Foto: Guliver Getty Images
Învăţământul preuniversitar în ţările dezvoltate din Europa este structurat astfel încât să se formeze un număr cât mai mare de specialişti care să se integreze pe piaţa muncii şi să contribuie la dezvoltarea economică a societăţii. De exemplu, în Germania, mulți dintre elevii din învăţământul preuniversitar sunt orientaţi spre învăţământul tehnic, având posibilitatea după absolvire să îşi continue studiile dacă doresc. La noi, învăţământului tehnic şi profesional este Cenuşăreasa educaţiei, fiind distrus metodic.
Prima lovitură a fost dată de doamna Ecaterina Andronescu în anul 2003, prin desfinţarea şcolilor profesionale pentru a mări numărul „clienţilor” pentru domeniul învăţământul universitar. Chiar dacă în primul moment acesta a fost un câştig pentru facultăţi, el s-a întors împotriva acestora ca un bumerang pe două căi:
Studenţii care în liceu luau note de 4 la română, matematică, fizică etc. și care erau promovaţi pe bandă rulantă la bacalaureat (căci era nevoie de ei mai departe), dovedeau ulterior că nu sunt capabili să termine studiile universitare. Decanul facultăţii pe care am absolvit-o îmi povestea la o olimpiadă naţională că facultăţile care renunţaseră la exigenţă şi promovau admiterea pe bază de dosar (cum era la modă) au avut mari probleme în următorii ani.
După creşterea exigenţei la bacalaureat (introducerea camerelor de luat vederi), numărul clienţilor s-a redus. Examenul a revenit la seriozitatea care îl caracteriza înainte de revoluţie (cei care l-au susţinut atunci ştiu despre ce vorbesc).
Legat de acest aspect a devenit o tragedie naţională procentul scăzut de promovare la bacalaureat. Ca absolvent pe vremea comunismului, pot să vă spun că și atunci exista o triere dură la treapta a II-a. În perioada în care am fost elev de liceu, în şcoală erau 16 clase a X-a, iar după examenul de treaptă au rămas doar 7 clase a XI-a, ceilalţi colegi mergând spre profesională. Astfel că, din totalul elevilor înscriși în clasa a noua, procentul elevilor care promovau examenul de bacalaureat semăna cu cel de astăzi. O rată mai mare de promovare la Bac s-ar putea obține prin introducerea notei minime 5 la admiterea în liceu și îndrumarea elevilor cu note mai mici spre școlile profesionale.
Declarativ, Ministerul Educației proclamă în fiecare an importanța liceelor tehnologice. Obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune pe termen mediu şi lung pentru educația și formarea profesională din România, pornind de la contextul economic, legislativ și instituțional au în vedere o creștere cu 10% a ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic, astfel încât numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional să ajungă la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014.
În realitate, la nivel județean inspectoratele aprobă tot mai puține clase pentru liceele tehnologice. Argumentul inspectoratelor în repartizarea claselor sunt rezultatele obținute la bacalaureat de elevii liceelor tehnologice, care nu se compară cu cele din liceele teoretice. Se ignoră mediile de admitere în liceele teoretice în raport cu cele tehnologice și evoluția acestor elevi la sfârșitul liceului. Liceele teoretice primesc elevi cu medii cuprinse între 8 și 10, iar la bacalaureat un procent semnificativ de elevi obțin note sub 7 sau chiar note de 4-5 la examene.
Adevărat, la multe licee tehnologice, numărul elevilor ce promovează examenul de bacalaureat este mic în raport cu cele teoretice. Dar elevii admiși în aceste licee au avut medii cuprinse între 1 și 5-6, iar la examenul de Bacalaureat unii ajung să obțină note cuprinse între 8 și 10. Cred că în unele dintre aceste licee unde se muncește, numai cine este rău intenționat nu vede progresul!
În plus, în liceele tehnologice, elevii vin în general pentru a învăţa o meserie şi un număr redus din rândul lor sunt interesaţi să participe la examenul de bacalaureat. Cei interesați sunt cei care doresc să urmeze studii superioare și profesorii lor îi susțin fără rezerve pentru a-și atinge obiectivele.
Chiar dacă meseriile pregătite de liceele tehnologice sunt căutate pe piața muncii, chiar dacă agenții economici solicită forță de muncă calificată, pentru inspectorate acest lucru nu este important! S-a ajuns la desființarea treptată a liceelor tehnologice din interese de grup sau uneori imobiliare (spațiul unei anumite școli devine interesant pentru cineva și atunci interesul elevilor nu mai contează).
Din motivele prezentate mai sus, dar din cauza salariului mizerabil, tot mai puțini ingineri și maiștri aleg învățământul drept carieră. S-a ajuns ca inginerii și maiștrii care lucrează azi în sistemul de învățământ să aibă vârste cuprinse între 45 și 60 ani. Cine va pregăti viitorii muncitori calificați de mâine? Ce forță de muncă le oferim firmelor care doresc să investească în România?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pe langa pregatire profesionala e nevoiie de stimulare materiala pe baza aportuui pe care profesia si individul duce la crearea valorior.