Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum am ajuns să trăim „Marea izolare” franceză. Plătim acum prețul contactului cotidian foarte „contagios”, la fel ca-n celelalte țări latine, Italia și Spania

Cuplu francez la balcon

Foto: Cuplu la balcon, în Franța, la câteva zile după ce președintele Macron a anunțat „Marea izolare” (Guliver Getty Images)

E linişte. E dimineaţă. E soare. Niciun nor pe cer, doar albastru cu ușoare nuanțe indigo. Parisul pare ca într-o zi de sfârşit de august când majoritatea localurilor şi magazinelor stradale sunt închise şi o mare parte a parizienilor sunt plecaţi în concediu. Nu e august şi nu e concediu. Este doar sfârșit de martie şi o nouă zi de lucru de acasă (telemuncă).

Franţa este în război! Antiteza dintre liniştea cartierului unde locuiesc şi realitatea pe care o absorbim din mediile online și mass-media locală este comparabilă cu vizionarea de pe canapeaua din living a unui film apocaliptic. Autoritățile franceze în frunte cu preşedintele Emmanuel Macron fac eforturi disperate pentru a evita scenariul italiano-spaniol. Din păcate, graficul prezentat la televiziunea naţională arată că Franţa este pentru moment pe aceeași traiectorie. 

Franţa a avut primul caz de coronavirus confirmat oficial pe 24 ianuarie la Bordeaux. Un cetăţean francez în vârstă de 48 de ani sosit din China. În aceeaşi zi au fost confirmate alte două cazuri la Paris, un cuplu de 31 şi respectiv 30 de ani venit de asemenea din China (Wuhan).

Pe 30 ianuarie a fost diagnosticat cu coronavirus medicul care a intrat în contact cu un turist chinez de 80 de ani internat în spitalul din Paris în care medicul îşi desfăşura activitatea.

Primul deces a fost înregistrat pe 14 februarie la Paris. Este vorba de cetățeanul chinez în vârstă de 80 de ani diagnosticat cu coronavirus internat pe 28 ianuarie. Acesta a fost primul deces în afara Asiei cauzat de COVID-19.

În cazul Italiei şi Spaniei, momentul care a declanşat accelerarea pandemiei a fost un meci de fotbal desfășurat la Milano între echipele Atalanta și Valencia, disputat pe 19 februarie, în optimile de finală din Liga Campionilor la fotbal. În cazul Franţei, accelerarea pandemiei a fost o întrunire religioasă (Mission du Plein Évangile - Église Porte Ouverte Chrétienne) desfăşurată la Mulhouse în perioada 17 - 24 februarie unde au participat peste 2500 de oameni. Jumătate dintre aceştia au fost diagnosticaţi cu coronavirus. Ei au contractat virusul de la un cetățean britanic care participa la eveniment venit din Singapore cu câteva zile înainte. Acest eveniment a dus la răspândirea virusului în Orléans, Besançon, Saint-Lô, Belfort, Dijon, Mâcon, Agen, Briançon, Paris şi Corsica.

Coronavirus în Franța

Pe 18 februarie proaspătul ministru al sănătății Olivier Véran - cel care l-a înlocuit pe Agnès Buzyn implicat în cursa pentru Primăria Parisului şi care a demisionat din funcție pe 16 februarie - anunţa ca „numai” 4 persoane sunt diagnosticate cu coronavirus şi că acestea se află în deplină izolare. Acelaşi ministru (Olivier Véran) anunţa cu 9 zile mai târziu, pe 27 februarie, că numărul cazurilor este de 38 de persoane şi că a fost identificat un nou focar în zona Oise declanşat de nişte cetățeni întorși din Egipt.

Pe 12 martie preşedintele Emmanuel Macron anunţa în direct la televiziunea naţională primele măsuri restrictive: închiderea şcolilor şi universităţilor începând cu 16 Martie. De ce 16 martie? Pentru că pe 15 martie urma să aibă loc primul tur de scrutin al alegerilor locale din Franţa, iar politicienii francezi nu au vrut sub nicio formă să amâne desfășurarea alegerilor. Turul al doilea ce urma să se desfăşoare la două săptămâni distanță a fost ulterior amânat. Prezența la vot în primul tur a fost cea mai scăzută din istoria Franţei, cu 40% mai mică decât precedentul record de neparticipare înregistrat în 1971.

Pe 13 martie primul-ministru Édouard Philippe anunţa noi măsuri restrictive precum interzicerea reuniunilor cu mai mult de 100 de persoane, dar fără măsuri restrictive pentru transportul public.

Pe 15 martie, după finalizarea primului tur de scrutin al alegerilor locale, primul-ministru Édouard Philippe anunţa noi măsuri care includ închiderea tuturor locaţiilor publice ne esențiale precum restaurante, baruri, cafenele, săli de cinema etc.

Pe 16 martie preşedintele Emmanuel Macron anunţa „le confinement” (marea izolare) începând cu 17 martie pe o perioadă de 15 zile. Această durată a fost prelungită ulterior până pe 15 aprilie după Paştele Catolic (12 aprilie) şi se preconizează fie prelungită până la sfârșitul lunii aprilie.

Pe 26 martie a fost înregistrat decesul unei tinere de 16 ani cu toate că statistic numărul persoanelor cu vârste între 15 - 44 de ani internate la acea dată diagnosticaţi cu COVID-19 era de numai 5 din totalul de 507.

Pe 31 martie situaţia din Franţa arată aşa:

  • Cazuri COVID-19: 52.128
  • Recuperaţi: 9.444
  • Decese: 3.523
  • Spitalizaţi: 33.596
  • Spitalizaţi la terapie intensivă (cazuri critice): 5.565
  • Amenzi pentru nerespectarea condiţiilor de izolare: 359.000
  • Şomaj tehnic/parțial: 3,6 milioane

Măşti, teste şi ventilatoare respiratorii

Președintele Franţei a alocat 4 miliarde de euro pentru accelerarea producţiei de materiale şi echipamente medicale în special măşti și ventilatoare respiratorii. Primul-ministru Edouard Philippe a prezentat pe 28 martie într-o intervenţie de două ore la televiziunea naţională care este strategia de testare şi protecţie pentru perioada următoare.

Măşti

Datorită cererii la nivel global, în prezent nicio ţară din lume nu are suficiente măşti pentru a face faţă pandemiei de coronavirus.

Franţa a declanşat un incident diplomatic datorat blocării unor stocuri de măşti destinat Uniunii Europene. O cincime din totalul măştilor chirurgicale destinat UE sunt produse în China de compania suedeză Mölnlycke. Depozitul acestei companii pentru Europa de Sud este situat la Lion. Acest stoc estimat la aproximativ 6 milioane de măşti a fost blocat de statul francez cu toate că era deja promis de către firma producătoare altor state europene. Acest incident a declanşat un scandal diplomatic, iar firma suedeză a întrerupt importurile pe teritoriul Franţei şi orice relaţie cu statul francez.

Necesarul estimat de măşti pentru situaţia curentă în Franţa este de 40 de milioane pe săptămână. Producţia locală a fost dublată şi au fost comandate noi echipamente industriale pentru a mări capacitatea de producţie. Se lucrează 7 zile din 7, 24 de ore din 24 în întreprinderile producătoare de măşti. Înainte de criză se produceau în Franţa 3,3 milioane de măşti pe săptămână. Pană la sfârșitul lunii aprilie producţia va crește la 10 milioane de măşti pe săptămână. Restul necesarului săptămânal va fi asigurat din importuri. Franţa a plasat deja comenzi care depășesc un miliard de măşti.

Marea eroare a Franţei, Europei şi a Statelor Unite a fost recomandarea către populație de a nu purta măşti. Guvernele acestor ţări au încercat să evite panica şi epuizarea stocului de măşti, dar au ignorat faptul că persoanele asimptomatice transmit boala într-un procent foarte mare. În special în ţările latine - Italia, Spania, Franţa - contactul cotidian dintre oameni este unul foarte „contagios”. În aceste zone este foarte popular ca oamenii sa se sărute pe obraz ori de câte ori se văd şi să dea mâna cu toată lumea la începutul şi la sfârșitul programului de lucru.

Teste

În prezent se efectuează aproximativ 9.000 de testări pe zi. Autorităţile franceze se confruntă cu numeroase critici care spun că se fac mult prea puţine teste pe zi. Pentru moment testele COVID-19 se fac manual prin introducerea unui beţişor cu vată în capăt foarte adânc în nasul pacientului. Aceste mostre sunt apoi trimise la laborator şi analizate (analiza RNA - ribonucleic acid). În Franţa exista 45 de astfel de laboratoare care pot face această analiză. Primirea rezultatelor durează 3 - 5 ore şi chiar mai mult datorită volumului crescut de cereri. De asemenea, laboratoarele se confruntă cu lipsa anumitor materiale ce ar fi trebuit să sosească din China și Statele Unite şi care nu mai sosesc în cantități suficiente.

Au fost comandate 5 milioane de teste rapide care vor permite efectuarea a peste 30 de mii de testări pe zi în luna aprilie şi peste 100 de mii de testări pe zi în perioada de după izolarea la domiciliu.

Ventilatoare respiratorii

Simularea după care s-a ghidat statul francez a fost coordonată de Neil Ferguson, epidemiologist la Imperial College din Londra. Această simulare a arătat că, în cazul în care Franţa nu ia măsuri restrictive de protecţie, va avea nevoie de 30.000 - 100.000 de paturi dotate cu ICU (Intensive Care Unit - unitate de terapie intensivă). Franţa are o capacitate de 7,364 de paturi dotate cu ICU plus alte 5000 de paturi pentru reanimare.

În Franţa, sub deviza „Economie de război”, un consorţiu de companii producătoare de echipamente medicale (Air Liquide) împreună cu grupul auto PSA, furnizorul de echipamente auto Valeo şi Schneider Electric şi-au unit forţele pentru a produce zece mii de ventilatore respiratorii „Made in France” până la mijlocul lunii mai.

În plus, numeroase companii mici produc deja piese de schimb și accesorii folosind imprimante 3D şi alte tehnologii.

Teste „post-confinement” (după perioada de izolare la domiciliu)

Strategia Franţei este să lanseze un program larg de testare pe bază de analize de sânge imediat după terminarea perioadei de izolare la domiciliu. Testele de sânge sunt mai ieftine şi relativ mai uşor de făcut. Testele de sânge nu caută prezenţa virusului, ci detectează prezenţa anticorpilor care sugerează că persoana respectivă a fost în contact cu virusul. Aceste testări vor permite măsurarea imunităţii în rândul populaţiei în special în zonele puternic afectate şi vor permite persoanelor imune să îşi reia activitatea.

Un articol publicat în Le Figaro susţine că există deja un prototip dezvoltat la Institutul Pasteur care va permite o testare rapidă în masă la orice cabinet medical sau chiar la domiciliu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru azi 03.04, Franta a raportat 1120 de decese! Inspaimantator!
    • Like 0
  • Leo check icon
    Portugalia - o altă țară latină - nu are problemele vecinei Spania.
    • Like 1
    • @ Leo
      Raportat la numărul de locuitori Portugalia are mai multe cazuri per milionul de locuitori decât Franţa 970 vs 900
      • Like 0
    • @ Stefan Lucian
      Leo check icon
      Franța are aproape 1300 de cazuri/1M și de 4 ori mai multe decese.
      • Like 0
    • @ Leo
      Delia MC Delia MC check icon
      Înseamnă un singur lucru: nu testează suficient. Se vede clar pe Wordometers.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Leo check icon
      Portugalia are aproape 8000 de teste / 1M - de peste 2 ori mai multe ca Franța (3500).
      • Like 1
  • În Franţa se vorbeşte de introducerea programului de lucru de 6 zile după ce ieşim din izolare pentru a recupera economic.
    • Like 0
  • Update 3 Aprilie 2020, Franţa:
    Cazuri COVID-19: 59,105
    Recuperaţi: 12,428
    Decese: 5,387
    Spitalizaţi la terapie intensivă (cazuri critice): 6,399

    • Like 0


Îți recomandăm

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ana Maria Bălan

În facultate, am avut o colegă mai mare pe care mereu am admirat-o: super deșteaptă, implicată, genul de persoană pe care ai dori-o în echipa ta de medici. Am revăzut-o în primul ei an de rezidențiat: epuizată, dezumanizată, cinică. (Foto: Ana Maria Bălan/ Facebook)

Citește mai mult