechi, tacâmuri, farfurii, paie pentru băuturi sau filtre din plastic pentru tutun.

Urmează să fie elaborate normele de aplicare ale Ordonanței, cu reguli pentru producători. „Este practic cruciada pornită de Uniunea Europeană împotriva produselor din plastic", a spus recent ministrul Mediului, Barna Tancszos.

„Partea bună e că această Ordonanță a fost aprobată. Era obligație restantă. România trebuia să se alinieze la această directivă cu câteva luni în urmă. Un lucru mai puțin bun este că ordonanța în sine nu produce efecte. Ea prevede retragerea „unor” produse din plastic de unică folosință. „Unor” - e cuvântul cheie. Rămân în continuare ambalaje de unică folosință care vor putea să fie folosite în continuare un termen foarte îndelungat. Iar acestea de fapt constituie principala sursă de poluare cu plastic. Deocamdată ordonanța nu are norme. Va fi foarte important ce va fi specificat în norme, cum se vor aplica. Dincolo de asta rămâne problematic ce facem cu restul plasticului. În continuare sunt foarte multe categorii de obiecte de plastic de unică folosință care nu au niciun fel de altă reglementare decât acele ținte de colectare de pe piață, care s-a dovedit că nu au împiedicat până acum plasticul să ajungă prin natură, în gropi de gunoi neconforme”, spune președintele Asociației MaiMultVerde.

Articolul face parte din seria România sustenabilă, susținută de eMAG.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult