Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum arată biroul Designist și cu cine îl împărțim?

Birou Designist

Prima variantă de titlu care mi-a venit în minte a fost, mai în glumă, mai în serios, “Cum arată biroul Designist, o poveste mult întârziată”. Asta pentru că a trecut aproape un an și jumătate de când ne-am mutat aici și am finalizat amenajarea. O perioadă plină de căutări, de schimbări, de noutăți, de fine tuning, care a trecut cu viteza luminii. Te invităm în noua noastră casă (o includem încă la categoria „nouă”, pentru că ultimele retușuri decorative au fost puse la punct de curând), cu tavane de 3 m înălțime, glasvanduri și parchet original, din lemn masiv, al cărui scârțâit, sub pașii noștri, e ca o muzică reminiscentă a seratelor din perioada interbelică, pentru că de atunci datează clădirea de unde scriem articole în fiecare zi. 

Bine ați venit la noi în birou. Comoda și masa de lucru sunt IKEA, scaunele sunt Sayl, de la Herman Miller (designer Yves Béhar).


Cele două farfurii de perete sunt create de Mădălina Teler

O întâlnire de bun augur

Mai întâi de toate, trebuie să-ți spunem că ne aflăm într-un shared office din zona Bd. Dacia, din București. Împărțim spațiul acestui apartament generos, de 190 mp, cu prietenii și partenerii de la iMedicare, o companie IT cu headquarters-ul la New York, înființată de românul Flaviu Sîmihăian și americanul Matthew Johnson. Și, pentru că everything happens for a reason (mulțumim, Storience, pentru că ne-ați adus împreună), ne-am întâlnit la momentul potrivit, în contextul potrivit, ne-am unit forțele, iar de aici au rezultat tot felul de sinergii cu final fericit. Nu puteam să întâlnim niște oameni mai faini cu care să împărțim biroul. Și avem un feeling că și reciproca este valabilă.

Logo-ul Designist varianta string art

Cum am găsit spațiul sau, mai bine spus, cum ne-a găsit spațiul pe noi

Startul anului 2016 a venit cu vestea neașteptată că trebuie să părăsim biroul pe care îl aveam la vremea respectivă, în zona Cotroceni. Nu am avut încotro, în economia echipei de atunci, și am pus pe hold noile proiecte, cu care ne doream să începem anul în forță, iar o perioadă de câteva luni, cât au durat căutările și amenajarea, am lucrat de acasă, din cafenele, din hub-uri.

Corp de iluminat de la un brand polonez accesibil, care ne place – Nowodvorski.

Înainte de a-l întâlni pe Alex, graphic designer la iMedicare, și a descoperi că aveam aproape 100% același brief în ceea ce privește viitorul birou, am intrat în legătură cu tot felul de antreprenori care voiau să ni se alăture în acest demers, dar lucrurile nu s-au potrivit. For a reason, după cum aveam să aflu mai târziu . Am trecut și prin aventura vizionărilor fără rost și a orelor pierdute de agenți imobiliari care se făceau că nu înțeleg lista noastră de cerințe. Cred că am vizionat nu mai puțin de 30-35 de spații.

Corpul de iluminat din biroul iMedicare este realizat la Tiffany Art. Literele sunt o compoziție pusă pe “hârtie” de Alex și nu înseamnă… nimic :). De fapt, ba da, sunt acolo câteva litere care pun accentul caracterul multinațional al echipei iMedicare. 


Soba albă, impecabil păstrată, este deliciul interbelic al acestei încăperi. Biblioteca schematizată este de la Mobexpert și a costat în jur de 600 de lei. Era ultima bucată, din zona “cu mici imperfecțiuni”

Până când ne-am hotărât să dăm sfoară-n țară pe site că ne căutăm un nou birou. Așa am întâlnit-o pe Lorena Duicu, specialist în imobiliare, iar de atunci a mai fost nevoie de doar două vizionări până am găsit ceea ce căutam: un spațiu în care să poată coexista două entități diferite, fără ca spațiile de lucru să se suprapună, ținând cont de domeniile diferite de activitate, dar care să aibă și spații comune, unde să se intersecteze, cu zone de meeting versatile – mai ales că glasvandurile, care au trecut impecabil proba timpului, permit o compartimentare la îndemână a spațiului, fără ca acesta să piardă la capitolul lumină naturală și… transparență.

Vorbeam la început despre întâlniri deloc întâmplătoare – cea cu Lorena este una dintre ele: la scurt timp după ce ne-am cunoscut, ea s-a înscris la cursul nostru de design interior. L-a absolvit, iar un an mai târziu, reușește să finalizeze primul său proiect de amenajare – un apartament din zona Maior Coravu, pe care ți l-am prezentat aici.


Ilustrații semnate de Camellie – “Past” și “Hug” via colorhood.ro

Am amenajat spațiul în timp record

Designul interior, al cărui autor este chiar subsemnata, a pornit de la câteva coordonate cu care a rezonat din prima și Alex, de la iMedicare, cu care am purtat dialogul legat de împărțirea spațiilor, alegerea obiectelor, a culorilor etc. Am discutat conceptul într-o după-amiază, pe Skype, în timp ce la noi la birou se vopseau pereții, se rașcheta parchetul și se schimbau prize și întrerupătoarele. Ce am punctat:

* să folosim arhitectura interioară ca un fundal pentru un decor funcțional, versatil, ancorat în contemporan și tonic;

* să nu investim mai mult decât este absolut necesar pentru nevoile noastre, așadar bugetul a fost unul destul de limitat;

* să existe o zonă de chill out, care, la nevoie, să se poată transforma în zonă de meet up sau de lucru;

* să folosim cât mai mult design românesc, în măsura în care comenzile noastre nu aveau un timp prea lung de așteptare, pentru că ne grăbeam să avem totul gata și să ne intrăm cât mai repede în drepturi în noul birou.


Instalația de becuri sau “încâlceala de becuri”, cum i se mai spune în birou, este o moștenire de la chiriașii de dinaintea noastră. Ne-a plăcut, așa că am lasat-o pe poziții și am adăugat becuri. Pufurile sunt de la clujenii de la pouf.ro, fotoliul de la Atelier Mustață, butucii pe roți de la Visuell. 


Vazele le recunoașteți, nu-i așa? Vin de la Ubikubi, design Ruxi Sacaliș. Canapeaua este de la Aramis Feeling. Am încercat să aducem în spațiu obiecte care se pot muta ușor dintr-o parte în alta.


Concluzii după un an și jumătate

Chiar dacă un apartament interbelic vine la pachet și cu o serie de probleme funcționale inerente (instalații, pierderi de căldură etc.), cauzate de trecerea timpului și de reparații făcute pe repede înainte, am reușit, în mai multe etape, să îl aducem la zi. Ne bucurăm de atmosfera lui de altădată, de zona cu case în stil neo românesc în care se află, și, last but not least, de reacțiile pe care le provoacă de la cei care ne-au trecut pragul până acum.

Sperăm că ți-a plăcut turul prin biroul nostru și clasic, și contemporan

Meeting room-ul are scaune cu tapițerie din fetru comandate la o fabrică din România, comoda este de la Somproduct. Blatul din lemn masiv e comandat la o firma care face mobilier la comandă.


Holul de la intare. Observi ușa secretă decupată în lambriul original al casei? Ea duce către zona de serviciu a apartamentului, unde se găsesc spații de depozitare, bucătăria și băile.

Mulțumim pentru vizită! Poate te-am inspirat puțin și ți-am insuflat chef de mutare.

Fotografii: Arthur Țințu pentru designist.ro și Elis Popescu

Articol preluat de pe Designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult