Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum ne otrăvesc știrile „despre ei”. Facem știri și „despre noi”?

Era suficient să deschidă un device, oricare, și un flux de știri negative, despre orice, îi invada mintea.

În lumea mică a orașului său, primarul e tot timpul acuzat de o anume acțiune sau mai des, de inacțiune. În fiecare zi litanii despre trafic, noxe, lipsa infrastructură, servicii îndoielnice, oameni secerați de sisteme impotente și multe altele – îl asaltau din momentul în care avea curajul să apese „ON” pe orice device de știri folosea.

Lărgind cercul, știri despre propria-i țară jefuită, făptuitori ascunși sub chichițele legilor, mari scandaluri de presă finalizate doar cu rating mare de audiență și mai puțin cu justiție veritabilă, răni sângerânde ale istoriei postcomuniste necurățate – continuau să bântuie pestilențial moralul colectiv și al lui în același timp.

Și dacă extindea cercul și mai mult, ororile acestei lumi – foamete, război, boli, crize financiare generate de sisteme bolnave și lacome, tendințe ale leadership-ului autoritar-naționalist în expansiune – toate pompate cu obsesie de sursele de știri, îi intrețineau spaima, spaima de a pierde acel ceva prețios pentru el. O litanie generală alimenta mai degrabă răul și neputința.

Se amăgea că are întotdeauna opțiunea „Off”. A stat o vreme pe „Off”, așa și-a ținut toate sursele sale de știri, le-a ignorat, s-a retras din această vânzoleală a lumii, concentrat fiind pe prezent, pe pasiunile sale, pe micile satisfacții ale vieții, pe mica lui lume mare. Și totuși …și-a dat seama curând că era de fapt în apărare – se apăra de acest flux otrăvitor, într-un soi de negare, într-un soi de „lasă că e bine în mica mea lume mare” – îl ignora pentru a se proteja pe sine, se amăgea cumva că e bine în pătrățica lui, așa cum făceau mulți alți „extrași”.

Și atunci i-a venit ideea. Va căuta frumosul și binele cu orice preț în lumea sa și îl va povesti celorlalți. Va face din asta o misiune. Va căuta binele din fiecare și îl va aduce în văzul lumii indiferent de forma pe care o va alege. Fapta bună a unui necunoscut, succesul unui olimpic, invenția schimbătoare de vieți a unui român, un dascăl cu vocație ce clădește caractere, un părinte creator de suflete puternice… Îi va căuta pe acei oameni modești, dar valoroși de azi, patrioți, spirite puternice, neînfrânți încă și va spune povestea lor lumii întregi. Va desena în orașul său câte un cerc pe locul în care ar trebui să stea statuia fiecărui român ce poate fi considerat un model de caracter, etică și valoare pentru tinerii ce vor urma. Va…

La început oamenii l-au privit nedumeriți. Durerea, spaima – vând orice. Binele din oameni, pentru oameni este mai puțin credibil. Dependența de senzațional, arătatul cu degetul sau pălăria de „victimă” erau în mod absurd mai confortabile pentru mulți concetățeni. A continuat căci nu făcea toate acestea pentru că și-ar fi imaginat ca ar fi simplu sau ușor – dimpotrivă.

Curând nu a mai fost singur. I s-au alăturat și alții, dar nu vociferând cu pancarte în mână – ci cu mai multe fapte concrete, prin acțiune, cu dorința de schimbare și nevictimizare, cu efort susținut, cu dorința de a căuta binele din fiecare și de a-l expune într-un soi de vitrină națională! Căci dacă nu vorbim despre el, dacă nu-l vedem zilnic la știri – asta nu înseamnă că nu există, ci doar am fost reeducați să nu mai credem în noi, ca popor, în valorile noastre, în esența spiritului nostru.

Așa că mă întorc spre tine și te provoc: arată-mi binele și frumosul din jurul tău, din oamenii cu care care intri în contact! Mai poți vedea asta? Caută cu atenție, binele există, numai că ai uitat să-l privești și să povestești lumii despre el.

Articol publicat pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dee Dee check icon
    Cum adică i s-au alăturat mai mulți? Fac toți cerculețe prin oraș?
    • Like 0
  • Desigur, mai exista si Facebook care este unul singur si nu are plural. Dar, daca ne referim la postarile care-l reprezinta, am putea sa utilizam 'facebuci' sau 'fetzebuci'? Stim cu totii cat de dornica de asimilare este limba noastra romaneasca. Daca am fi sa o luam dupa 'etimologie', atunci pe facebook l-am putea traduce 'cartea cu mecle' sau...de ce nu, 'indexul figurilor si muistilor ?!' 'Muie' in argou inseamna gura, a amagi, a insela, a duce cu vorba. Nu facem noi toti toate astea pe Facebook? Nu este oare FB si un instrument de marketing care foloseste tot ce scoti pe gura ca sa ti se vanda inapoi cateceva? Daca scrii 'iubire' incearca sa-ti vanda prezervative! Dar, FaceBook nu este doar o 'carte cu mecle' sau 'un index al bucilor' ci si o chestie utila, care iti da posibilitatea - ca in loc sa comentezi la ce ti-au scris altii - sa apesi pe un buton, si in loc de vorbe pe care nu le ai, sa apara manutza cu OK-ul!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult