Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum finanțează UE războiul lui Putin în Ucraina: din 24 februarie și până azi statele membre au importat combustibili din Rusia de peste 52 miliarde euro

Mariupol - Ucraina

Foto Profimedia

Peste 52,5 de miliarde de euro a obținut Rusia din 24 februarie – data începerii invaziei asupra Ucrainei - și până în prezent din vânzarea de combustibili către state din Uniunea Europeană, potrivit informațiilor actualizare in timp real pe site-ul Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. (CEAC)..

Mai exact, statele membre UE au importat din Rusia petrol în valoare de 20.947 milioane euro, gaze naturale în valoare de 30.713 milioane euro și cărbune de 881 milioane euro.

La sfârșitul lunii aprilie, grupul independent CEAC a publicat studiul denumit „Finanțarea războiului lui Putin împotriva Europei: importurile de combustibili fosili din Rusia în primele două luni ale invaziei”. Documentul arată că Rusia aproape şi-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE în timpul celor două luni de război în Ucraina, beneficiind de creşterea preţurilor chiar dacă volumele au fost reduse în urma sancţiunilor impuse de statele occidentale, potrivit The Guardian, care citează studiul amintit

Principalele concluzii ale analizei CEAC:

- În primele 2 luni de la începutul invaziei, Rusia a exportat combustibili fosili în valoare de 63 de miliarde de euro prin transporturi și conducte. UE a importat 71% din acestea, în valoare de aproximativ 44 de miliarde EUR.

- Cei mai mari importatori au fost Germania (9,1 miliarde EUR), Italia (6,9 miliarde EUR), China (6,7 miliarde EUR), Olanda (5,6 miliarde EUR), Turcia (4,1 miliarde EUR) și Franța (3,8 miliarde EUR).

- Rusia depune eforturi să devieze mărfurile care nu sunt preluate de cumpărătorii europeni: a fost o creștere bruscă a navelor care părăsesc porturile rusești, cu o destinaţie necunoscută.

-Un sfert din transporturile de combustibili fosili ale Rusiei au ajuns în doar șase porturi UE: Rotterdam (Olanda), Maasvlakte (Olanda), Trieste (Italia), Gdansk (Polonia) și Zeebrugge (Belgia).

- Livrările de petrol către UE au scăzut cu 20%, iar cele de cărbune cu 40%, în timp ce livrările de gaze naturale lichefiate au crescut cu 20%.

cantitățile de combustibili importate din Rusia /sursa infografic: FT / Centrul de Cercetare pentru Energie și aer Curat

- Achizițiile din Rusia ale statelor UE de gaze prin conducte au crescut cu 10%.

- Livrările de petrol către destinații din afara UE au crescut cu 20% și cu schimbări majore în destinații.

- Livrările de cărbune și gaze naturale lichefiate în afara UE au crescut cu 30%, respectiv 80%.

- Principalele firme din domeniul energiei au continuat să cumpere combustibili fosili din Rusia după declanșarea invaziei rusești asupra Ucrainei. Autorii studiului au descoperit livrări din Rusia către instalații sau cu nave operate de: Exxon, Mobil, Shell, Total, Repsol, BP, Lukoil, Neste și Orlen, Trafigura, RWE, KEPCO, Taipower, Tohoku Electric Power, Chubu Electric Power, TEPCO, Energie electrică Kyushu, Nippon Steel, POSCO, Formosa Petrochemical Corporation, Mitsubishi, Hyundai Steel, Sumitomo și JFE Steel.

- Există o creștere clară a transporturilor de petrol către India, Egipt și alte destinații „neobișnuite” pentru exporturile rusești. Cu toate acestea, transporturile către aceste noi destinații nu sunt suficient de mari pentru a compensa scăderea exporturilor către Europa, arată analiza CEAC.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aproape în toate comentariile de pe site dar și pe rețelele sociale se lansează apeluri la renunțarea dependenței UE de importurile din Rusia de parcă furnizorul era problema. Furnizorul îl poți schimba oricând nu asta e problema ci prețul și volumele importate. Nici un furnizor alternativ (SUA ,țările arabe,Kazahstanul, Algeria sau Qatar) nu pot asigura nici măcar cantitățile pe care Rusia le asigură pentru consumul Europei, de preț similar nici măcar nu poate fi vorba. În această situație pe baza importului de LPG din SUA care e de 3 ori mai scump iar aprovizionarea se face cu vaporul de peste ocean ce competitivitate ar mai avea țările UE chiar din cele mai dezvoltate în competiția cu India, China, Turcia care beneficiază de prețuri cu discount-uri mari știind că prețul resurselor energetice influențează serios prețul produselor/serviciilor la nivel global. De fapt asta e problema nu furnizorul și dacă la nivel politic se dorește falimentarea Rusiei prin stoparea importurilor de resurse energetice la nivelul companiilor și populației entuziasmul nu e chiar așa de mare, la care se adaugă politica Rusiei de a restricționa exporturile de cereale către statele neprietenoase vor cauza un deranj mai mare în Europa decât în Rusia.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Un subiect foarte complicat si cu foarte multe zone gri. Daca in plina iarna toate guvernele europene ar fi oprit intrarile de petrol si gaze ar fi iesit rau de tot pentru toata lumea. Sa speram ca pana la iarna lucrurile se vor rezolva. Vom vedea...
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult