Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Credeați că „Vulpe, tu mi-ai furat gâsca” e cântec românesc? L-am auzit în japoneză și iată ce am descoperit

„Vulpe, tu mi-ai furat gâsca. Dă-mi-o înapoi. Dă-mi-o înapoi”. Mai țineți minte cântecul? Hai să facem un mic test. Nu câștigați nimic, nu pierdeți nicio reputație, deci vă rog să nu trișați cu google. Știți cine l-a compus? De unde vine? E românesc?

L-am auzit cântat toamna trecută de copiii de grădiniță aici, evident, cu versuri în japoneză (e un cântec sezonier, cum e la noi Săniuța fuge). Varianta japoneză e total diferită de cea română, în primul rând că vulpea japoneză nu fură (ce să vezi!) și în al doilea rând nu e vulpe, ci vulpiță, foarte preocupată de propria imagine: își face farduri din semințe și ierburi, își face podoabe de păr din frunze roșii de arțar, pe scurt, e de o cochetărie ieșită din comun. 

Fix aceeași melodie, deci nu coincidență, nici plagiat. 

Am pus unor educatoare japoneze aceleași întrebări, spunându-le că știu cântecul din copilărie: cine l-a compus, de unde e? Răspunsul a fost, fără mari diferențe: nu știm cine l-a compus, dar clar, e japonez, dacă îl aveți și voi, l-ați luat de la noi.

Templul Toyokawa Inari, din Japonia. Foto: George Moise

Până să lămurim misterul originii cântecului, să vorbim puțin despre vulpe în Japonia. Un punct comun cu felul în care se regăsește în poveștile altor popoare este inteligența, dar în timp ce în alte culturi ea folosește această însușire pentru a înșela, vulpea japoneză - kitsune - este un paznic credincios, iubită sau nevastă fidelă (vezi povestea Vulpea albă). Având uneori puteri supranaturale, ea poate lua evident, formă umană, pentru că, nu-i așa, oamenii cu aceleași puteri se preschimbă în animale și trebuie să existe și în magie un echilibru.

În credințele populare japoneze, vulpes vulpes se mai pot găsi sub alte forme de agregare, cum ar fi spirite, iar aici trebuie spus că suprinzător de mulți japonezi, chiar și cei care folosesc ultimele gadgeturi și ultimele răcnete în tehnologie, cred în fantome, fie ele vulpi, femei, sau vulpi de sex feminin. Pe când lucram la un ryokan (han tradițional japonez), întrebând dimineața oaspeții cum au dormit, o doamnă mi s-a plâns că nu a putut dormi din cauza spiritului unei vulpi care a sâcâit-o toată noaptea și mi-a atras atenția că ar trebui să fac ceva în privința asta.

În religia Shinto, vulpile sunt un soi de locotenenți ai lui Inari, zeitate responsabilă de agricultură și industrie (în general prosperitate), deci implicit de orez (adică sake). Nu întâmplător, primul dintre visele lui Kurosawa (Yume, 1990) este cel în care, copil fiind, încalcă interdicția mamei sale și asistă la o nuntă a vulpilor, la ceasul magic când plouă cu soare.

Cântec german. Clar, mi-am zis, versurile nemțești sigur sunt ceva de genul: o, tu, vulpe cinstită și muncitoare, care construiești autobahn-uri și mașini de lux pentru interlopii din fostele țări comuniste, tu ești motorul economiei Europei, tu, care menții echilibrul în uniune și ajuți refugiații und so weiter. 

Bun. Să ne întoarcem la melodie. Pun mâna pe o culegere de partituri cu cântece de grădiniță și găsesc cântecul cu vulpea. La compozitor scria... răpăit de tobe... suspans... cântec popular german.

Câți ați spus că e românesc? Eu recunosc că da. Și nu sunt nici dacopat, nici cu noua dreaptă, nici cu noua stângă, nici cu Puric, nici cu BOR, nici protocronist, nici luptător ezoteric.

Cântec german. Clar, mi-am zis, versurile nemțești sigur sunt ceva de genul: o, tu, vulpe cinstită și muncitoare, care construiești autobahn-uri și mașini de lux pentru interlopii din fostele țări comuniste, tu ești motorul economiei Europei, tu, care menții echilibrul în uniune și ajuți refugiații und so weiter. Dar stai, dacă e popular, înseamnă că e compus când nici măcar ei nu aveau autostrăzi.

Deci nici de data asta n-am avut dreptate. Am găsit varianta originală, Fuchs, du hast die Gans gestohlen și ce să vezi? Și vulpea germană fură, iar varianta lor e ceva mai explicită decât cea românească. Autorul nu doar că o amenință cu pușca, dar dă și detalii legate de cerneala roșie și în text chiar apare cuvântul „moartă". Interesant e că noi îi spunem „lele” și o tăiem de la porția de gâște fripte și plăcinte, iar în varianta germană, la finalul cântecului, vulpea e „iubită vulpe” și cumva se încearcă reintegrarea ei în societate: tu nu ești o hoață, nu aveai nevoie de gâscă, te poți mulțumi și cu un șoarece.

Fabula asta cu vulpea, dacă a fost un test, n-a fost cu siguranță unul de cultură muzicală, poate mai mult unul de mândrie națională și prejudecăți. Povestind pe facebook despre uimirea mea de a auzi unul din cântecele copilăriei, în japoneză, am aflat de la prietenii mei mai inteligenți decât mine și decât prietenii altora, o grămadă de lucruri noi. Cum că imnul Japoniei a fost compus de un irlandez, John Willliam Fenton. Sau că imnul Albaniei a fost compus de Ciprian Porumbescu. Sau că Pu pu pu, pu pu pu, pu pu pu, pupăză din tei e cântec ucrainean. Și acum îmi pare cumva bine că vulpea aia a furat gâsca. Că dacă nu fura, eu credeam acum că albanezii ne-au furat Pe-al nostru steag e scris unire.

Și gata, ultima întrebare și vă las cu cântecelul: oare cât de mult influențează parcursul ulterior al unor adulți cântecele din copilărie? Dar al unui popor?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excelent articol, abia astept si urmatoarele contributii.
    • Like 0
  • Super, articolul! Multumesc.
    • Like 0
  • Felicitari pentru articol. Cred ca merita extinse cercetarile...cine stie ce mai descoperim :)
    • Like 0
    • @ Alexandru Grigore
      intr-adevar, cine stie ce mai descoperim...poate ansamblul Armatei Ruse cantand o melodie romaneasca :)
      http://romani-buni.info/2015/09/video-armata-rusa-canta-o-melodie-romanesca-de-data-asta-nu-cu-kalashnikovul-mult-imi-place-primavaracand-soseste-n-toata-tara/
      • Like 0
  • Bogdan check icon
    nu uitati si de povestea lui urashima taro, mai ales partea a doua. vedeti dvs cu ce seamana. https://en.wikipedia.org/wiki/Urashima_Tarō
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult