Lotul României a obținut medalii de argint și de bronz la prima olimpiadă de inteligență artificială ținută în luna august la Burgas, Bulgaria. Astfel, echipa 1, formată din Rareș – Ștefan Stanciu (Liceul Teoretic Internațional De Informatică Constanța), Luca Ștefan Nicolae (Liceul Teoretic Internațional De Informatică București), Laura Moldovan (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”) și Mircea Maxim Rebengiuc (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”) a câștigat bronzul, în timp ce echipa 2, formată din Victor Botnaru (Liceul Teoretic Internațional de Informatică Constanța), Nicolas – Ștefan Bratoveanu (absolvent de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați), Ștefan – Alexandru Dumitrașcu (Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timișoara) și Mihai – Adrian Mocanu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”) a câștigat medaliile de argint și de bronz.
Performanța lor este una demnă de luat în seamă în contextul în care România nu este o țară cu resurse, capabilă să investească în supercomputere așa cum fac SUA, Canada sau China, spune Alexandru Voica, manager de comunicare al Synthesia, o companie de inteligență artificială din Londra, și unul dintre cei care a contribuit la popularizarea evenimentului.
Pentru că a fost prima ediție a unei olimpiade de AI, care nu este disciplină școlară, au fost lansate invitații de înscriere către elevii care au obținut medalii la olimpiadele naționale din domenii conexe: matematică, informatică sau lingvistică. „Sincer, nu m-am așteptat să ia bronzul și argintul. Când lucrezi în domeniul inteligenței artificiale și te uiți la țările astea, Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, Canada, China, care fac investiții de zeci de miliarde de dolari, și vii din România, unde sistemul de educație e la pământ, și știi că o să concurezi cu China și Canada, care sunt lideri mondiali, pare o chestiune nemaipomenită”. Fost olimpic național la fizică și matematică, Alexandru Voica este obișnuit cu situația în care o mică elită dintr-o țară săracă are performanțe recunoscute la nivel internațional. Însă direcția în care evoluează tehnologia face din ce în ce mai dificilă performanța individuală a unor minți strălucite dintr-un stat care nu investește major în această direcție.
„ Când vine vorba de inteligență artificială, elementul financiar este critic, iar țările care se vor dezvolta și vor crește și vor avea o explozie economică vor fi cele capabile de investiții de amploare”
„Ce trebuie să înțeleagă lumea este că inteligența artificială, ca domeniu, e puțin diferită de matematică și fizică și informatică. Pentru că, dacă la informatică poți să-ți permiți, chiar și cu sacrificii, să cumperi un computer și să programezi pe el sau la matematică poți să îți cumperi niște cărți, ca să poți să programezi pentru inteligența artificială, ai nevoie de un computer care costă minimum zeci de mii de euro sau chiar de sute de mii de euro. Acum 10 ani, oricine avea acces la un calculator putea să concureze cu cineva din America sau China. Când vine vorba de inteligență artificială, elementul financiar este critic, iar țările care se vor dezvolta și vor crește și vor avea o explozie economică vor fi cele capabile de investiții de asemenea amploare”, spune Alexandru Voica. Compară aceste vremuri cu cele în care era el însuși olimpic și este de părere că AI va accelera exodul creierelor din România. „Elevii români pasionați de AI nu vor mai putea să fie cum eram noi, care seara ne întorceam de la școală, citeam, programam și reușeam să facem performanță. Ce va face o astfel de persoană? O să se ducă în America și în China unde sunt supercomputerele, nici cu cea mai mare pasiune și cea mai mare dorință nu va mai putea rămâne în țară”, susține el.
Înainte să lucreze în domeniul inteligenței artificiale, Alexandru Voica a fost manager de comunicare la Facebook. În prezent colaborează, în calitate de consultant de comunicare, cu o universitate de inteligență artificială MBZUAI (Mohammed bin Zayed University of Artificial Intelligence) din Emiratele Arabe Unite, stat care investește resurse importante în cercetarea AI. De altfel, o profesoara de la această universitate a avut inițiativa organizării acestei olimpiadei de inteligență artificială. Alexandru Voica susține că, în funcție de capacitatea de a investi în AI vor fi create trei clase de țări. „Va fi o clasă de țări din care vor face parte America, China și poate, poate Marea Britanie și Canada, unde tehnologia se va dezvolta foarte rapid și beneficiile vor fi imense. După aceea va fi o clasă de mijloc, cu Franța, Germania, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, India, unde există resurse și există o tradiție de tehnologie, care se vor descurca mai greu, dar se vor descurca, și apoi va fi ultima clasă, unde România și alte țări vor fi lăsate în urmă total. Atâta vreme cât nu ai resurse, nu ai nici o șansă de a concura, nici având cei mai inteligenți oameni și cea mai mare pasiune”, afirmă el.
Cum ar putea AI revoluționa o serie de industrii
Servicii precum ChatGPT și Midjourney, care permit generarea de text și imagini, sunt doar vârful icebergului, crede el, adevărata miză a AI constând în revoluționarea unor industrii.
„Eu vorbesc de aplicații cu un impact major. Cu ajutorul AI, poți să descoperi noi medicamente, poți să tratezi cancerul. De exemplu, Universitatea cu care colaborez eu are un proiect în care inteligența artificială poate pot să prezică cum va răspunde cineva la antibiotice (pentru că am anumiți pacienți nu răspund la antibiotice foarte bine) doar analizând informații din trecutul lor medical. Un alt proiect al universității este cel prin care se poate prevedea dacă o femeie va avea complicații cu sarcina mai târziu doar pe baza unei simple poze de RMN. Totodată, cu ajutorul AI poți să creezi noi produse, care să contribuie la calitatea vieții ooamenilor. Dacă nu ai infrastructură și dacă nu ai companii care să să folosească tehnologia, vei fi lăsat în urmă. Valurile de progres tehnologic care au venit până acum au creat mereu țări câștigătoare și țări care au rămas în urmă, dar acum cred totul va fi mult mai puternic”, este de părere Alexandru Voica.
O altă industrie care va fi influențată major de AI este cea auto. „Nu mă gândesc doar la mașinile care se conduc singure, ci la roboții inteligenți de pe liniile de producție, Tesla îi folosește deja. O altă aplicație a AI ar putea fi în industria alimentară. Înainte să lucrez la Facebook, am lucrat pentru o companie din Anglia, care avea depozite imense, unde erau niște roboți, care îți asamblau într-un pachet tot ce ai comandat pe internet: o pâine, o cutie de lapte, o ciocolată etc. Și sunt deja 7 ani de atunci”, povestește Alexandru Voica.
„Vrem să automatizăm tot doar pentru că putem? Anumite lucruri nu trebuie să le facem doar pentru că putem să le facem”
Care va fi însă locul oamenilor într-o lume în care multe joburi vor dispărea, fiind preluate de roboți? „Aici este o discuție, pe partea socială. Unii privesc AI ca pe o chestiune pozitivă, alții se tem că vor fi efecte sociale, dacă unele munci vor fi automatizate complet sau dacă vor fi semi-automatizate. Depinde de ce parte ești, din punctul meu de vedere, avantajele sunt mai mari decât riscurile. Chiar ne dorim să existe oameni care să facă munci fizice foarte grele? Nu știu dacă o persoană poate să lucreze 20 de ani și să sape șanțuri, la un moment dat cred că începe să te doară spatele, să te doară mâinile. Într-un fel, e mai bine că muncile acestea fizice vor fi înlocuie de roboți. Pe de altă parte, vor fi și alte slujbe de genul celor de birou, unde într-adevăr, va fi o discuție. Vrem să automatizăm tot doar pentru că putem? Anumite lucruri nu trebuie să le facem doar pentru că putem să le facem. Acolo va trebui să fie o discuție la nivel de guvern și la nivel de societate, eu nu pot să-mi dau cu părerea ce slujbă ar trebui să rămână și ce ar trebui să dispară. Va fi clar că anumite lucruri vor putea fi automatizate, dar va fi decizia noastră ca societate ce vrem să automatizăm”, crede acesta.
Numeroși specialiști vorbesc atrag atenția și despre pericolele noi pe care le presupune inteligența artificială, de la fraude și manipulări de tot felul, până la însăși modificarea percepției asupra realității. Cum ar trebui gestionate aceste riscuri?
„Din punctul meu de vedere, poate asta e o opinie mai idealistă, ar trebui să se întâmple două lucruri. În primul rând, companiile care creează tehnologia asta trebuie să se oprească din când în când și să se întrebe, din nou: Noi putem să facem lucrurile ăsta, dar doar fiindcă ele sunt posibile, trebuie și făcute?. Trebuie să pui anumite bariere, nu să spui: Fie ce o fi, atât timp cât eu îmi fac banii, nu contează dacă oamenii le folosesc pentru lucruri bune sau lucruri rele. În primul rând, cred că responsabilitatea e de partea companiilor. Când le dai acces oamenilor la tehnologie, vor fi oameni care o vor folosi pentru lucruri bune și vor fi oameni care o vor folosi pentru lucruri rele. Așa s-a întâmplat la început cu social media și a existat ideea că, din inerție așa. oamenii o vor folosi numai pentru numai lucruri bune și în timp va fi din ce în ce mai bine. Nu a fost așa. Au fost lucruri bune, au fost și lucruri foarte rele și continuă să fie și bune și rele”, spune Alexandru Voica.
„Cu un sistem de educație la pământ, trec anii și ajungi la un nivel de analfabetism în care iei de bun un fals numai pentru că nu ai avut educația necesară”
O mare responsabilitate o poartă însă decidenții politici. În opinia lui, nivelul foarte scăzut de educație din România este cel care îi face pe mulți să ia drept bune fake-urile generate cu AI în social media și să se minuneze în fața unor plante sau animale care nu există în realitate. „I-am cam lăsat așa pe cei care ne guvernează să scape destul de ușor de problemele astea. Cu un sistem de educație la pământ, trec anii și ajungi la un nivel de analfabetism, în care iei de bun un fals numai pentru că nu ai avut educația necesară. Eu cred că ar trebui să punem mai multă presiune pe guvern să facă ceva pentru sistemul ăsta de educație. Nu putem să continuăm în ritmul ăsta cu anii și să producem generație după generație de absolvenți cu analfabetism funcțional. La fel și cu sistemul de sănătate... Nu putem să menținem cu anii situația asta, în care doar cei care își permit să plătească au educație sau sănătate ca lumea și cei care nu-și permit ori mor, ori ajung să se uite la un animal fantastic și ei să creadă că e real”, crede Alexandru Voica.
Doar vârfurile, așa cum sunt elevii premiați la olimpiade nu pot să salveze o națiune.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.