Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum au umplut Voluntarii Cupa cu muștar și au golit-o de decență

Sâmbătă s-au jucat majoritatea finalelor de Cupă de prin Europa. Așa este sistemul de date al UEFA. Lucrurile au stat în felul următor. În Anglia s-au dus la meci 89 472 de persoane. Iar imaginile bucuriei au arătat în felul următor

(Foto Guliver/Getty Images)

În Spania a jucat Barcelona cu Alaves, iar la meci au fost 45 de mii de oameni. Mai puțini, că s-a jucat pe Vincente Calderon, stadionul mai mic al Madridului. Imaginile de final arată cam așa:

(Foto Guliver/Getty Images)

În Germania, a câștigat Borussia Dortmund. La meci au fost 74 322 de oameni. Borussia a fost întâmpinată de tot orașul. 

(Foto Guliver/Getty Images)

În România, la finala Cupei au fost 9274 de oameni. Iar imaginile bucuriei arată așa:

Cetățeanul care a suit Cupa pe gard este Dan Leasă, directorul sportiv al clubului din Voluntari. Pe manelist nu știu cum îl cheamă și nici pe doamna care dansează, dar bănuiesc că este din familie. Mă mir că nu au pus micii în Cupă sau că n-au făcut sarmale în ea. Până la urmă este un fel de oală care e bună la băut și la mâncat, bănuiesc. Sau cel puțin așa se vede la Voluntari.

Prostia poate ar fi rămas necunoscută, dacă omul nu ar fi avut fudulia să arate la tot poporul cine este cel mai tare în cartier. Și a făcut un live pe Facebook. Luat la întrebări, domnul Leasă s-a scuzat un pic, dar tot s-a burzuluit la audiență: „Cu ce-ați fi vrut să sărbătorim? Cu ciorbă de legume?”

Cu decență ar fi fost răspunsul corect. Ce nu înțelege „șeful la manele” este că obiectul acela nu-i aparține. Nu pentru că trebuie predat la FRF cu zece zile înainte de finalul sezonului. Nu pentru că l-a adus Țiriac acum 12 ani sau că are o valoare brută pentru că este din argint.

Nu. Ci pentru că de aproape 80 de ani, strânge povești și adună tot fotbalul românesc în jurul său. De el se leagă istoriile unor echipe ca Arieșul Turda, Metalul Reșița sau Chimia Râmnicu Vâlcea. Istoriile unor echipe mici care au reușit să facă istorie, pentru că această Cupă îți dă șansa. Nu mai știu dacă există Constructorul Galați, echipă care din liga a treia a venit la finala Cupei.

Nu mai există nici Steaua și finalele ei minunate cu Dinamo. Sau cu fotbaliștii care au scris un pic de istorie. Uite-i pe cei mai tineri: Marius Niculae sau Sabin Ilie care au marcat la nici 20 de ani în finală. Nu mai există nici Craiova și finala sa cu Dacia Unirea Brăila de la începutul anilor 90 pe un 23 August arhiplin. Atunci când și-a rupt Săndoi piciorul. Nu mai sunt nici Progresul Oradea sau Progresul București, nici Turnu Severin sau Marea Ripensia Timișoara din cărțile de istorie ale fotbalului. Și nici agonizantul Rapid și suporterii săi minunați.

Există însă visele. Cupa aceasta a dat dreptul tuturor să câștige și să viseze și să împlinească năzuințe. Ea pune la un loc cele mai frumoase meciuri și cea mai lungă bătălie pentru glorie din fotbalul românesc. E un obiect prețios care merită păstrat cu decență și onoare. Nu trecut prin fum de mici și manele ca la iarmaroc.

Dar să nu vă mire. Povestea fotbalului trebuia să ajungă și aici. Arestat de mahala și trecut prin toate cotloanele sale. Nu întâmplător cetățeanul care a umplut-o de respect și muștar este patronul microbuzelor care aduc oameni de la Voluntari la București de zeci de ani în condiții mizerabile, după cum a arătat Hotnews. Fără bilete, fără controale, supra-aglomerate, dar cu siguranță mirosind a mici și răcnind a manele. Așa arată autobuzele domnului Leasă, deci nici Cupa nu putea să aibă parte de alt tratament.

Nu mai rămâne decât să o pună la oglinda retrovizoare a unui autobuz ca să se bucure lumea de ea. S-o umple cu muștar, iar cine trece pe acolo să înmoaie un mic.

Articol publicat pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult