Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cum ne otrăvesc știrile „despre ei”. Facem știri și „despre noi”?

Era suficient să deschidă un device, oricare, și un flux de știri negative, despre orice, îi invada mintea.

În lumea mică a orașului său, primarul e tot timpul acuzat de o anume acțiune sau mai des, de inacțiune. În fiecare zi litanii despre trafic, noxe, lipsa infrastructură, servicii îndoielnice, oameni secerați de sisteme impotente și multe altele – îl asaltau din momentul în care avea curajul să apese „ON” pe orice device de știri folosea.

Lărgind cercul, știri despre propria-i țară jefuită, făptuitori ascunși sub chichițele legilor, mari scandaluri de presă finalizate doar cu rating mare de audiență și mai puțin cu justiție veritabilă, răni sângerânde ale istoriei postcomuniste necurățate – continuau să bântuie pestilențial moralul colectiv și al lui în același timp.

Și dacă extindea cercul și mai mult, ororile acestei lumi – foamete, război, boli, crize financiare generate de sisteme bolnave și lacome, tendințe ale leadership-ului autoritar-naționalist în expansiune – toate pompate cu obsesie de sursele de știri, îi intrețineau spaima, spaima de a pierde acel ceva prețios pentru el. O litanie generală alimenta mai degrabă răul și neputința.

Se amăgea că are întotdeauna opțiunea „Off”. A stat o vreme pe „Off”, așa și-a ținut toate sursele sale de știri, le-a ignorat, s-a retras din această vânzoleală a lumii, concentrat fiind pe prezent, pe pasiunile sale, pe micile satisfacții ale vieții, pe mica lui lume mare. Și totuși …și-a dat seama curând că era de fapt în apărare – se apăra de acest flux otrăvitor, într-un soi de negare, într-un soi de „lasă că e bine în mica mea lume mare” – îl ignora pentru a se proteja pe sine, se amăgea cumva că e bine în pătrățica lui, așa cum făceau mulți alți „extrași”.

Și atunci i-a venit ideea. Va căuta frumosul și binele cu orice preț în lumea sa și îl va povesti celorlalți. Va face din asta o misiune. Va căuta binele din fiecare și îl va aduce în văzul lumii indiferent de forma pe care o va alege. Fapta bună a unui necunoscut, succesul unui olimpic, invenția schimbătoare de vieți a unui român, un dascăl cu vocație ce clădește caractere, un părinte creator de suflete puternice… Îi va căuta pe acei oameni modești, dar valoroși de azi, patrioți, spirite puternice, neînfrânți încă și va spune povestea lor lumii întregi. Va desena în orașul său câte un cerc pe locul în care ar trebui să stea statuia fiecărui român ce poate fi considerat un model de caracter, etică și valoare pentru tinerii ce vor urma. Va…

La început oamenii l-au privit nedumeriți. Durerea, spaima – vând orice. Binele din oameni, pentru oameni este mai puțin credibil. Dependența de senzațional, arătatul cu degetul sau pălăria de „victimă” erau în mod absurd mai confortabile pentru mulți concetățeni. A continuat căci nu făcea toate acestea pentru că și-ar fi imaginat ca ar fi simplu sau ușor – dimpotrivă.

Curând nu a mai fost singur. I s-au alăturat și alții, dar nu vociferând cu pancarte în mână – ci cu mai multe fapte concrete, prin acțiune, cu dorința de schimbare și nevictimizare, cu efort susținut, cu dorința de a căuta binele din fiecare și de a-l expune într-un soi de vitrină națională! Căci dacă nu vorbim despre el, dacă nu-l vedem zilnic la știri – asta nu înseamnă că nu există, ci doar am fost reeducați să nu mai credem în noi, ca popor, în valorile noastre, în esența spiritului nostru.

Așa că mă întorc spre tine și te provoc: arată-mi binele și frumosul din jurul tău, din oamenii cu care care intri în contact! Mai poți vedea asta? Caută cu atenție, binele există, numai că ai uitat să-l privești și să povestești lumii despre el.

Articol publicat pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dee Dee check icon
    Cum adică i s-au alăturat mai mulți? Fac toți cerculețe prin oraș?
    • Like 0
  • Desigur, mai exista si Facebook care este unul singur si nu are plural. Dar, daca ne referim la postarile care-l reprezinta, am putea sa utilizam 'facebuci' sau 'fetzebuci'? Stim cu totii cat de dornica de asimilare este limba noastra romaneasca. Daca am fi sa o luam dupa 'etimologie', atunci pe facebook l-am putea traduce 'cartea cu mecle' sau...de ce nu, 'indexul figurilor si muistilor ?!' 'Muie' in argou inseamna gura, a amagi, a insela, a duce cu vorba. Nu facem noi toti toate astea pe Facebook? Nu este oare FB si un instrument de marketing care foloseste tot ce scoti pe gura ca sa ti se vanda inapoi cateceva? Daca scrii 'iubire' incearca sa-ti vanda prezervative! Dar, FaceBook nu este doar o 'carte cu mecle' sau 'un index al bucilor' ci si o chestie utila, care iti da posibilitatea - ca in loc sa comentezi la ce ti-au scris altii - sa apesi pe un buton, si in loc de vorbe pe care nu le ai, sa apara manutza cu OK-ul!
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult