Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum poate fi construită o cultură a toleranței zero față de fraudă și nereguli cu ajutorul cursurilor virtuale

elearning

Foto: suwinai sukanant / Alamy / Alamy / Profimedia

Conceptul de e-learning, adică orice formă de transmitere și asimilare de cunoștințe care are loc în mediul virtual, este relativ nou, pătrunderea sa pe piață și apoi utilizarea la scară largă în diverse industrii având loc doar în ultimul deceniu. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a accelerat nevoia organizațiilor de a utiliza platforme tehnologice pentru a stimula inițiativele de învățare, astfel încât echipele să rămână la curent cu transformările profunde și fără precedent pe care trebuie să le îmbrățișeze drept „noua normalitate”. Studiile Deloitte arată că peste 95% dintre companiile globale au implementat și utilizat deja soluții de învățare virtuală ca răspuns la efectele pandemiei, în timp ce peste un sfert dintre acestea privesc furnizarea virtuală de traininguri și servicii ca prioritate de top pentru următorii trei-cinci ani, cu mențiunea că deficitul de competențe digitale ale angajaților este o provocare în acest sens.

Soluțiile de e-learning au devenit tot mai populare și în România, tendință care este probabil să se accelereze în anii următori, în special din nevoia de aliniere la standardele și metodologiile internaționale de învățare, aplicabile mai multor domenii de activitate și mai multor regiuni ale globului. Pe de altă parte, pe fondul ponderii în creștere a exponenților generațiilor Millennials, Y și Z în piața muncii, precum și dată fiind nevoia de a instrui oamenii pe subiecte noi, de mare actualitate într-o piață globală din ce în ce mai dinamică și „virtualizată”, cum ar fi integritatea și anti-frauda, instrumentele de învățare digitală devin o chestiune de necesitate și de responsabilitate. 

Tranziția către o nouă eră a învățării și dezvoltării competențelor în paralel cu diminuarea riscurilor financiare și de reputație pentru business

Odată cu apariția internetului de mare viteză și cu accesul tot mai larg la tehnologie, tranziția de la cursuri cu prezență exclusiv fizică spre formule online sau hibride a devenit mai simplu de realizat. Este din ce în ce mai dificil pentru indivizi și echipe să își mențină atenția în timpul sesiunilor prelungite de formare on site, cu atât mai mult cu cât capacitatea de concentrare a cursanților s-a diminuat semnificativ în timp, iar cercetările arată că soluțiile de e-learning sunt mai eficiente în termeni de asimilare a cunoștințelor, pentru că reduc diferențele dintre nevoile de învățare și rutina jobului. Așadar, învățarea în mediul virtual este nu doar mai captivantă și mai eficientă, ci și mai comodă, permițând angajaților să-și îmbunătățească cunoștințele și să-și și exerseze abilitățile „la distanță”, în propriul ritm și atunci când aleg ei, cu ajutorul unui conținut adaptat nevoilor companiei și centrat pe cursant.

Pe de altă parte, organizarea simultană de cursuri virtuale pentru audiențe mari, în birouri aflate la distanță, pe fusuri orare diferite, ajută la crearea unei culturi de integritate și de aliniere la reglementările în vigoare uniforme în toate regiunile globului. Nu întâmplător, studiile Deloitte arată și că 53% dintre companii consideră alinierea obiectivelor de învățare cu rezultatele de business „prioritatea numărul unu”, crucială pentru dezvoltarea afacerii și a relației cu părțile interesate (stakeholders).

De exemplu, instruirea angajaților în chestiuni legate de înțelegerea și recunoașterea fraudei, împărtășind cadre conceptuale din diverse regiuni și jurisdicții, exemple, studii de caz și bune practici internaționale, totul în cadrul unor platforme de învățare integrate, este esențială pentru a proteja organizația de posibile daune financiare și de reputație, în țară și peste hotare. Angajații și liderii organizației învață cum să detecteze, să recunoască și să raporteze potențiale indicii și semnale de alarmă cu privire la fraudă și abateri, cum să înțeleagă tipurile de fraudă și consecințele acestora, cum să identifice un comportament suspect, dar, cel mai important, cum să respecte politicile și procedurile și să aibă o conduită etică, individual și ca echipă. 

Soluțiile de e-learning pot contribui la construirea unei culturi a toleranței zero față de fraudă și nereguli

Unul dintre principalele atribute ale soluțiilor de e-learning este acela că oferă acces la informații care erau inaccesibile în trecut. Din punctul de vedere al investigării fraudelor în organizații, arii precum riscul operațional, spălarea banilor, frauda și corupția sunt tradițional recunoscute ca zone de risc sporit în țările est-europene, inclusiv în România. Cu toate acestea, sesiunile de formare pe aceste teme sunt rareori ușor accesibile companiilor și persoanelor fizice.

Numeroase state occidentale au adoptat legi și reglementări anti-corupție și anti-mită în jurisdicțiile lor, care obligă companiile nu doar să acționeze într-un anumit cadru în țara de origine, ci și în străinătate. De exemplu, dacă o companie multinațională germană care operează și în SUA ar oferi mită unui funcționar guvernamental în altă zonă a lumii, ea se expune unei sancțiuni sau penalizări pentru nerespectarea legii privind faptele de corupție (Foreign Corrupt Practices Act - FCPA) din SUA.

Astfel de măsuri au pus în centrul atenției companiile multinaționale din diverse regiuni ale lumii, deoarece riscurile operaționale „la distanță” pot avea consecințe importante asupra situației financiare și asupra reputației unei organizații, inclusiv pierderi financiare directe și costuri crescute cu investigarea și remedierea.

Cunoașterea și înțelegerea riscurilor de fraudă, instruirea angajaților și părților interesate ale companiei cu privire la subiecte conexe, precum și familiarizarea acestora cu principiile altor jurisdicții și cu bunele practici internaționale, utilizarea unei game largi de modele de învățare, inclusiv digitale, sunt instrumente eficiente pentru diminuarea acestor riscuri, pentru crearea unei culturi interne de toleranță zero la nereguli și fraudă și pentru prevenirea prejudiciilor financiare și de reputație extrem de costisitoare. 

A contribuit Dilek Batmaz, fondator al platformei de e-learning DB Academy

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult