Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Criza despre care nu vorbim, chiar dacă știm când va avea loc

Oameni pe stradă Foto: Ditto/ ImageSource/ Profimedia

Foto: Ditto/ ImageSource/ Profimedia

În ultima perioadă, subiectul tendințelor demografice negative din România a început să capete din ce în ce mai multă vizibilitate. Cu toate acestea, impactul economic major pe care pensionarea “decrețeilor”, o generație de două ori mai numeroasă decât media perioadei, îl va avea este discutat doar dintr-o perspectivă limitată: impactul asupra sistemului public de pensii. Anticiparea corectă a problemelor pe care această pensionare în masă le va crea a dus la lansarea acum 16 ani a sistemului privat de pensii. Aș îndrăzni să spun că este singura măsură care știu să fi fost luată în România prin analiza și anticiparea unei megatendințe.

În rest, deciziile de reformă sau corecție au fost luate integral reactiv, doar atunci când simptomele ignorării unor evoluții pe termen mediu sau lung, altminteri previzibile, au început să producă efecte nefaste. Spre exemplu, obiectivul convergenței nivelului de trai al romanilor cu cel al țărilor avansate ar fi fost de așteptat, nu-i așa, să duca la o creștere susținută a puterii de cumpărare. Nu ar fi trebuit să așteptăm ca aeroportul Otopeni să fie tranzitat de dublul numărului de pasageri pentru care a fost proiectat pentru a demara un proiect de extindere a lui. Nu ar fi trebui să așteptăm ca orașele și drumurile să fie copleșite de automobile pentru a începe să găsim soluții ce necesită, iată, ani buni pentru a fi aplicate. Nu ar fi trebuit să așteptăm explozia consumului de energie în contextul încălzirii generalizate pentru a constata că nu ne putem produce singuri întreagă energie de care avem nevoie. Iar exemplele ar putea continua.

Ignorarea unor megatendințe evidente încă de acum 10-15 ani ne face ca, astăzi, să investim bani în kilometri de autostradă în timp ce alte țări investesc masiv în noile megatendințe ale secolului 21: energie verde, digitalizare sau inteligența artificială.

Din păcate, chiar și megatendința evoluției demografice negative nu pare să fie înțeleasă în integralitatea sa, așa cum o arată focalizarea exclusivă pe provocările viitoare ale sistemului public de pensii. De fapt, mai există o consecință extrem de serioasă, care presupune soluții chiar mai complexe decât lansarea unui sistem privat de pensii.

Un număr substanțial mărit de pensionari nu va avea nevoie doar de mijloace financiare pentru o viață decentă. Deoarece bătrânețea nu aduce doar venituri mai mici, ci și un risc de îmbolnăvire mai mare. După o regula “de trei simplă”, generații de două ori mai numeroase de pensionari vor dubla presiunea asupra sistemului de sănătate din țară. Adică, asupra acelui sistem care, chiar și în condițiile actuale, cu greu face față cererii fără a compromite calitatea.

Merită remarcată o diferență extrem de importantă. Pentru sistemul public de pensii, o generație de pensionari de două ori mai numeroasă ridică o singură problemă: finanțarea bugetului de pensii. În schimb, pentru sistemul de asigurare a sănătății, provocarea este dublă. Pe de o parte, și în acest caz, va fi necesara alocarea de resurse net superioare în bugetul asigurărilor de sănătate. Însă, doar banii nu vor fi suficienți câtă vreme capacitatea de furnizare de servicii nu vă crește pe măsura cererii. Asta înseamnă că putem ști încă de pe acum că, în următorii 5-6 ani, vă fi nevoie de investiții rapide și substanțiale în scopul asigurării de resurse suplimentare: policlinici, spitale, medici, asistente, care să poată prelua fluxul ridicat de pacienți care vor proveni din rândul “decreteilor” în vârstă.

Va reuși sistemul public de sănătate să facă față? Problemele serioase pe care sistemele publice de sănătate le au chiar și în țările mult mai dezvoltate ne îndeamnă la scepticism. O soluție credibilă nu poate fi elaborată fară cooptarea sectorului privat în efortul investițional necesar. Iar un astfel de demers poate fi făcut prin cel puțin două modalități.

În primul rând, este vorba de sprijinirea dezvoltării rețelelor private de servicii de sănătate. Un astfel de demers ar presupune stimularea cererii pentru serviciile sistemului privat de sănătate prin creșterea accesibilității lui pentru categorii cât mai largi ale populației. Aceasta ar necesita introducerea unui sistem multipilon (similar sistemul de pensii publice și private) care, pe lângă sistemul asigurărilor publice de sănătate, să includă și asigurări obligatorii de sănătate furnizate de asigurători specializați. O creșterea a cererii pentru servicii private de sănătate vă fi urmată natural de creșterea investițiilor în sector, în scopul creșterii capacității și gradului de sofisticare a serviciilor private.

Un al doilea mod ar fi implicarea companiilor private (care nu activează în sectorul sanitar) în (co)finanțarea sistemului public de sănătate. O variantă ar fi cea a obligativității marilor spitale de a acoperi un procent din bugetele lor prin atragerea de sponsorizări private care ar permite sponsorilor să aibă un cuvânt de spus în calitatea guvernanței spitalelor sponsorizate așa cum explicam în “Bursa oferă idei pentru marile spitale de stat”. O alta variantă ar fi replicarea precedentului creat de proiectul “Noi facem un spital” al fundației “Dăruiește viață”, prin care a fost construit, din surse private, un spital pentru copii ce a fost apoi inclus în sistemul public de sănătate.

Nu în ultimul rând, vă fi necesară o politică susținută de atragere a personalului medical în România, fie că vorbim de întoarcerea românilor plecați, fie că vorbim de naturalizarea specialiștilor din alte țări.

Criza sistemului medical din România indusa de îmbătrânirea “decreteilor” nu este acea criză economică, despre care toată lumea vorbește, dar nimeni nu știe exact când se va întâmplă. În acest caz, putem pune degetul pe calendar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • .... " a treia zi dupa scripturi " !!! # retoric ironic
    • Like 0
  • pixel check icon
    nu v-ați săturat să batjocoriți oameni?
    • Like 0
  • ceb check icon
    Principala problema este depopularea accentuata a tarii. Deja se estimeaza ca vom ramane cca 16 mil locuitori in 2050. In contextul deteriorarii sistemului de educatie, cei care vor mai munci aici, in Romania, vor fi slab calificati, cu impact puternic asupra economiei si a capacitatii acesteia de a sustine populatia inactiva.

    Pe de alta parte, asa-zisa "recolerare" a pensiilor a condus la anomalii revoltatoare, prin care mii de pensionari s-au trezit cu pensii la nivelul salariului mediu pe economie si altii care au pierdut semnificativ punctele de pensie adunate din conditii grele de munca.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult