Premierul slovac Robert Fico nu se mai află în pericol de moarte după ce a fost împușcat de mai multe ori la un eveniment public. Acestea sunt cele mai recente vești oferite de guvernul slovac și vin după ce ministrul Apărării declarase anterior că Fico „se luptă pentru viața sa” după ce a fost grav rănit în urma unei tentative de asasinat.
Potrivit Politico, atacatorul este un scriitor în vârstă de 71 de ani care era ieșit la pensie și care lucra pentru o firmă de securitate.
Unii oficiali guvernamentali au pus violențele pe seama dezbaterii politice polarizate din Slovacia și a climatului de intoleranță față de punctele de vedere diferite. De altfel, ministrul de interne slovac, Matúš Šutaj Eštok, a spus că bărbatul înarmat a decis să îl atace pe Fico în urma recentelor alegeri prezidențiale, pe care le-a câștigat aliatul lui Fico, Peter Pellegrini.
În timp ce Fico zăcea pe o masă de operație, presa slovacă a publicat o înregistrare video scursă a atacatorului, în care acesta spunea: „Nu sunt de acord cu politica acestui guvern”, citând represiunea împotriva presei și a sistemului judiciar.
Între timp, un jurnalist de investigație maghiar a spus că bărbatul care a comis atacul a fost asociat anterior cu un grup paramilitar pro-rus, scrie BBC News.
Rădăcinile tentativei de asasinat la adresa premierului Fico se regăsesc ân diviziunile sociale din Slovacia ultimilor ani
Pe de altă parte, o analiză a Politico Europe arată că rădăcinile tentativei de asasinat la adresa premierului Fico se află în diviziunile amare ale Slovaciei din ultimele decenii.
Robert Fico este un politician populist, care a revenit la putere după alegerile din septembrie anul trecut marcate de un deepfake audio care l-a favorizat. Fico s-a confruntat cu critici și proteste dure din cauza pozițiilor sale pro-Rusia și a planurilor de a lua măsuri drastice împotriva presei independente. Dar după tentativa de asasinat la adresa sa, președinta încă în exercițiu a Slovaciei, Zuzana Čaputová, a declarat că „retorica plină de ură la care am asistat trebuie să înceteze”.
Nu este primul șoc prin care trece Slovacia. Fico a mai fost parte principală dintr-un șoc care a zguduit Slovacia la nivel național, în 2018, atunci când un jurnalist slovac de investigație pe nume Ján Kuciak a fost asasinat în stil mafiot alături de iubita sa. La acel moment, Kuciak ancheta politicieni ai partidului de la putere condus de Robert Fico. Criza politică și protestele care au urmat acestui asasinat au dus la căderea guvernului Fico de la acea vreme.
Ei bine, e firesc ca în tot acest context mulți să se întrebe cum a ajuns Slovacia atât de divizată între liberali și tradiționaliști, democrați și huligani, toleranță și opusul ei încât diferendele politice se rezolvă acum cu arme de foc? Diviziunea socială, scrie tot Politico Europe, a fost întotdeauna o piedică în politica internă din Slovacia. După ce în 1989 a căzut Cortina de Fier în Europa de Est, slovacii s-au trezit brusc într-o versiune nemiloasă a capitalismului, ca mai apoi să divorțeze în 1992, prin Divorțul de Catifea, de cehi, care au reprezentat partener național stabil timp de 75 de ani în cadrul fostei Cehoslovacii.
Prin urmare, tulburările acestea politice din Slovacia începutului anilor ‘90 au transformat societatea într-o țară în care slovacul care trăia în mediul urban s-a întors împotriva slovacului care trăia în mediul rural. Mai mult, tinerii s-au întors împotriva bătrânilor, iar patriotul slovac împotriva internaționalistului cehoslovac. Toate aceste categorii sociale își căutau echilibrul pe un teren necunoscut.
Fico și-a început cariera politică în partidul comunist
După cum mai scriu jurnaliștii de la Politico Europe, pentru tânărul Robert Fico, care avea 25 de ani când comuniștii au pierdut puterea, revoluția din 1989 trebuie să fi fost un șoc: abia terminase Facultatea de Drept și se alăturase Partidului Comunist, când Pactul de la Varșovia s-a destrămat odată cu ordinea socială în care se pregătise să își trăiască viața.
Ulterior, Fico s-a alăturat partidului succesor al comuniștilor și a fost ales în parlament în 1992. Deși și-a petrecut cea mai mare parte a anilor '90 la Strasbourg, lucrând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a rămas ancorat în politica internă din Slovacia, iar în 1999 a înființat partidul socialist Smer, pe care unii l-au denumit „A Treia Cale”. Cu acest partid Fico a început Fico să domine politica slovacă pentru următorul sfert de secol.
Smer a apărut din epava unui partid autoritar care a dominat scena internă a Slovaciei în anii ‘90, Mișcarea pentru o Slovacie Democratică (HZDS), condusă de Vladimír Mečiar, premierul huliganic din perioada 1994-1998, mai scrie Politico. Oligarhii care au finanțat și au condus HZDS căutau, după toate aparențele, un alt proiect politic după ce Mečiar a devenit toxic pentru Occident și au optat pentru Fico, care nu a avut nicio problemă să fie finanțat de grupuri de interese care doreau să-și împartă puterea și privilegiile.
Smer a obținut un scor dezamăgitor de 13,5% în alegerile din 2002, după o campanie publicitară agresivă care prezenta o familie stând goală pe o bancă sub sloganul „Pentru UE - dar nu cu fundul gol”. Cu toate acestea, patru ani mai târziu, Fico a devenit mult mai talentat politic și a ajuns să obțină victoria cu 29%, formând un guvern cu rămășițele autoritare ale HZDS și ale naționaliștilor din SNS, indică în continuare Politico.
Așadar, chiar înainte de a-și începe primul mandat de premier, Fico se definise deja ca fiind nostalgic după socialism și totuși cinic și pragmatic în căutarea puterii. Adică exact opusul a ceea ce căuta partea mai tânără, anticomunistă și pro-occidentală a electoratului slovac.
Fico se afla la al treilea mandat de premier în 2018, când jurnalistul Kuciak și viitoarea sa soție au fost împușcați mortal de un ucigaș angajat aparent pentru a reduce la tăcere reportajele sale despre corupția din politica slovacă de la nivel înalt.
După ce a pierdut puterea, în 2018, Fico și aliații săi politici (miniștri, parlamentari, oligarhi, judecători, ofițeri superiori de poliție și de informații) au fost anchetați pentru corupție, abuz de putere și sabotaj. Fostul premier a fost chiar arestat în aprilie 2022 și acuzat de infracțiuni de crimă organizată, deși aceste acuzații au fost retrase între timp, mai scrie Politico.
Întoarcerea pe „tronul puterii”
Anul trecut, după ce s-a întors la putere, Fico și aliații săi au pus la zid conducerea unității de elită a poliției care îi acuzase de infracțiuni și presa independentă. Mai mult, Fico și aliații săi au rescris codul penal pentru a ușura pedepsele pentru corupție și a amenințat să eticheteze ONG-urile cu finanțare externă drept „agenți străini” în temeiul unei legi pe modelul Kremlinului.
Fico a fost ajutat și de criza Covid, care a creat o nouă oportunitate pentru profilul său politic, notează și o analiză a BBC News. Astfel, Fico a început să apară la demonstrații în masă împotriva restricțiilor guvernului de centru-dreapta slovac de la acea vreme pentru a contracara pandemia. Acele demonstrații au devenit din ce în ce mai indisciplinate și mai urâte, iar Fico a stat în fruntea lor, stârnind mulțimile furioase cu megafonul în mână.
Pe măsură ce Covid a dispărut, Fico a găsit o nouă cauză: războiul din Ucraina. Alegerile din septembrie 2023 au fost câștigate parțial pe baza angajamentului de a nu mai trimite muniție la Kiev, promițând că va inversa politica guvernului slovac de a înarma Ucraina cu obuze de artilerie, arme grele și chiar avioane de luptă, mai notează BBC.
Fico îi justifică crimele lui Putin
În februarie, când s-au împlinit doi ani de când Putin a invadat Ucraina pe scară largă, Robert Fico și-a reiterat opoziția față de politica occidentală de a înarma Kievul pentru a ucrainenii să reziste războiului de agresiune. „Nu există o soluție militară pentru conflict”, a spus Fico atunci, iar trimiterea de arme la Kiev „va umple cu mai multe morminte cimitirele din Ucraina”.
„Rusia nu va renunța niciodată la Crimeea sau părțile din estul Donbasului pe care le-a luat, iar Kievul ar trebui să depună armele și să facă pace cu Rusia”, a mai spus Fico, subliniind și că Vladimir Putin a fost „demonizat în mod greșit” de Occident.
În cele șase luni de când este acum în funcție, Fico și aliații săi din coaliție au atacat instituțiile Slovaciei, mai notează BBC. Concret, reforma sistemului de justiție penală a inclus desființarea Parchetului Special, înființat în urmă cu 20 de ani pentru a investiga infracțiunile grave și corupția. Biroul investiga uciderea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale și, după șase ani, obținerea unei condamnări pare acum mai îndepărtată ca niciodată.
Potrivit The Guardian, radiodifuzorul național din Slovacia urmează să fie închis în iunie și înlocuit cu un nou organism cu un nou director. Robert Fico spunea că această instituție nu poate fi obiectivă, deoarece este în conflict permanent cu guvernul său, iar această situație „nesustenabilă” poate fi remediată doar prin înlocuirea acestuia. Observatorii – inclusiv opoziția, Comisia Europeană și Uniunea Europeană de Radiodifuziune – au avertizat că această mișcare ar fi o lovitură pentru libertatea presei în Slovacia. Dar asta nu l-a interesat pe Fico, al cărui scop era doar consolidarea puterii.
Așa cum mai scrie BBC, dacă Robert Fico reușește să supravieţuiască, probabil că va obține mai multă putere politică din acest atentat asupra vieții sale. Rămâne însă faptul că Robert Fico a fost unul din cei care au accentuat polarizarea socială din Slovacia ce a condus la abordări din ce în ce mai extremiste. Cu alte cuvinte, atacul asupra vieții sale rezultă direct din comportamentul său politic pe care l-a avut în anii în care a condus Slovacia.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Avem si noi destui de-astia pentru care prostirea maselor este singura sansa de a accede la functii politico-administrative. Din pacate ne cam lipsesc metodele de demascare contra lor..
E dureros, pentru mine, să constat acum că atmosfera în Slovacia este departe de cea idilică- așa cum am perceput-o atunci. Și nu pot să -mi explic de ce au ales slovacii un premier- de fapt un partid - extremist, prorus și anti european. Când nivelul lor de trai- mult peste cel din România-, dezvoltarea economica, istoria lor, etc., nu ar fi impus acest lucru. În perioada comunista am cunoscut câțiva muncitori români care lucraseră în fosta Cehoslovacie- în construcții în special ,așa cum obișnuia Ceaușescu să-și trimită supușii- și care mi-au zis cât de departe era țara față de România, economic, cultural ,turistic și mai ales în privința bunurilor de consum pentru că la noi începuse perioada de lipsuri totale.
Cu alte cuvinte, dureros ce se întâmplă acolo- dovadă că bunăstarea nu aduce întotdeauna și responsabilitate civică și poate fi o lecție și pentru noi ,în perspectiva viitoarelor alegeri. Închei, răspunzând oarecum și comentariului de mai jos - violența, indiferent împotriva cui este îndreptată, nu va aduce decât un răspuns violent și nu va folosi la nimic ( amplificând un pic, vezi cum a început tragedia din Gaza). Liniștea și civilizația nu pot veni decât din dialog și toleranță, altfel se duce de râpă democrația și se alege praful de bunăstarea pe care o avem și nu o recunoaștem și care poate pieri peste noapte dacă patimile ne întunecă mințile.