Conflictul din jurul Iranului nu a explodat într-un război deschis, dar nici nu mai poate fi controlat în logica în care a fost început. A intrat într-un punct mort: există acțiune militară, există presiune economică, dar nu există un rezultat strategic.

​Războiul, în formele sale moderne, a încetat de mult să fie doar o confruntare de voințe politice, devenind un mecanism financiar de o dimensiune aproape ireală. Cifrele vehiculate în conflictele actuale depășesc capacitatea obișnuită de înțelegere, transformând resurse care ar putea salva civilizații în simple coloane de fum și resturi metalice.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, scriitorul Emil Hurezeanu, fost ambasador și Ministru de Externe, a vorbit despre poziția oficială a României în războiul dintre SUA-Israel și Iran.

Victimele colaterale ale acestui conflict sunt din ce în ce mai numeroase... Dar direct vizate sunt statele arabe sunnite din zonă, căci găzduiesc baze militare americane. Și totuși, unul dintre ele s-a distins în ultimele decenii prin dorința sa expresă de a rămâne neutru și de a întreține relații pacifice cu Iranul: este vorba de Oman. foto Profimedia

Istoria României are un tipar aproape obsesiv: marile crize internaționale ne găsesc mereu într-un punct strategic. Uneori avantaj, alteori povară. Nu pentru că am căutat această poziție, ci pentru că geografia ne-a așezat, de-a lungul secolelor, exact la intersecția intereselor marilor imperii și, mai târziu, ale marilor puteri.

Încă de la sfârșit de 2025, Orientul Mijlociu, dar mai ales Iranul, păreau să implodeze: inflația ajunsese la cote fără precedent, la fel ca și răbdarea cetățenilor față de reformele promise - președintele Masoud Pezeshkian este ceva mai “liberal”, însă puterea se află totuși în mâinile unei autorități islamice ultra-conservatoare… Protestele stradale au început la final de decembrie 2025 și anunțau săptămâni tumultoase...

În ultimii ani, călătoriile nu mai înseamnă doar vacanțe, fotografii pe Instagram și planuri făcute cu luni înainte. Înseamnă și incertitudine. Spații aeriene închise peste noapte, conflicte regionale, falimente ale companiilor aeriene sau crize globale care pot bloca mii de oameni departe de casă.

„Ce să caute neamțu-n Bulgaria?”. Întrebarea lui Caragiale e de actualitate, mutatis mutandis: în loc de Bulgaria, Polonia, în locul neamțului, președintele Nicușor Dan.

Două sentimente se ciocnesc în mine când am în fața ochilor jucătoarele iraniene de fotbal tăcând intens în timp ce imnul țării lor curge din difuzoare: mă bucură nespus să văd cât de curajoase și demne sunt, căci știu bine că pot fi executate îndată ce vor reveni în Iran; mă întristează nespus chipurile lor întunecate și asprite de suferință, arătate lumii pe stadionul Gold Coast din democratica Australie, care nu cunoaște nici dictatura, nici războiul pe teritoriul lui.

Câteva clarificări istorico-geopolitice în contextul războiului din și cu Iranul