Partidul populist al fostului premier Robert Fico a câștigat alegerile din Slovacia, după ce a promis că va opri trimiterea de arme în Ucraina

Foto - Deml Ondřej/ ČTK/ Profimedia

Nu este o zi bună pentru Europa, având în vedere că partidul populist al fostului premier Robert Fico a câștigat alegerile de sâmbătă, din Slovacia, după ce a promis că va opri trimiterea de arme în Ucraina, va bloca potențiala aderare a Kievului la NATO și se va opune sancțiunilor împotriva Rusiei.

Totuși, unele voci ale diplomației europene spun că Fico nu este atât de pro-rus pe cât a vrut să pară în campania electorală, dar că populismul său este totuși un mare pericol pentru Slovacia. 

Slovacia este în prezent unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Odată ajuns la putere, mulți se tem că Robert Fico ar institui o întoarcere completă de 180 de grade în ceea ce privește sprijinul pentru Kiev și, în schimb, va deschide calea pentru răspândirea propagandei ruse.

O paralelă cu anii ‘90

Ei bine, pentru cine nu știe, în cea mai mare parte a anilor ‘90, după destrămarea Cehoslovaciei, partidele politice din Slovacia au fost împărțite în ceea ce privește politica externă. Cele de stânga și dreapta radicală au preferat să se orienteze spre Rusia, în timp ce cele de centrul-dreapta au căutat alinierea cu Occidentul.

Cel mai proeminent politician slovac al anilor ‘90 a fost premierul Vladimir Meciar, care a guvernat din 1994 până în 1998 și, în cuvintele fostului secretarului de stat american de atunci, Madeleine Albright, a făcut din Slovacia „gaura neagră” a regiunii.

Conform revistei americane Foreign Policy, Meciar a folosit metode mafiote pentru a guverna și a subminat statul de drept. Drept urmare, Slovacia a fost izolată la nivel internațional și i-a fost interzisă aderarea la NATO în 1999, după ce a solicitat aderarea cu doi ani în urmă. NATO a citat „comportamentul instituțiilor decizionale slovace” ​​în argumentarea respingerii sale. În schimb, Ungaria, Polonia și Republica Cehă au reușit să adere la NATO în 1999. Slovacia a reușit acest lucru abia cinci ani mai târziu.

La alegerile din 1998, opoziția democratică a Slovaciei l-a înlăturat de la putere pe Meciar, iar elita politică slovacă de la acea vreme a adoptat un acord politic informal care a devenit cunoscut sub numele de [Consensul din 1998]. În ciuda sentimentului pro-rus semnificativ în rândul populației slovace, noua doctrină a susținut că politica externă a Slovaciei nu ar trebui să se întoarcă niciodată împotriva curentului principal occidental, pentru că acest lucru ar dăuna intereselor geopolitice ale țării. Cu alte cuvinte, slovacii au părut că au învățat lecțiile dure din epoca lui Meciar.

Consensul din 1998 a rămas în mare parte intact în ultimii 25 de ani, iar o nouă generație de slovaci a crescut cu ideea că a fi slovac înseamnă a fi orientat spre vest.

Deși moștenitorul politic al lui Meciar, Robert Fico (care a guvernat între 2006 și 2010, iar apoi între 2012 și 2018) a făcut niște gesturi simbolice față de Rusia, nu s-a întors niciodată împotriva curentului occidental atunci când a luat decizii critice de politică externă. De exemplu, Fico în 2016 a cerut în mod repetat ca UE să ridice sancțiunile împotriva Rusiei, dar în cele din urmă le-a susținut în forurile europene, la care Slovacia a aderat în 2004. Sprijinul său pentru Rusia, cu alte cuvinte, a fost doar retoric. În practică, Fico era o parte centrală a Occidentului.

Cu toate acestea, analiștii politici din Vest se tem că Fico de astăzi nu mai este Fico din 2016 și că, după revenirea la putere, ea dărâma Consensul din 1998 și va schimba radical politica externă a Slovaciei. 

Schimbarea anti-occidentală a lui Fico a început în 2018, după ce a fost demis din funcție. În acel an, jurnalistul de investigație slovac Jan Kuciak și logodnica sa, Martina Kusnirova, au fost asasinați după ce au dezvăluit cât de profund se înțeleg poliția, sistemul de justiție și politicienii slovaci cu criminalii, inclusiv cu mafia italiană.

Incidentul a scos în stradă zeci de mii de cetăţeni slovaci şi l-a forţat pe Robert Fico să demisioneze, dar nu înainte ca acesta să spună că manifestațiile împotriva guvernului său sunt finanțate de George Soros.

În 2020, premierul Peter Pellegrini (care l-a înlocuit pe Fico în 2018) s-a despărțit de partidul social-democrat al lui Fico pentru a-și fonda propria formațiune politică orientată spre Vest. Ca răspuns, Robert Fico și-a îndreptat propriul partid către o poziție mai pro-Rusia, formalizând simpatiile sale pro-Moscova.

Fico a reușit să reaprindă sentimentul pro-rus în rândul slovacilor 

Dar invazia rusă în Ucraina, din 24 februarie 2022, i-a generat propulsie lui Fico. În prezent, acesta promovează în mod deschis o politică externă anti-SUA și pro-Rusia. Anul trecut, Fico a criticat ratificarea Acordului de Cooperare în Apărare al Slovaciei cu Statele Unite, numind acordul drept o „trădare a intereselor naționale”.

În luna mai, Fico a defăimat-o pe președinta țării, Zuzana Čaputová, numind-o „agent american” din cauza politicii sale externe orientate spre Occident, în special datorită sprijinului ei pentru Ucraina.

Fico a subliniat că, dacă revine la putere, prima sa acțiune va fi să nu mai trimită arme Ucrainei, lucru pe care l-a cerut încă din mai 2022.

De-a lungul campaniei din ultimele luni, Fico a spus că „fasciștii ucraineni” au început războiul în 2014 și că nu există nicio modalitate de a lua înapoi Peninsula Crimeea. Într-un gest de ipocrizie maximă, Fico a comparat recent sosirea soldaților NATO în Slovacia cu o „primire a Wehrmacht-ului (forțele armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945)”.

Mai mulți experți au precizat că rușii au identificat Slovacia ca fiind cea mai slabă dintre țările din Europa Centrală, în ceea ce privește sentimentul pro-occidental al publicului, și au văzut astfel condițiile favorabile pentru răspândirea propagandei lor.

Rezultatul alegerilor de sâmbătă arată că Fico a reușit să reaprindă sentimentul pro-rus în rândul slovacilor cu o intensitate nemaivăzută din epoca Meciar. În tot acest timp, SUA și aliații săi au acordat o atenție minoră tendințelor periculoase din Slovacia. În raportul său privind drepturile omului din Slovacia din 2022, Departamentul de Stat al SUA menționează doar patru site-uri web de dezinformare pro-ruse pe care autoritățile slovace le-au blocat și nu pare îngrijorat de răspândirea propagandei pro-ruse în țară. Departamentul de Stat a exprimat mult mai multă îngrijorare cu privire la proliferarea narațiunilor rusești în rapoartele sale despre Ungaria și România.

În altă ordine de idei, strategia electorală a lui Fico pare că a funcționat. Iar asta trebuie să dea de gândit în cancelariile din Occident și să-i facă pe liderii politici din Vest să înțeleagă faptul că sentimentele pro-ruse și anti-occidentale de pe flancul estic al NATO nu trebuie neglijate, mai ales atunci când Ucraina luptă împotriva agresiunii ruse și Occidentul trebuie să rămână unit împotriva propagandei ruse mai mult ca niciodată.

În timp ce Statele Unite și puterea politică de la Bruxelles și-au fixat atenția către alte țări din regiune, în special către Ungaria, propaganda rusă a preluat controlul agendei publice în Slovacia. Iar principalul susținător al mesajelor livrate de ruși tocmai a câștigat alegerile și cel mai probabil va deveni din nou premier.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp