Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cristian, IT-istul din Brașov „cu bască roșie”: „Nimănui nu i-a venit să creadă că mă apuc de o astfel de afacere. Prietenii au vorbit cu soția mea să mă angajez mai repede”. GENERAȚIA B

basca

Un antreprenor din Brașov a ajuns la afaceri de 200.000 de lei în doi ani, din vânzarea de prăjituri făcute cu ingrediente naturale, după ce a spus tuturor povestea omului cu bască roșie.

Cristian Vasile, alias „omul cu bască roșie”, a absolvit Informatica în orașul său și a lucrat inițial în vânzări.

A vândut unelte și scule, apoi a ajuns la o companie de telecomunicații, unde în scurt timp a fost numit director de vânzări corporate pe Transilvania. Visa la o afacere pe cont propriu, iar pentru că jobul său nu îi permitea să înceapă ceva, în 2014 a decis să-și ia un an sabatic.

Mare amator de dulciuri, și-a zis că o afacere cu prăjituri și torturi ar fi tot ce și-ar dori. La șase luni după ce renunțase la jobul din compania de telecomunicații își înființa firma în care avea să investească banii câștigați din comisioanele câștigate în perioada cât a lucrat în vânzări.

„În momentul în care mi-a venit ideea, nimănui, nici prietenilor, nici membrilor familiei, nu le venea să creadă că mă apuc de o astfel de afacere. Credeau că e o nebunie de moment care urma să treacă. Încercau să o convingă pe soția mea să discute cu mine să mă angajez cât mai repede”, povestește Cristian Vasile.

Soția sa însă l-a susținut, și amândoi s-au încris la un curs de specializare pentru cofetari- patiseri. În scurt timp avea să închirieze un spațiu unde și-a amenajat laboratorul de prăjituri și așa a luat naștere brandul „La Casa de Turtă Dulce”.

A început cu un laborator pe care nu îl cunoștea nimeni. Cu prăjiturile în cutii mari a pornit să viziteze, firme, baruri, cafenele care își aveau sediul în preajma laboratorului, în zona centrului vechi al Brașovului.

„Știind cum să mă adresez clienților care voiau să obțină și ei un profit din prăjiturile pe care eu le ofeream, am reușit să livrez în scurt timp către un număr impresionant de cafenele, baruri, din centrul vechi. Ei au fost primii clienți”, spune tânărul antreprenor.

De Crăciun a primit o bonetă roșie de cofetar-bucătar, inscripționată cu mesajul „La Casa de Turtă Dulce. Un vis devenit realitate”, urmat de semnătura: Cristian Vasile.

A făcut câteva poze, apoi a uitat de ea într-un dulap. La câteva zile după ce începuse livrările, urma să plece cu prăjituri la un prim client.

„Am dat de respectiva bonetă, mi-am tras-o pe cap, deși afară era cald, și am plecat. Privirile erau ațintite asupra mea prin centrul vechi al orașului, aveam cu mine cutii foarte voluminoae cu prăjituri. Pe drum am întâlnit un fost coleg care era cu o trusă de scule și se îndrepta către o intervenție: «Vai, Cristi, de la director ai ajuns să livrezi pizza». «Da, dar nu e pizza, sunt prăjturi»”

Atunci s-a gândit că ar fi bine să intre în rol. Așa a apărut „omul cu bască roșie”.

A început să scrie pe Facebook și să posteze imagini despre cele mai nostime întâmplări din fiecare zi ale „băscăliosului”.

În trafic i s-au urcat oameni în mașină cerându-i să îi ducă dintr-o parte în alta, în magazine este întrebat unde este raionul cu papuci, alții îl fotografiau pe stradă și postau pozele pe rețele de socializare. Face haz de necaz, sunt situații haioase pe care antreprenorul scrie pe net, au scris și alții despre ele.

Copiii se amuză când îl văd prin oraș și au început să fie foarte receptivi la idee, părinții îl roagă pe omul cu bască roșie să livreze în persoană torturile la aniversări, la grădinițe, la școală. Așa au aflat despre el și prăjiturile lui tot mai mulți clienți. „De la un cadou de Crăciun a apărut ditamai omulețul cu bască roșie”.

Antreprenorul din Brașov are acum opt angajați, un laborator și două cofetării, ambele în oraș, cea mai nouă fiind deschisă în acest an. Investiția totală a depășit câteva zeci de mii de euro, parte din ei din credite.

Cel mai greu i-a fost să găsească oameni care să tragă alături de el La căsuța de turtă dulce.

„Plănuiesc de ceva vreme să cresc numărul angajaților. Din păcate este o provocare foarte mare să găsești oameni care să dorească să muncească cu pasiune. Aici e cea mai mare problemă. După mai multe experiențe nefericite mi-am dat seama că mai bine nu angajez și muncesc eu mai mult, decât să angajez oameni nepotriviți care, în loc să mai pună o cărămidă la construcția mea, să strice ușor, ușor”, vede antreprenorul care vrea ca angajații săi să dea tot ce au mai bun, pentru că după aceea și câștigul va fi mai bun decât ceea ce s-a discutat inițial.

La început se ocupa și el de prepararea prăjiturilor, însă și-a dat seama că a fi one-man show nu era o soluție.

Acum se ocupă de aprovizionarea cofetăriilor, merge cu produsele sale la evenimente unde este solicitat - nunți, botezuri, evenimente corporate, bufeturi dulci, se ocupă de administrarea site-ului și contului de Facebook, promovare online, documente, livrare comenzi. „Fac foarte multe lucuri, va trebui să mai deleg din ele”.

„Chiar și un plan de afaceri negru se pare că uneori nu e suficient de pesimist atunci când se ivesc peste noapte modficări de fiscalitate”

Pe lângă problema cu resursele umane, întreprinzătorul din Brașov se plânge de desele schimbări de legislație.

„Chiar și un plan de afaceri negru, gândit foarte pesimist, se pare că uneori nu e suficient de pesimist realizat atunci când se ivesc modficări de fiscalitate pe care la care în momentul în care îl concepeai nu aveai cum să le anticipezi”, dă exemplu Cristian Vasile de o altă provocare din viața sa de om de afaceri.

Recent anunțata măsură care modifică plata CAS și CASS în cazul contractelor part-time i-a prins în perioada de concedii, - „suntem toți în concediu, să ne asigurăm că și angajații noștri se relaxează”, iar calculele pentru a vedea efectul asupra bugetului firmei le vor face după reluarea activității, săptămâna viitoare.

„Chiar azi discutam la telefon cu contabilul despre acest subiect. Am decis de comun acord, pentru că intervalul de depunere a declarațiilor e destul de generos, să o lăsăm pentru după concediu”, spune Cristian Vasile.

Furnizori care își modifică prețul în fiecare lună

O altă bătaie de cap este legată de modificările de prețuri din partea furnizorilor.

„Mie îmi este deosebit de dificil să schimb prețul după fiecare modificare pe care o face furnizorul. Furnizorii schimbă prețurile uneori de la o lună la alta. Din păcate nu există niciun, reper care în 2015 să fi costat X lei și acum să coste X minus ceva. Toate s-au scumpit, unele s-au scumpit foarte mult”, spune antreprenorul.

Nu a majorat prețurile de când a pornit afacerea. Le-a stabilit astfel încât să fie comparabile cu cele practicate de alte cofetării din Brașov. Marea lor majoritate nu lucrează cu ingrediente naturale, așa cum se întâmplă în „Casa de Turtă Dulce”.

Kilogramul de unt, unul dintre produsele de bază din rețetele omului cu bască roșie, costă peste 30 de lei, în timp ce margarina – utilizată de multe alte cofetării – are un preț de 6-7 lei pe kilogram. Când vorbești de sute de kg pe lună diferența e enormă. Acesta e doar unul dintre ingrediente. Cu toate acestea, Cristian Vasile spune că, pentru a păstra calitatea produselor sale nu va ezita nici pe mai departe să folosească cele mai bune ingrediente, chiar dacă sunt mai scumpe. Iar clienții se reîntorc să mai cumpere, iar asta este cel mai important.

Toată ciocolata pe care o folosește la prăjituri și torturi este belgiană. Untul îl cumpără de la producători din zonă, chiar dacă e mai scump decât cel de import, spune Cristian Vasile.

Margarina folosim doar la produsele de post si mentionam acest lucru.

Prețul unui kilogram de tort la cofetăriile „La Casa de Turtă Dulce” este de 65-70 de lei, iar o prăjitură costă 6-7 lei. Cea mai nouă rețetă este „Cinzeaca”, care are povestea ei pornită de la o sticlă de cremă de wiskey scăpată în mousse-ul de ciocolată.

Toate denumirile prăjturilor sunt aparte: Geta bioenergeta, Floricele pe câmpii, Olandezul zburător, Ciocolată mototolită, Joffre turmentat, tortul agricultorului Morcoveaţă.

Articolul face parte din seria Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • locuiesc in italia, eram in vacanta la Brasov si am intrat din intamplare in cofetaria casa cu Turta dulce, am cumparat cozonac si prajituri dar nu prea multe ca nu cunoasteam calitatea. Am fost foarte placut surprinsi de calitatea produselor fapt pentru care ne-am intors sa intrebam de originea incredientelor. acum mergem de 3 ori pe an la brasov cu gandul de a manca cele mai bune prajituri de la cofetaria Casa cu Turta dulce. Felicitari!!
    • Like 0
  • check icon
    Am citit comentarii si am observat ca oamenii inteligenti si-au dat seama ca baiatul nu este IT si ca de fapt nu era asa de tare in stiinte si filozofie.
    Parerea mea este ca omul este bun in ceea ce face. Vanzari. Si si-a dat seama ca acolo este talentul lui. De aceea a si avut succes.
    Si inca ceva... Degeaba construiesti cel mai performant calculator din lume, daca nu poti sa il vinzi. Asta este o stiinta in sine, sa Vinzi!! :)
    Numai bine.
    • Like 0
  • check icon
    Am urmărit cu relativă atenție toată seria asta de texte din seria «Generația B». Tot felul de oameni cu idei, care fac o afacere profitabilă pe o nișă liberă. Frumos. Doar că asta nu va propulsa România în așa fel, încât să fie în primii 10 ai U.E., cum visează unii și alții. Să facem un exercițiu de imaginație: să presupunem că Steve Jobs ar fi avut 20 de ani în 1995 și ar fi fost român. Ce business ar fi făcut? O pizzerie? O shaormărie? Un atelier auto, că tot avea un garaj? Un hotel?
    Nu vă place exemplul cu Steve Jobs? OK, alegem altul. Să zicem că vorbim de Donald Trump român, care ar fi avut 25 de ani în 1995. Sau de altul, alegeți dv., eu sunt – poate – suficient de limitat la creier.
    Cam astea sunt poveștile dv. din seria B-ilor. Subțiri, subțiri de tot... Nu vă mai dau alte indicații cei de la Centru? Ceva mai consistent, mai de perspectivă... Ceva care propulseze România în primii 15 din U.E. Sau ieșim din U.E.? Nasol, ar reieși că suntem pe locul 60–80 din lume, așa măcar suntem pe locul 26–27. Poate intră și Albania, mai avansăm și noi un loc. Dă, bunule Doamne, și niscai albanezi, să mai avansăm și noi în scripte, că în faptă e greu cu ăștia...
    • Like 2
  • Ce imi mai plac textele astea! IT-istul care nu a lucrat in viata lui in IT sau pe o pozitie care presupune "nici nu mai stiu ce inseamna IT, ca si femeia de la curatenie este IT-ista daca da cu aspiratorul in biroul departamentului" si, satul de viata din corporatie, s-a apucat sa investeasca ajutorul de somaj in prajituri. Si vasta lui experienta in vanzari de servicii de (tele)comunicatii l-a ajutat sa inteleaga si sa se lanseze direct in business-ul cu produse perisabile, devenind in scurt timp un important furnizor nu stiu pe unde. Da, stiu, sunt hater.
    • Like 3
  • problema la o afacere cu produse naturale,de calitate este ca nu o poti extinde la infinit.ajungi sa faci rabat tocmai la ce te-a adus pe val(calitatea) si urmeaza prabusirea.
    • Like 1
    • @ Dorin Ambrozie
      check icon
      Din pãcate,multã dreptate aveți!! Si vorbesc in calitate de cumpãrãtor-încântat(o vreme),apoi,țepuit(dupã o vreme :))
      • Like 0
    • @ Dorin Ambrozie
      Alex check icon
      De ce spuneti asta? Aici depinde doar de vointa patronului...daca acesta urmareste de la inceput doar un profit cat mai mare, dupa un timp va face rabat de la calitate. Oricum interesant ca nici o cofetarie mare nu lucreaza cu incrediente naturale, probabil ca profitul este prea mic sau ofera ce cauta majoritatea(ieftin si mult). Ca si politicul, televiziunile din Romania, care prefera sa multumeasca majoritatea. Intrebarea poate fi alta: sa ofer un produs pentru majoritate sau un produs natural pentru o minoritate(poate o nisa care serveste minoritatea ramane umpic de loc si pentru un mic intreprinzator). ?
      • Like 0
  • Misto ideea, dar numele prajiturilor zici ca-s alea din Red Light District din Amsterdam cand te duci sa fumezi o iarba :))
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult