Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Criza acută de meseriași a României nu mai poate fi ignorată. Scrisoarea unui profesor din învățământul tehnologic

Meseriași

Foto: Guliver Getty Images

Învăţământul preuniversitar în ţările dezvoltate din Europa este structurat astfel încât să se formeze un număr cât mai mare de specialişti care să se integreze pe piaţa muncii şi să contribuie la dezvoltarea economică a societăţii. De exemplu, în Germania, mulți dintre elevii din învăţământul preuniversitar sunt orientaţi spre învăţământul tehnic, având posibilitatea după absolvire să îşi continue studiile dacă doresc. La noi, învăţământului tehnic şi profesional este Cenuşăreasa educaţiei, fiind distrus metodic.

Prima lovitură a fost dată de doamna Ecaterina Andronescu în anul 2003, prin desfinţarea şcolilor profesionale pentru a mări numărul „clienţilor” pentru domeniul învăţământul universitar. Chiar dacă în primul moment acesta a fost un câştig pentru facultăţi, el s-a întors împotriva acestora ca un bumerang pe două căi:

Studenţii care în liceu luau note de 4 la română, matematică, fizică etc. și care erau promovaţi pe bandă rulantă la bacalaureat (căci era nevoie de ei mai departe), dovedeau ulterior că nu sunt capabili să termine studiile universitare. Decanul facultăţii pe care am absolvit-o îmi povestea la o olimpiadă naţională că facultăţile care renunţaseră la exigenţă şi promovau admiterea pe bază de dosar (cum era la modă) au avut mari probleme în următorii ani.

După creşterea exigenţei la bacalaureat (introducerea camerelor de luat vederi), numărul clienţilor s-a redus. Examenul a revenit la seriozitatea care îl caracteriza înainte de revoluţie (cei care l-au susţinut atunci ştiu despre ce vorbesc).

Legat de acest aspect a devenit o tragedie naţională procentul scăzut de promovare la bacalaureat. Ca absolvent pe vremea comunismului, pot să vă spun că și atunci exista o triere dură la treapta a II-a. În perioada în care am fost elev de liceu, în şcoală erau 16 clase a X-a, iar după examenul de treaptă au rămas doar 7 clase a XI-a, ceilalţi colegi mergând spre profesională. Astfel că, din totalul elevilor înscriși în clasa a noua, procentul elevilor care promovau examenul de bacalaureat semăna cu cel de astăzi. O rată mai mare de promovare la Bac s-ar putea obține prin introducerea notei minime 5 la admiterea în liceu și îndrumarea elevilor cu note mai mici spre școlile profesionale.

Declarativ, Ministerul Educației proclamă în fiecare an importanța liceelor tehnologice. Obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune pe termen mediu şi lung pentru educația și formarea profesională din România, pornind de la contextul economic, legislativ și instituțional au în vedere o creștere cu 10% a ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic, astfel încât numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional să ajungă la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014. 

Îți recomandăm

În realitate, la nivel județean inspectoratele aprobă tot mai puține clase pentru liceele tehnologice. Argumentul inspectoratelor în repartizarea claselor sunt rezultatele obținute la bacalaureat de elevii liceelor tehnologice, care nu se compară cu cele din liceele teoretice. Se ignoră mediile de admitere în liceele teoretice în raport cu cele tehnologice și evoluția acestor elevi la sfârșitul liceului. Liceele teoretice primesc elevi cu medii cuprinse între 8 și 10, iar la bacalaureat un procent semnificativ de elevi obțin note sub 7 sau chiar note de 4-5 la examene.

Adevărat, la multe licee tehnologice, numărul elevilor ce promovează examenul de bacalaureat este mic în raport cu cele teoretice. Dar elevii admiși în aceste licee au avut medii cuprinse între 1 și 5-6, iar la examenul de Bacalaureat unii ajung să obțină note cuprinse între 8 și 10. Cred că în unele dintre aceste licee unde se muncește, numai cine este rău intenționat nu vede progresul!

În plus, în liceele tehnologice, elevii vin în general pentru a învăţa o meserie şi un număr redus din rândul lor sunt interesaţi să participe la examenul de bacalaureat. Cei interesați sunt cei care doresc să urmeze studii superioare și profesorii lor îi susțin fără rezerve pentru a-și atinge obiectivele.

Chiar dacă meseriile pregătite de liceele tehnologice sunt căutate pe piața muncii, chiar dacă agenții economici solicită forță de muncă calificată, pentru inspectorate acest lucru nu este important! S-a ajuns la desființarea treptată a liceelor tehnologice din interese de grup sau uneori imobiliare (spațiul unei anumite școli devine interesant pentru cineva și atunci interesul elevilor nu mai contează).

Din motivele prezentate mai sus, dar din cauza salariului mizerabil, tot mai puțini ingineri și maiștri aleg învățământul drept carieră. S-a ajuns ca inginerii și maiștrii care lucrează azi în sistemul de învățământ să aibă vârste cuprinse între 45 și 60 ani. Cine va pregăti viitorii muncitori calificați de mâine? Ce forță de muncă le oferim firmelor care doresc să investească în România?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Lipsa invatamanrtului profesional se datoreaza gresitei interpretari a necesitatiilor societatii in devenire,a ignorarii statisticilor si a planului fortelor de munca.Acesta in conditiile unui haos organizatoric la varf,a schimbarilor structurale motivate mai mult de interese politice decat de exprtiza. Este nevoie de cooperarea structuriilor ministerului muncii,statisticei,organelor care reprezinta patronatul...
    Pe langa pregatire profesionala e nevoiie de stimulare materiala pe baza aportuui pe care profesia si individul duce la crearea valorior.
    • Like 1
  • check icon
    E adevarat ca nu mai avem industrie care sa absoarba forta de munca. Insa noi romanii suntem specialisti in a pune caruta in fata boilor. Daca scoti pe banda rulanta doar "bugetari"... n-o sa mai ai parte de buget. N-am nimic impotriva bugetarilor pentru ca ei trebuie sa existe si sa fie de calitate, insa nu oricine poate fi un dascal bun un avocat, un jurnalist, un politist, economist ..etc. Un om cu pregatire tehnica poate fi convertit (recalificat) mai usor si are sanse mai multe sa faca singur ceva. Nu putem fi o tara numai de poeti si jandarmi. Iese urat cand balanta se dezechilibreaza. Adica.... a iesit! Pe jandarmi ii salveaza statul de drepti ca prin ei mentin ceea ce au "cladit" dar poetii mor de foame. Ceea ce este destul de grav.
    • Like 1
  • Mr.Oh check icon
    Asta este. Diploma SRL. Cum spunea cineva. Se discuta despre salarii si marirea acestuia insa nu se discuta despre munca, despre seriozitate, responabilitate si calitate. Romania e o societate alienata, Rupta de realitate.
    Si taranul spimplu stie ca rasplata vine dupa ce ai muncit si ai obtinut recolta.
    O lume creata de niste pseudo intelectuali care considera diplomele o mare realizare profesionala. Sa poata pune ceva pe perete si sa se laude. Sa prinda o pozitie din care ca sef sa nu-si asume nici o responsabilitate, sa primeasca totusi salar, si sa dea ordine celor din subordine. Si acestia sa-si bata capul sa rezolve problemele fara sa aiba resurse, mijloace, posibilitati.
    Am lucrat in Italia. Seful colectivului de software de automatizari industriale era un absolvent de liceu electronic. Nu avea facultate si avea in subordine 5 ingineri. Avea insa experineta practica si-l ducea mintea. Avea o logica exceptionala. Si facuse o multime de cursuri pe parcursul carierei.
    Poate ca e o exceptie. Oricum o luam problemele trebuie rezolvate. Unii nu au studii si le rezolva, altii au studii insa sunt incapabili sa le rezolve.
    Educatia din Romania da diplome insa nu ofera competente celor care trebuie sa rezolve probleme.
    De unde si dezastrul national masurat prin lipsa de productivitate. Aceasta inseamna ca oamenii muncesc insa sunt incapapbili sa gaseasca solutii eficace.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult