Orașul Tel Aviv, după atacuri. Foto - Jack Guez/ AFP / Profimedia
Israelul este perceput în mod tradițional ca fiind statul cu cele mai bune servicii de informații din Orientul Mijlociu, cu o acoperire extinsă a Fâșiei Gaza în primul rând.
Potrivit a patru oficiali de rang înalt din domeniul apărării, citați de New York Times, serviciile de informații israeliene au avertizat în ultimele luni, în mod repetat, că un conflict militar ar putea izbucni, deoarece Iranul și milițiile afiliate percepeau Israelul ca fiind slăbit de diviziunile profunde generate de reforma judiciară a premierului Benjamin Netanyahu.
Cu toate acestea, deși serviciile de informații au colectat unele indicii care arătau că gruparea teroristă Hamas plănuia o operațiune majoră, acestea erau departe de a forma o imagine clară, au mai spus oficialii israelieni.
Concret, Israelul nu a sesizat pregătirile elaborate necesare pentru cei 250 de militanți Hamas însărcinați să conducă asaltul care a țintit baze militare, orașe și kibuțuri.
Oficialii americani au declarat, de asemenea, că atât Israelul, cât și Statele Unite au știut că un atac al Hamas la un moment dat era posibil sau chiar probabil. Dar au spus că nu a existat niciun avertisment tactic specific cu privire la loviturile de sâmbătă și niciun semn care ar fi permis Israelului să ia măsuri specifice.
Un oficial egiptean din domeniul informații a vorbit cu jurnaliștii de la BBC News, cărora le-a spus că Egiptul, care servește adesea ca mediator între Israel și Hamas, a vorbit în mod repetat cu israelienii despre „ceva mare”, dar oficialii israelieni s-au concentrat pe Cisiordania și au minimizat amenințarea din Gaza.
Reuters scrie că Israelul a fost prins cu garda jos după o campanie atentă de inducere în eroare care a facilitat atacul lansat sâmbătă de gruparea Hamas. Lovitura devastatoare a permis unei forţe ce foloseşte buldozere, deltaplane şi motociclete să înfrunte cea mai puternică armată din Orientul Mijlociu.
Asaltul de sâmbătă, cea mai gravă breşă în apărarea Israelului de când armatele arabe au pornit războiul din 1973, a urmat după doi ani de subterfugii din partea Hamas, care au avut ca scop, pe de o parte, să păstreze secrete planurile sale militare, iar pe de altă parte, să convingă Israelul că nu ar dori o confruntare armată.
Hamas a folosit o tactică de informaţii fără precedent
În timp ce Israelul a fost făcut să creadă că ţine în frâu un Hamas obosit de război prin oferirea de stimulente economice lucrătorilor din Gaza, luptătorii grupării au fost antrenaţi şi instruiţi, adesea la vedere, le-a declarat jurnaliștilor de la Reuters o sursă apropiată de Hamas. „Hamas a folosit o tactică de informaţii fără precedent pentru a induce în eroare Israelul în ultimele luni, dând impresia, în mod public, că nu este dispus să intre într-o luptă sau confruntare cu Israelul, în timp ce se pregătea pentru această operaţiune masivă”, a declarat sursa.
Israelul a recunoscut că a fost luat prins cu garda jos de un atac programat să coincidă cu Sabatul evreiesc şi cu o sărbătoare religioasă. „Acesta este 9/11 al nostru”, a declarat maiorul Nir Dinar, purtătorul de cuvânt al Forţelor de Apărare israeliene, precizând: „ne-au prins, ne-au surprins şi au venit rapid din mai multe direcţii, atât din aer, cât şi de la sol şi de pe mare”.
În plus, generalul în retragere Yaakov Amidror, fost consilier pentru securitate naţională al premierului Benjamin Netanyahu, a declarat duminică reporterilor că atacul a reprezentat „un eşec uriaş al sistemului de informaţii şi al aparatului militar din sud”.
Mai mult, Danny Yatom, fostul șef al agenției de spionaj Mossad și politician din partea partidului de opoziție al Partidului Muncii din Israel, spune că „totul a mers prost” și că „nimeni nu a avut habar” sâmbătă, când Hamas a atacat Israelul din Fâșia Gaza.
La rândul său, Osama Hamdan, reprezentantul Hamas în Liban, a declarat pentru Reuters că atacul a arătat că palestinienii au voinţa de a-şi atinge obiectivele „indiferent de puterea şi capacităţile militare ale Israelului”.
Unul dintre cele mai îndrăzneşte elemente ale pregătirilor făcute de Hamas a presupus construirea unei aşezări israeliene false în Gaza, unde au exersat un desant militar şi s-au antrenat pentru a o lua cu asalt, a declarat o sursă apropiată Hamas, adăugând că au făcut chiar şi înregistrări video ale manevrelor.
„Israelul le-a văzut cu siguranţă, dar a fost convins că Hamas nu doreşte să intre într-o confruntare”, a mai spus sursa. Între timp, Hamas a încercat să convingă Israelul că îi pasă mai mult să se asigure că muncitorii din Gaza au acces la locurile de muncă de peste graniţă şi că nu are niciun interes să înceapă un nou război. „Hamas a reuşit să construiască o întreagă imagine că nu este pregătit pentru o aventură militară împotriva Israelului”, a insistat sursa.
Ca parte a subterfugiului său din ultimii doi ani, Hamas s-a abţinut de la operaţiuni militare împotriva Israelului, chiar şi în timp ce o altă grupare armată islamistă cu sediul în Gaza, Jihadul Islamic, a lansat o serie de atacuri proprii sau atacuri cu rachete. Reţinerea de care a dat dovadă Hamas a atras chiar critici publice din partea unor susţinători, menite din nou să creeze impresia că Hamas are preocupări economice şi nu se gândeşte la un nou război, a declarat sursa Hamas. În Cisiordania controlată de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas şi de grupul său Fatah, au existat persoane care au ironizat Hamas pentru că a tăcut.
Într-o declaraţie a Fatah publicată în iunie 2022, grupul i-a acuzat pe liderii Hamas că au fugit în capitalele arabe pentru a trăi în „hoteluri şi vile luxoase", lăsându-şi poporul în sărăcie în Gaza. O a doua sursă de securitate israeliană a declarat că a existat o perioadă în care Israelul credea că liderul mişcării din Gaza, Yahya Al-Sinwar, era preocupat de gestionarea situaţiei din Gaza „mai degrabă decât de uciderea evreilor”.
Mulţi lideri Hamas nu erau la curent cu planurile
Israelul s-a mândrit mult timp cu capacitatea sa de a se infiltra şi de a monitoriza grupurile islamiste. În consecinţă, a declarat sursa apropiată Hamas, o parte crucială a planului a fost evitarea scurgerilor de informaţii.
Mulţi lideri Hamas nu erau la curent cu planurile şi, în timp ce se antrenau, luptătorii desfăşuraţi în asalt nu aveau nicio idee despre scopul exact al exerciţiilor, a adăugat sursa Hamas. Când a venit ziua, operaţiunea a fost împărţită în patru părţi, a declarat sursa Hamas, descriind diferitele elemente.
Prima mişcare a fost lansarea unui val de 3.000 de rachete din Gaza, care a coincis cu incursiuni ale luptătorilor care au zburat cu deltaplane deasupra graniţei, a spus sursa. Odată ce luptătorii cu deltaplane au ajuns la sol, au securizat terenul pentru ca o unitate de comando de elită să poată lua cu asalt zidul fortificat, întărit cu ciment şi senzori electronici, care desparte Gaza de aşezările israeliene şi care a fost construit de Israel tocmai pentru a împiedica infiltrarea.
Luptătorii au folosit explozibili pentru a sparge barierele şi apoi au traversat în viteză pe motociclete. Buldozerele au lărgit breşele şi mai mulţi luptători au intrat cu maşini cu tracţiune integrală, potrivit martorilor.
O unitate de comando a atacat cartierul general al armatei israeliene din sudul Fâşiei Gaza şi a bruiat comunicaţiile, împiedicând personalul să sune comandanţii sau să se contacteze între ei, a povestit sursa. Ultima parte a implicat mutarea ostaticilor în Gaza, în mare parte realizată la începutul atacului, a mai declarat sursa apropiată de gruparea teroristă Hamas.
Israelul continuă să lupte încercând să-i elibereze pe cei ținuți ostatici
În tot acest context, Israelul continuă să lupte în cea de-a treia zi după atacul asupra comunităților din sud de către teroriștii Hamas, încercând să-i elibereze pe cei ținuți ostatici în casele lor, în timp ce numărul morților, răniților și a celor răpiți continuă să crească în ambele tabere.
Jurnaliștii francezi de la AFP scriu că atacul prin surprindere lansat sâmbătă de gruparea Hamas împotriva Israelului a readus în atenţia mapamondului cauza palestiniană. Totodată, atacul subminează încercările de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi Arabia Saudită, coordonate de Statele Unite.
Pentru cine își mai amintește, luna trecută Benjamin Netanyahu a negat, de la tribuna ONU, că problema palestiniană este deosebit de importantă, prezentând elogios normalizarea relaţiilor dintre Israel şi Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Maroc şi Sudan, în urma acordurilor din 2020 cunoscute ca „avraamice” și prevestitoare pentru „zorii unei epoci noi”. Premierul israelian a afirmat atunci că Israelul este pe punctul de a realiza „un progres şi mai spectaculos, o pace istorică” cu Arabia Saudită, unul din statele cele mai puternice din lumea arabă.
AFP mai notează că preşedintele american Joe Biden, dornic să marcheze puncte pe frontul diplomatic înaintea alegerilor din 2024, cu atât mai mult dacă se va confrunta din nou cu predecesorul său Donald Trump, sub egida căruia au fost semnate acordurile de normalizare, insistă de câteva luni pentru apropierea dintre israelieni şi saudiţi.
În următoarele săptămâni urmau să aibă loc negocieri între cele două părţi, care sunt printre cei mai vechi aliaţi ai SUA în Orientul Mijlociu şi au în comun îngrijorarea faţă de evoluţia programului nuclear al Iranului.
Conducătorul de facto al Arabiei Saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, a vorbit şi el recent despre progresele în apropierea de Israel, însă cere evoluţii în problema palestiniană, considerată o prioritate de tatăl său, regele Salman. Ca primă reacţie la violenţe, la Riad s-a revenit la poziţia mai clasică, saudiţii susţinând că au prevenit Israelul despre existenţa unei „situaţii explozive ca urmare a continuării ocupaţiei israeliene şi a privării de drepturile legitime, suferită de poporul palestinian”.
Aziz Alghasian, specialist saudit în relaţiile ţării sale cu Israelul, consideră că regatul urmăreşte astfel să respingă ideea că ar pune normalizarea legăturilor bilaterale mai presus de susţinerea faţă de palestinieni. El apreciază că „situaţia a readus Arabia Saudită la rolul său tradiţional”. Totodată, Aziz Alghasian le-a declarat jurnaliștilor de la AFP că „Netanyahu a adăugat un obstacol în aceste discuţii despre normalizare, spunând că este vorba despre [un război] ca urmare a atacului Hamas, așa că nu văd cum poate avea loc o normalizare pe fondul unui război”.
Mai mulți analiști pentru Orientul Mijlociu consideră că Hamas, grupare islamistă palestiniană susţinută de Iran, să fi acţionat „de teama unei marginalizări şi mai puternice a cauzei palestiniene” în caz că statul Israel ar fi recunoscut de Arabia Saudită.
De altfel, secretarul de stat american, Antony Blinken, vede întreruperea eforturilor de normalizare israelo-saudite ca pe unul din posibilele obiective ale atacului islamiştilor palestinieni, arătând cu degetul spre Hamas, Hezbollah, Iranul, ca fiind cei care se opun normalizării.
Clar în toată această speță este că reacţia militară israeliană va obliga statele arabe să adopte o linie mai dură faţă de Israel, în special având în vedere opinia publică foarte sensibilă la cauza palestiniană.
La Washington se merge cel mai mult pe ideea că atacul pare „conceput pentru a bloca” apropierea dintre cele două puteri din Orientul Mijlociu, deoarece un acord de pace între Israel și Arabia Saudită ar fi fost un coşmar pentru Iran şi pentru Hamas.
Cotidianul american The Wall Street Journal a scris luni că oficialii de securitate iranieni au ajutat la planificarea atacului surpriză de sâmbătă al Hamas asupra Israelului şi au dat unda verde pentru asalt în cadrul unei reuniuni care a avut loc lunea trecută la Beirut, potrivit unor membri de rang înalt ai Hamas şi Hezbollah. Într-o poziție separată, Iranul a negat implicarea sa în atacurile Hamas și în invazia Israelului. Într-un interviu la CNN, difuzat duminică, secretarul de stat Antony Blinken a declarat că „nu a văzut încă dovezi că Iranul a dirijat sau a fost în spatele acestui atac anume, dar cu siguranţă există o relaţie îndelungată”.
Israelul se teme de câteva luni de un atac pe mai multe fronturi, temere întărită după ce Hezbollah a anunţat că a tras „obuze de artilerie şi rachete ghidate” la frontiera dintre Liban şi Israel. Un atac la sol al armatei israeliene în Fâşia Gaza ar fi promisiunea unei lupte urbane mortale. „Există motive serioase să credem că israelienii au încercat să evite asta de mulţi ani”, consideră experții, în contextul în care Hamas „a avut timp pentru a se pregătit pentru acest tip de scenariu”.
Şi alte grupări ar putea fi tentate să intervină contra Israelului. Planează o ameninţare privind o implicare mai importantă a Hezbollah, care a declarat că lucrează „în coordonare totală cu combatanţii palestinieni”. Potrivit experților, gruparea a afirmat că va interveni dacă Israelul lansează un asalt total asupra Fâşiei Gaza, ceea ce pare probabil în acest stadiu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
O gramada de informatii in care autorul incearca sa atinga toate subiectele si aspectele naucindu-l pe cititorul roman, in genere, neavizat si prost informat despre ce se intampla in lumea asta mare.
Recomand un film:
"Fauda (araba- haos) este un serial de televiziune israelian dezvoltat de Lior Raz și Avi Issacharoff, bazându-se pe experiențele lor în Forțele de Apărare ale Israelului". - https://ro.wikipedia.org/wiki/Fauda
Serialul a fost creat de actorul principal Lior Raz și scenaristul său, care au servit ambii în unitatea sub acoperire a Israelului în teritoriile palestiniene.
La momentul la care am vazut filmul nu stiam ca cei doi au participat activ in serviciile israeliene.
Filmul este o lecție emoționantă despre angajamentul fizic, emoțional si spiritual care isi fac simtite prezenta pe tot parcursul seriei si surprinde atat de bine toata gama de emotii, toate aspectele vietii. Poate si pentru ca vorbim despre un film artistic si nu despre un documentar, lucrul asta il face mult mai usor de privit si de inteles. Treci prin toata gama de emotii si intelegi intr-un mod aparte viata din Israel, din teritorii, incursiunile serviciilor secrete, ale armatei, felul rocambolesc in care se desfasoara evenimentele si cum o situatie duce la alta situatie intr-un lant de evenimente care decurg unul dintr-altul. E fascinant, interesant si realist acest show. E mai mult decat un simplu film artistic. E impresionant. Te face sa vezi si sa intelegi dramele la sol, cum s-ar spune, actorii, scenariul, totul e OK. Mai ales scenariul e obiectiv, nepartinitor, arata si bune si rele ale partilor implicate in conflict. Ura, credinta, frica, tradarea, violenta, razbunarea, suferinta, iubirea, fidelitatea, viata si moartea toate se impletesc intr-un mod absolut realist. E ca in viata. Merita vazut. Recomand. Face cat 10 documentare, analize ale expertilor si a multor articole de ziar, toate la un loc.
Unele filme au acest dar: de a te lamuri, informa si de a intelege realitatea printr-un mesaj artistic.
Dupa vizionare am inteles mult mai bine ritmul vietii cotidiene, dramele suferite de ambele parti, pierderile si toata tragedia ce face parte din viata cotidiana din Orientul Mijlociu.
Dinte pentru dinte...