Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum finanțează UE războiul lui Putin în Ucraina: din 24 februarie și până azi statele membre au importat combustibili din Rusia de peste 52 miliarde euro

Mariupol - Ucraina

Foto Profimedia

Peste 52,5 de miliarde de euro a obținut Rusia din 24 februarie – data începerii invaziei asupra Ucrainei - și până în prezent din vânzarea de combustibili către state din Uniunea Europeană, potrivit informațiilor actualizare in timp real pe site-ul Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. (CEAC)..

Mai exact, statele membre UE au importat din Rusia petrol în valoare de 20.947 milioane euro, gaze naturale în valoare de 30.713 milioane euro și cărbune de 881 milioane euro.

La sfârșitul lunii aprilie, grupul independent CEAC a publicat studiul denumit „Finanțarea războiului lui Putin împotriva Europei: importurile de combustibili fosili din Rusia în primele două luni ale invaziei”. Documentul arată că Rusia aproape şi-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE în timpul celor două luni de război în Ucraina, beneficiind de creşterea preţurilor chiar dacă volumele au fost reduse în urma sancţiunilor impuse de statele occidentale, potrivit The Guardian, care citează studiul amintit

Principalele concluzii ale analizei CEAC:

- În primele 2 luni de la începutul invaziei, Rusia a exportat combustibili fosili în valoare de 63 de miliarde de euro prin transporturi și conducte. UE a importat 71% din acestea, în valoare de aproximativ 44 de miliarde EUR.

- Cei mai mari importatori au fost Germania (9,1 miliarde EUR), Italia (6,9 miliarde EUR), China (6,7 miliarde EUR), Olanda (5,6 miliarde EUR), Turcia (4,1 miliarde EUR) și Franța (3,8 miliarde EUR).

- Rusia depune eforturi să devieze mărfurile care nu sunt preluate de cumpărătorii europeni: a fost o creștere bruscă a navelor care părăsesc porturile rusești, cu o destinaţie necunoscută.

-Un sfert din transporturile de combustibili fosili ale Rusiei au ajuns în doar șase porturi UE: Rotterdam (Olanda), Maasvlakte (Olanda), Trieste (Italia), Gdansk (Polonia) și Zeebrugge (Belgia).

- Livrările de petrol către UE au scăzut cu 20%, iar cele de cărbune cu 40%, în timp ce livrările de gaze naturale lichefiate au crescut cu 20%.

cantitățile de combustibili importate din Rusia /sursa infografic: FT / Centrul de Cercetare pentru Energie și aer Curat

- Achizițiile din Rusia ale statelor UE de gaze prin conducte au crescut cu 10%.

- Livrările de petrol către destinații din afara UE au crescut cu 20% și cu schimbări majore în destinații.

- Livrările de cărbune și gaze naturale lichefiate în afara UE au crescut cu 30%, respectiv 80%.

- Principalele firme din domeniul energiei au continuat să cumpere combustibili fosili din Rusia după declanșarea invaziei rusești asupra Ucrainei. Autorii studiului au descoperit livrări din Rusia către instalații sau cu nave operate de: Exxon, Mobil, Shell, Total, Repsol, BP, Lukoil, Neste și Orlen, Trafigura, RWE, KEPCO, Taipower, Tohoku Electric Power, Chubu Electric Power, TEPCO, Energie electrică Kyushu, Nippon Steel, POSCO, Formosa Petrochemical Corporation, Mitsubishi, Hyundai Steel, Sumitomo și JFE Steel.

- Există o creștere clară a transporturilor de petrol către India, Egipt și alte destinații „neobișnuite” pentru exporturile rusești. Cu toate acestea, transporturile către aceste noi destinații nu sunt suficient de mari pentru a compensa scăderea exporturilor către Europa, arată analiza CEAC.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aproape în toate comentariile de pe site dar și pe rețelele sociale se lansează apeluri la renunțarea dependenței UE de importurile din Rusia de parcă furnizorul era problema. Furnizorul îl poți schimba oricând nu asta e problema ci prețul și volumele importate. Nici un furnizor alternativ (SUA ,țările arabe,Kazahstanul, Algeria sau Qatar) nu pot asigura nici măcar cantitățile pe care Rusia le asigură pentru consumul Europei, de preț similar nici măcar nu poate fi vorba. În această situație pe baza importului de LPG din SUA care e de 3 ori mai scump iar aprovizionarea se face cu vaporul de peste ocean ce competitivitate ar mai avea țările UE chiar din cele mai dezvoltate în competiția cu India, China, Turcia care beneficiază de prețuri cu discount-uri mari știind că prețul resurselor energetice influențează serios prețul produselor/serviciilor la nivel global. De fapt asta e problema nu furnizorul și dacă la nivel politic se dorește falimentarea Rusiei prin stoparea importurilor de resurse energetice la nivelul companiilor și populației entuziasmul nu e chiar așa de mare, la care se adaugă politica Rusiei de a restricționa exporturile de cereale către statele neprietenoase vor cauza un deranj mai mare în Europa decât în Rusia.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Un subiect foarte complicat si cu foarte multe zone gri. Daca in plina iarna toate guvernele europene ar fi oprit intrarile de petrol si gaze ar fi iesit rau de tot pentru toata lumea. Sa speram ca pana la iarna lucrurile se vor rezolva. Vom vedea...
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult