Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum a pierdut George Simion alegerile prezidențiale din 2025: de la favorit detașat la eșec electoral printr-o campanie americanizată, gafe diplomatice și o strategie de comunicare ruptă de realitățile românești

George Simion cu ochii inchisi

 Foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia

În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România din 2025, George Simion a dus una dintre cele mai slabe campanii din istoria politică recentă a țării, reușind performanța de a șterge un avantaj de aproape 20 de procente din turul întâi. O serie de erori strategice, între care cea de a americaniza o cursă în care nimănui nu i-a păsat de SUA, a transformat ceea ce ar fi trebuit să fie o victorie clară (sau cel puțin o cursă extrem de strânsă) într-un exemplu de ce se întâmplă când îți dai campania pe mâna consultanților importați en gros din afară.

În primul rând, Simion a adoptat o strategie bizară de comunicare, evitând dezbaterile în direct și mizând aproape exclusiv pe mesaje video înregistrate. Acest lucru a fost evident încă de la început, când a postat după anunțarea rezultatelor din primul tur un clip înregistrat lung și confuz, în timp ce toți adversarii săi au vorbit în direct în fața susținătorilor și au răspuns la întrebările presei. Strategia lui a devenit și mai stranie în ultimele zile ale campaniei, când Simion a început să posteze mesaje și videoclipuri pe X în limba engleză, sugerând că scopul principal era atragerea atenției conservatorilor din Statele Unite și nu dialogul direct cu votanții români și cu adversarul său principal, Nicușor Dan. Pentru un candidat care și-a construit cariera politică susținând mereu că pune România înainte de toate, prioritizarea publicului din America pe o platformă importantă de social media a fost o alegere proastă.

Apoi, în puținele interviuri acordate presei, prestația lui Simion a fost ori prea superficială ori prea defensivă. În loc să afișeze încrederea și fermitatea pe care alegătorii o caută la un președinte, Simion a părut nepregătit și nesigur. Întrebările jurnaliștilor i-au creat un vizibil disconfort, afectându-i încrederea publicului în capacitatea sa de a gestiona problemele foarte complexe ale României. De exemplu, în timpul unui interviu la Digi24, Simion a făcut o afirmație uluitoare despre promisiunea sa de a oferi case cu 35,000 de euro pentru a-i convinge pe românii plecați în străinătate să se întoarcă: acele contracte semnate de el au fost doar o formă de marketing pentru atragerea voturilor. În alt interviu, cu un influencer american de extremă dreapta, a lăudat decizia recentă a guvernului SUA de a scoate România din programul Visa Waiver, prezentând-o drept o pedeapsă corectă pentru anularea turului din 2024 — din nou, o poziție ciudată având în vedere afirmațiile sale repetate cum că România este un stat suveran care nu ar mai trebui să se plece cu așa usurință în fața deciziilor din occident.

În al treilea rând, decizia lui Simion de a participa la o dezbatere de patru ore la Euronews România i-a expus foarte clar vulnerabilitățile. Simion a perfectat arta clipurilor scurte pe TikTok sau a postările live de pe Facebook unde urla in parlament. Însă pus într-un format de dezbatere, nu a putut demonstra o capacitate convingătoare de a prezenta soluții în detaliu pentru problemele reale cu care se confruntă românii. Cel mai grav a fost momentul în care a numit o mare parte din funcționarii publici români „paraziți” care vor fi concediați imediat după ce va deveni președinte. Poate acest tip de mesaj ar fi prins acum câțiva ani. Dar România se află într-un moment în care are cel mai mare deficit bugetar din UE, iar votanții așteaptă mesaje de calm și apeluri la stabilitate, nu amenințări haotice preluate de la Elon Musk și departamentul lui DOGE care epurează aparatul de stat din America.

În ultimul rând, Simion a comis mai multe gafe în vizitele sale din străinătate, un aspect important având în vedere că politica externă reprezintă una dintre responsabilitățile principale ale oricărui președinte român. A părăsit în grabă o întâlnire cu susținătorii din Marea Britanie, a promis votanților partidului polonez PiS că va petrece săptămâni întregi, făcând campanie personală în Polonia deși România se află în plină criză financiară, și a avut o prestație dezastruoasă într-un interviu pe canalul francez CNews. Acuzația lui Simion cum că președintele francez Emmanuel Macron ar fi un dictator a stârnit râsete chiar și din partea conservatorilor din emisiune care ar fi trebuit să-i fie aliați ideologici. Aceste gafe le-au readus aminte românilor de Ion Iliescu și alți lideri politici români care ne-au făcut de râs ani de zile pe scena internațională, fiind incapabili să spună câteva propoziții într-o limba străină.

La final, Simion nu a reușit să crească semnificativ numărul de votanți între primul și al doilea tur, pentru că în turul al doilea a dus o campanie tradițională și plictisitoare copiată cu stângăcie după modelul american. Dacă ar fi respectat rețeta care l-a consacrat în timpul pandemiei COVID-19, ar fi câștigat ușor cu 55%, în locul celor 46 de procente obținute duminică.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daniel00 check icon
    Duca-se pe pustii! Sa remarcam si ca toti botii rusesti au amutit. Sa le fie tarana usoara!
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult