Foto: Mahmud Hams/ AFP/ Profimedia
Să vorbim puțin despre cum ar putea arăta o ofensivă terestră israeliană în Gaza și ce detalii noi au mai apărut în legătură cu noua criză din Orientul Mijlociu.
Există o presupunere din partea unora că amenințarea grupării teroriste Hamas la adresa Israelului poate fi cumva eliminată pentru totdeauna printr-o invazie la scară largă la sol.
Însă istoria ar sugera că acest lucru este puțin probabil să reprezinte glonțul de argint la care speră israelienii. De ce? Păi când Israelul a invadat Gaza în 2014, peste 2.000 de palestinieni au fost uciși, fiecare înmormântare generând tineri din ce în ce mai radicalizați, după cum observă și BBC News.
De atunci, gruparea Hamas a continuat să tragă rachete peste graniță. Se crede că aripa sa înarmată numără aproximativ 30.000 de luptători, cei mai mulți dintre ei fanatici în hotărârea lor de a apăra pământul palestinian. Acești fanatici își cunosc tunelurile, pivnițele, buncărele și străzile din Fâșia Gaza mai bine decât invadatorii.
De asemenea, o astfel de porțiune de teritoriu dens populată nu este un loc bun pentru desfășurarea de tancuri, pentru că acestea ar fi foarte vulnerabile la ambuscadă.
Din punct de vedere pur militar, un atac la sol ar putea avea ca rezultat un succes pe termen scurt pentru Israel, eliminând majoritatea comandanților Hamas. Dar în absența unui acord de pace de durată, gruparea teroristă s-ar putea regenera, chemând la luptă o nouă generație de tineri supărați și radicalizați.
The Guardian scrie că luptele dintre armata israeliană și Hamas au avut tendința să urmeze un model similar, cu incursiuni terestre lansate de-a lungul anilor la scări diferite, de obicei precedate de un atac puternic cu rachete, care vizează zonele și locațiile folosite de israelieni pentru a se apropia de enclavă.
De asemenea, Israelul a folosit intens puterea aeriană și bombardamentele (de la artileria terestră și până la tunurile navale) în prima fază a campaniilor la sol pentru a viza ceea ce spune că este infrastructura militară a Hamas, inclusiv clădiri guvernamentale, secții de poliție, instalații de coastă, facilități de antrenament și locuințele unor oficiali de rang înalt din Gaza.
Dar, în timp ce Israelul are un avantaj uriaș în ceea ce privește dimensiunea armatei, tehnologiei, sistemelor de arme și logisticii sale, Hamas s-a adaptat considerabil de-a lungul anilor pentru a profita de mediul urban dens din Gaza.
Geografia din Gaza limitează operațiunile israeliene și, din acest motiv, forțele de apărare israeliene tind să folosească aceleași rute pentru un atac la sol.
Există zone rurale de terenuri agricole lângă punctul de trecere Erez, în nordul extrem al Fâșiei Gaza, în jurul Bureij, la sud de Gaza City, unde există o linie de creastă care domină centrul Fâșiei Gaza, și la est de Khan Yunis, în sud, unde tancurile și blindatele se pot deplasa mai ușor și pot ocupa poziții de tragere.
Un alt punct de acces se află în jurul rutei Philadelphi, lângă Rafah, în sudul îndepărtat al Fâșiei. În trecut, Israelul a folosit poziții cu vedere spre centrul Gaza pentru a încerca să întrerupă comunicațiile între orașul Gaza, sudul Fâșiei și în alte părți pentru a diviza zona.
Hamas și alte facțiuni din Gaza sunt conștiente că acestea sunt rutele pe care forțele israeliene le pot folosi pentru un nou atac la sol și vor avea primele linii de apărare în aceste zone, care au fost scena unor lupte grele în trecut.
Pe măsură ce zona rurală nisipoasă se transformă în zone urbane, terenul devine tot mai dificil pentru Israel. Blocurile rezidențiale înalte din locuri precum Jabaliya și Beit Lahia au vedere spre orașul Gaza, în timp ce drumul principal nord-sud este mărginit de zonele industriale pe care Hamas le-a folosit în mod defensiv în trecut.
Forțele israeliene au suferit atacuri grele în încercarea de a avansa în marile centre urbane. Hamas și alte facțiuni au mine antitanc și rachete ghidate antitanc pe care le-au folosit în mod eficient, împreună cu tiruri de mortiere.
Într-o noapte de lupte în Shujeiya, în timpul războiului din 2014, Israelul a pierdut 13 soldați într-o ambuscadă care a implicat o mină antitanc și focuri de mitralieră.
În timp ce armata israeliană are experiență de luptă cu blindate în orașele palestiniene, nu în ultimul rând în Cisiordania în timpul celei de-a doua Intifade, se crede că Hamas deține acum un stoc mare de rachete antitanc Kornet, care au fost folosite în mod eficient, inclusiv de Hezbollah în Liban, împotriva tancurilor de luptă principale israeliene.
De asemenea, gruparea a dezvoltat drone echipate cu muniție, de tipul celor utilizate pe scară largă în Ucraina, care pot lansa bombe asupra vehiculelor și trupelor, ceea ce reprezintă o nouă amenințare.
Hamas are ani de experiență în lupta cu armata israeliană și a devenit o forță urbană adaptabilă și eficientă. Are un nucleu de lideri de luptă experimentați, care cunosc îndeaproape modul de luptă israelian, unii dintre ei vorbitori de ebraică și care au studiat în profunzime armata israeliană.
O problemă majoră pentru Israel în orice încercare de ofensivă terestră este că va trebui să se confrunte cu poziții pregătite ale Hamas, inclusiv cu tuneluri de luptă dezvoltate pe scară largă de-a lungul anilor și, în unele cazuri, echipate cu sisteme de comunicare.
În timp ce rețelele de tuneluri ale Hamas erau cândva rudimentare, inginerii săi au acum o experiență considerabilă în construirea de locații subterane întărite și bine ascunse, pe care să le folosească drept centre de comandă și de unde să desfășoare luptători.
Și, în timp ce Israelul avea cândva un avantaj clar de supraveghere asupra Fâșiei Gaza, dronele civile ieftine și ușor de procurat achiziționate de Hamas au echilibrat situația, permițându-le să observe liniile de apropiere israeliene.
În timp ce Israelul are probabil capacitatea militară și voința necesară după atacul de sâmbătă, costul va fi probabil foarte mare pentru armata israeliană și civilii palestinieni, cu riscuri pentru ostaticii israelieni deținuți în teritoriu de teroriștii Hamas.
O reocupare completă a Fâșiei Gaza ar reprezenta o provocare profundă și probabil ar depăși capacitatea Israelului de a o administra pe termen lung, ceea ce sugerează că, dacă Israelul va recurge la o invazie completă, obiectivul său va fi mai degrabă o înfrângere completă a Hamas.
În altă ordine de idei, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că răspunsul Israelului la atacurile lansate de gruparea militantă islamistă Hamas „va schimba Orientul Mijlociu” și că acțiunile statului său sunt „abia la început”.
În completare, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a anunţat tot luni că impune un „asediu complet” al Fâşiei Gaza, ceea ce înseamnă că enclava palestiniană va fi lipsită de energie electrică, alimente şi combustibil.
Ceea ce se știe la începutul celei de-a patra zi după atacurile grupării Hamas este că Israelul a bombardat intens Fâşia Gaza în cursul nopţii de luni spre marţi, distrugând mai multe clădiri, în timp ce militanţii palestinieni au lansat rachete spre aeroportul internaţional Ben Gurion din Tel Aviv. Violenţele s-au soldat cu peste 900 de morţi în Israel şi 687 în Gaza. Concret, numărul morților de ambele părți a crescut la aproape 1.600 de la începutul ostilităţilor.
Hamas este gata să ducă un război lung cu Israelul și va folosi zecile de ostatici ținuți în Gaza pentru a asigura eliberarea palestinienilor deținuți în Israel și peste mări, a declarat un membru înalt al grupării militante teroriste. Ne-am pregătit bine pentru acest război și pentru a face față tuturor scenariilor, chiar și scenariului războiului lung”, a transmis Ali Barakeh, un membru al conducerii Hamas. Mai mult, Hamas a ameninţat luni seară că va ucide ostaticii israelieni în Gaza ca reacţie la raidurile israeliene asupra enclavei palestiniene.
Barakeh a mai spus că doar un număr mic de comandanți de top din interiorul Fâșiei Gaza știau despre incursiunea de sâmbătă în Israel și că nici cei mai apropiați aliați ai grupării nu au fost informați în prealabil despre momentul. El a negat informațiile potrivit cărora oficialii iranieni de securitate ar fi ajutat la planificarea atacului de sâmbătă. Cu toate acestea, Barakeh a adăugat că aliați precum Iranul și Hezbollahul libanez „se vor alătura bătăliei dacă Gaza este supusă unui război de anihilare”.
Președintele american Joe Biden a emis o declarație în care anunță că cel puțin 11 cetățeni americani au fost uciși în atacurile Hamas asupra sudului Israelului, iar Casa Albă consideră că „este probabil” ca cetățenii americani să fie printre cei ținuți ostatici de Hamas în Gaza. Totodată, Biden a lansat luni o declarație comună cu liderii Germaniei, Marii Britanii, Franței și Italiei, condamnând atacurile asupra Israelului de către Hamas și și-a exprimat „sprijinul ferm și unit” pentru Israel.
Mai mult, SUA au început deja să livreze Israelului munițiile și echipamentele militare necesare, a transmis luni Casa Albă, în timp ce Pentagonul a anunțat că își revizuiește planurile pentru a vedea ce altceva poate fi trimis rapid în Israel pentru a stimula forța militară a aliatului său în războiul cu Hamas.
Israelul spune că a reluat controlul asupra gardului de la granița cu Gaza și a reușit să blocheze găurile pe care militanții Hamas le-au rupt în el. Dar există îngrijorări că gardul nu este singura cale de acces în această parte a sudului Israelului.
Sâmbătă dimineața, membrii Hamas s-au infiltrat și pe mare, dar și cu parapanta. Chiar dacă aceste metode ar fi dificil de utilizat din nou, posibilitatea de a intra în Israel prin tuneluri este încă o problemă. Prin urmare, este greu pentru forțele israeliene să identifice unde sunt acele rute subterane sau dacă ele chiar există. În orice caz, asemenea povești arată nervozitatea, îngrijorarea și teama că nu toți militanții Hamas care au intrat în sudul Israelului au fost încă prinși.
Tot luni, Erdogan a declarat că Turcia este pregătită să acționeze ca mediator între autoritățile israeliene și palestiniene dacă cele două părți fac o astfel de propunere. Remarcile lui Erdogan au venit după ce a avut convorbiri cu președintele palestinian, Mahmoud Abbas, și cu președintele israelian, Isaac Herzog.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a făcut ecou remarcilor făcute de președintele țării, Isaac Herzog, spunând că atrocitățile comise de Hamas în timpul atacului său asupra Israelului reflectă genul de orori comise de gruparea jihadistă Statul Islamic.
În tot acest context, UE a fost cufundată într-o dispută diplomatică după ce anunțul că va suspenda „ajutorul financiar” către palestinieni, ca urmare a atacurilor Hamas asupra Israelului, a dus la ciocniri cu mai multe state membre, inclusiv Irlanda, Spania și Olanda.
După șase ore în căutarea unei explicații, Comisia Europeană a părut să dea înapoi la anunțul făcut de comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, care se află în Oman pentru un summit cu statele din Golf, a insistat că ajutorul umanitar nu va fi suspendat palestinienilor.
Uniunea Europeană îşi va revizui asistenţa pentru dezvoltare destinată palestinienilor după atacul Hamas împotriva Israelului, a mai anunţat luni seară Comisia Europeană, fără a mai menţiona o suspendare a acesteia, aşa cum anunţase anterior unul din comisarii săi, spre consternarea unora dintre cele 27 de state membre.
Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, i-a comunicat preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas că lucrează pentru a preveni extinderea conflictului după atacul surpriză al Hamas asupra Israelului, a informat presa de stat saudită marţi, iar Liga Arabă, formată din 22 de state, va organiza miercuri o întâlnire de urgenţă la nivelul miniştrilor de externe pentru a aborda războiul dintre Palestina şi Israel. Întâlnirea va avea loc sub preşedinţia marocană.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.