Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Coronavirus: cântăm de frică și anxietate. Numărându-şi morţii, Italia se simte abandonată de Europa

Italia - marturie coronavirus

Foto captura

Noul Decret Lege al Consiliului de miniştri al Italiei, denumit „Salvăm Economia”, prevede măsuri economice de o valoare totală de 25 miliarde de euro, cum ar fi suspendarea scadenţei obligaţiilor fiscale, a ratelor la credite, concedii parentale, reducerea facturilor la utilităţi sau indemnizaţii care se vor plăti atât liber - profesioniştilor, cât şi salariaţilor. Aceste măsuri au în vedere estimarea făcută de guvernul Conte că vârful epidemiei în Italia se va atinge pe 18 martie (sâmbătă se înregistraseră numere record de îmbolnăviri şi decese), iar totalul celor infectaţi în Peninsulă va fi de 92.000 persoane (până pe 15 martie, erau 24.747 îmbolnăviri şi 1.809 morţi), deci, ne vom aştepta la alte săptămâni de foc.

Dacă aceste cifre sunt înspăimântătoare, pe italieni îi nemulţumeşte şi mai mult indiferenţa celorlalte state UE. Mass-media de aici prezenta în titluri pompoase generozitatea chineză care trimisese un corp medical format din cei mai buni profesionişti asiatici în lupta cu coronavirusul pentru a-i ajuta pe colegii lor peninsulari. Fotografii cu baxurile de echipamente sanitare pe care era scris, sub drapelele celor două ţări „Siamo con voi. Forza Italia!” au împânzit reţelele de socializare ale prietenilor italieni care comentau că singurii care s-au arătat dispuşi să le ofere o mână de ajutor se găsesc la mii de kilometri depărtare.

Însă acesta a fost singurul gest de solidaritate cu Roma, cu excepţia zilei de sâmbătă, când guvernul german a comunicat presei suspendarea interdicţiei de a trimite în alte ţări materialele sanitare destinate combaterii Covid-19 pentru a putea expedia în Italia produsele deficitare aici. Astfel că furia italiană s-a îndreptat, cu drept cuvânt, împotriva guvernatorului Băncii Centrale Europene, doamna Christine Lagarde, care declarase joi că nu e treaba instituţiei conduse de domnia sa de a combate efectele economice ale pandemiei, ci a guvernelor naţionale. Cuvinte iresponsabile care au făcut Bursa din Milano să cadă cu 16% şi pe toată lumea să îl regrete pe fostul guvernator BCE, italianul Mario Draghi, care, în 2008, declarase că va face „whatever it takes” pentru a proteja zona euro de criza venită de peste ocean.

Anxietatea italienilor este cauzată și de închiderea graniţelor de către Austria şi Slovenia. Publicaţiile „naţionaliste” din Peninsulă prezentau în cuvinte dure la adresa UE cozile de zeci de kilometri care se creaseră la principalul punct de transport al mărfurilor italiene înspre Uniune, Brennero, precum şi blocarea acceselor rutiere de intrare de către autorităţile din Slovenia cu blocuri de beton, amintind de carantina în care fusese aruncat Wuhanul.

Din păcate, până acum, Uniunea Europeană nu a fost capabilă să ofere un răspuns coerent necesităţilor naţionale, fie italiene, franceze sau germane. Comisia Europeană pare o echipă de tehnocraţi incapabili să ofere măsuri transnaţionale şi discursuri convingătoare. Solidaritatea trebuie să se vădească mai ales în momente de cumpănă a istoriei şi, atunci când soluţiile concrete nu pot fi salvatoare, cuvintele şi gesturile simbolice pot face diferenţa dintre panică şi speranţă. Poate anglo-saxonilor discursul cinic al premierului englez care îi anunţa să se pregătească pentru înmormântarea unora dintre cei dragi nu le-a trezit vreun sentiment, însă nu întreaga populaţie a Europei poate fi atât de rece, iar decidenţii europeni ar trebui să mânuiască retorica la fel de bine precum birocraţia, chiar dacă trăirile multora dintre ei sunt identice cu ale domnului Boris Johnson, încântat numai de trăznăile şi discursurile proprii.

Până când vom vedea umanitatea regăsită a Bruxellesului, italienii şi-au regăsit solidaritatea cântând împreună pe balcoanele blocurilor în carantină.

Epidemia va trece în câteva luni, aşa cum estimează guvernul Conte. Important este ca, atunci când ne vom reîntoarce la vieţile noastre obişnuite, erorile şi impersonalitatea liderilor europeni să nu ne aducă în situaţia de a ne îndrepta înspre populişti fără scrupule de genul lui Boris Johnson şi Matteo Salvini.

Mai jos, mărturia unei paciente din Italia, infectate cu coronavirus:

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aad Moss Aad Moss check icon
    Au dreptate sa fie suparati pe europeni. Parca niciodata n-au fost popoarele mai lipsite de solidaritate ca acum, cand este nevoie urgenta. Egoismul si nepasarea, lipsa de coeziune dintre tarile europene, toate au iesit parca mai mult in evidenta decat de obicei. Da, Uniunea Europeana trebuie sa se reformeze, sa-si refaca institutiile si sa-si revada politica de colaborare si armonizare a politicilor nationale. Dar trebuie sa-si educe mai intau cetatenii fiecarei tari componente in spirit european, ca apartinatori ai unei comunitati mai mare decat propriile granite nationale. Altfel, la primul obstacol major se va duce fiecare in drumul lui.
    • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    După ce ei înșiși și-au bătut joc, au subestimat pericolul, și-au infectat la.greu proprii cetățeni tineri și bătrâni de-a valma și prin inconștiența proprie pe mulți alții...pe bune? De ce sunt atâtea cazuri în Germania? De ce România e amenințată? Incredibil. Și-au făcut-o cu mâna lor. Acum, când au semănat pericolul în toată Europa, tot ceilalți sunt de vină că nu-i ajută...
    • Like 1
  • Paul check icon
    Puteam vorbi de solidaritate in momentul in care Italia ar fi fost singura țara afectată. Așa fiecare membru UE are destule pe cap cu criza din țara sa. Pe de alta parte UE este astfel gândită încât in situații de criza nu poate acționa eficient. Sa te plângi ce UE nu face nimic și inacelasi timp sa faci totul pentru a întări atributiile statelor naționale e... contradictoriu.
    • Like 3
    • @ Paul
      Parerist check icon
      ....sau sa votezi cu lega...
      • Like 1
  • mike mike check icon
    Vad ca aveti așteptări mari de la administrația din Bruxelles. Sunt dezamăgit. Nu i-aș numi tehnocrati, ci birocrați cu salarii indecente. S-a creat falsa impresie ca acolo exista o elită formidabilă care ne apara de rau. Atat de naivi suntem ? Cu siguranta nu aveti toate datele problemei. Cautati-le la cei care le dețin.
    • Like 0
    • @ mike
      Parerist check icon
      https://en.m.wikipedia.org/wiki/European_Civil_Service
      • Like 0
  • E foarte complicat sa vezi solidaritate de la state afectate ele insele de coronavirus. E ca si cum daca-ti arde casa sa pretinzi ajutor de la un vecin caruia ii arde de asemenea casa, dar nu la fel de tare. Nu se va intampla pana acela nu-si stinge incendiul. Uitati-va la SUA, unde Trump ofera un miliard de dolari pentru exclusivitate in utilizarea unui eventual vaccin, in cazul in care va fi produs unul. Acolo egoism!
    Sigur, putem vorbi de ce face UE, dar acolo avem un organism superbirocratic, care se urneste foarte greu si la a carui atare constructie (ma refer la birocratie) Italia a contribuit din plin. UE pur si simplu nu are instrumente pentru a lua decizii rapide in caz de criza. Iar Italia este membru fondator si unul dintre cei mai importanti (al treilea, dupa retragerea UK) membri ai UE dintotdeauna. O fi de vina Slovenia pentru birocratia stupida a Bruxelles-ului.
    • Like 1
    • @ Adrian Gabriel
      Parerist check icon
      Europa nu are MANDAT sa ia decizii in anumite domenii. Posibilitatile de actiune sunt destul de limitate din "design", fara sa aiba neaparat legatura cu lentoarea birocratiei (care nu e cu nimic mai greoaie decat multe dintre cele nationale sau decat ONU de exeplu).
      In schimb e tapul ispasitor perfect. Lumea nu stie care sunt si care nu responsabilitatile EU, asa ca pentru tot ce merge bine ne laudam noi, baronii locali, si pentru tot ce merge prost dam bina pe Bruxelles chiar daca aia n-au nicio legatura.
      • Like 2
    • @ Parerist
      Sunt de acord cu corectura. Birocratia e relativ identica peste tot (cu mici diferente), mecanismele UE sunt complicate.
      • Like 0
    • @ Adrian Gabriel
      Parerist check icon
      Asa e, sunt complicate, însă relativ rodate.
      • Like 2
  • Citez din articol : "Dacă aceste cifre sunt înspăimântătoare, pe italieni îi nemulţumeşte şi mai mult indiferenţa celorlalte state UE". Eu nu vad niciun fel de solidaritate intre statele UE. Poate doar declarativa. Si nu numai in ceea ce ne priveste. Vad ca fiecare e pe cont propriu. Si atunci intreb de ce a mai fost conceputa aceasta UE ?
    • Like 0
    • @ Vladimir Marton
      Parerist check icon
      O simpla cautare cu google v-ar fi dat raspunsul: Ca sa nu se ia europenii cei civilizati iar la bataie. Nu ca sa controleze economia si nici sectorul de sanatate. Alea sunt controlate in continuare de baronii locali, chiar si dupa mai multe renegocieri si noi tratate.
      • Like 1
    • @ Vladimir Marton
      Delia MC Delia MC check icon
      Dragnea și nu numai el ar fi spus că se amestecă prea mult. Că vin să ne dea dispoziții cum sa facem în propriile țări. Că ne bagă gheii pe gât, că ne dictează cum sa ne educăm copiii, etc.
      Ce și pe cine să mai crezi?

      Dacă aveau vreo putere de intervenție în alte state ar fi trebuit să intre peste italieni și să-i oprească din sarabanda nebunească și sinucigașă. Dar fiecare stat are drept la autodeterminare. De data asta din păcate.
      • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Vlad Petreanu_

În 1990, după ce lucrase într-o fabrică, Vlad Petreanu s-a angajat la un ziar, unde avea un salariu echivalentul a aproape 90 de dolari. Banii îi ajungeau, spune el, să își cumpere un pachet de țigări - la vremea respectivă fuma - și o cola pe zi, „și abia mă descurcam să mănânc ceva”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon „La bani mărunți” cu Sergiu Manea, CEO BCR. Podcast amplificat de Republica

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă „financial institutions”.

Citește mai mult

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult