Cu actualele mecanisme de vot din UE, nu avem nicio șansă să intrăm în Schengen. Niciodată

Foto: Hemis / Profimedia

Trăim o stare de depresie națională. Fiecare se identifică individual cu nedreptatea care ni s-a făcut. Dacă am fi primit o explicație coerentă, am fi înțeles și noi ceva, în condițiile în care am primit o bâlbâială dezlânată realizăm că nici măcar nu s-au obosit să ne livreze o motivație cât de cât credibilă. Fiecare își aduce aminte de propriile experiențe neplăcute, fiecare își dă seama că nu au fost accidente, există o întreagă ideologie în spate. Și trebuie afirmat cu sinceritate că această ideologie aparține partidelor de dreapta din occident, acele partide care sunt preocupate de migrație, acele partide care au câștigat enorm în ultimii ani în alegeri. E vorba de un electorat care asta așteaptă de la politicienii lor. Să nu ne mai amăgim inutil cu explicații de genul - presa i-a criticat, Președintele i-a criticat, nu știu ce politician de stânga i-a criticat, cancelarul Austriei a urmărit exact dorința alegătorilor lui, cei pe care dorește să-i mobilizeze pentru alegerile din primăvară. Iar decizia a fost și este la cancelar, degeaba vorbesc unii și alții de pe margine fără nicio putere. Și să nu uităm că în Austria mai există un partid mai naționalist ca OVP, FPO, un partid care a guvernat și el alături de OVP. 

Mai trebuie să înțelegem că lansarea de minciuni în spațiul public de către clasa politică românescă nu ajută la nimic. Chiar dacă Austria nu se opunea, rămânea Olanda care, exprimându-și veto-ul față de Bulgaria, ne bloca intrarea inclusiv nouă. Asta e, suntem la pachet. Nici decuplarea de Bulgaria nu ne ajută, din punct de vedere tehnic nu suntem pregătiți, iar din punct de vedere geopolitic ne punem singuri într-o situație dezavantajoasă în care ne ostilizăm un vecin aflat în aceeași situație cu noi. Nu e nici corect, nici moral și nici eficient. Gestul ar avea puternice conotații istorice.

În momentul de față, cu actualele mecanisme de vot din UE, în situația dată, noi nu avem nicio șansă să intrăm în Schengen. Niciodată. Nu am văzut ca vreo mare putere să-și rupă cămașa de pe ea pentru noi. Tot timpul se va găsi cineva care să nu fie de acord, nici măcar nu știm dacă lucrurile astea nu se întâmplă cu asentimentul celorlați. Ăsta trebuie să fie orizontul nostru de așteptare.

PSD-ul încearcă să arunce pisica moartă în curtea PNL-ului, spunând că dreapta e de vină pentru respingerea noastră. Afirmația este pe jumătate adevărată, dacă ne uităm la propaganda utilizată de PSD, naționalism și religie, folosesc aceleași instrumente ca orice partid de dreapta de la noi și din occident, exact partidele alea care ne-au călcat pe cap. Noi nu avem un partid veritabil de stânga, avem un partid care perpetuează tezele național-comunismului peste care au mai aplicat și binefacerile susținerii bisericii. Unelte care nu intră în trusa de scule a unui partid de stânga. Iar dacă nu mă credeți, vă rog să va uitați la doamna Firea.

Boicotul este o soluție extremă care ține de fiecare individ în parte. La nivelul mare de frustrare din societatea românescă e posibil să însemne ceva. Boicotul e doar un semnal, o formă de protest, o descărcare nervoasă. Nu putem însă să mergem până acolo încât să vorbim de naționalizarea unor companii austriece din foarte multe motive. Supărarea nu trebuie să ne întunece judecata. Ar fi un semnal dezastruos pentru orice investitor străîn. O naționalizare ne-ar duce cu 30 de ani înapoi, atunci când Petrom-ul era o gaură neagră la buget, astăzi e cel mai mare contribuabil. Dacă „ne luăm înapoi Petrom-ul” ce facem cu el ? Îl dăm politicienilor să-l birjărească, îl dăm statului în administrare, să ajungă iarăși în faliment ? Ce folos a avut un cetățean român de pe urma Petrom-ului, a primit cineva dividente, banii care s-au pompat de la buget, din buzunarele noastre, pentru acoperirea pierderilor, au avut vreodată vreun sens ? Niciodată.

Palma nemeritată pe care am primit-o de la UE trebuie rezolvată tot în UE. Sprijinul cetățenilor e important, însă e timpul ca și politicienii noștri să se maturizeze, după dușul ăsta rece, și să înțeleagă cum se joacă în Europa. Trebuie să ne căutăm aliați, începem cu Bulgaria, trebuie să nu ne mai dăm votul disciplinat pentru orice inițiativă fără să punem condiții. E un drum lung, dar pe care trebuie să-l facem.

E o solidaritate puternică în societate, de la Revoluție nu a mai fost așa ceva. Unii privesc în urmă, se gândesc la vremurile lui Ceaușescu, alții cred că e un moment bun să respingem UE, cei mai mulți nu văd soluția. Se vorbește despre cozile de la vămi, despre pierderi financiare. Cel mai mult însă respingerea asta ne-a afectat simbolic, am fost catalogați ca fiind cetățeni de mâna a doua. Noi știam asta, dar acum ne-au spus-o în față. Nu știu câți cetățeni au fost afectați în mod direct, pierderile despre care se vorbește sunt de fapt câștiguri, dacă am fi intrat în spațiul Schengen. Nu ne putem întoarce în trecut, nici pe vremea lui Ceaușescu, nici pe vremea lui Vlad Țepeș și nici pe vremea lui Burebista. Viitorul nu seamănă cu nimic din trecut și nici măcar nu seamănă cu prezentul. Să recunoaștem onest că, în linii generale, apartenența noastră la UE ne-a adus foarte multe beneficii. Nu putem arunca totul la coș ca și cum nu ar exista sau cum ar spune bunica mea: „să nu-l mâniem pe Dumnezeu’’. Acum, că sunt unii mai bogați și alții mai săraci, știm cu toții că asta e una dintre regulile de bază ale capitalismului. E o înfrângere dureroasă pe care am resimțit-o cu toții, însă trebuie să ne adunăm și să mergem mai departe, cu siguranță vom reuși. De cele mai multe ori, în istoria noastră providența ne-a favorizat, să nu deznădăjduim.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp