Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum poate fi construită o cultură a toleranței zero față de fraudă și nereguli cu ajutorul cursurilor virtuale

elearning

Foto: suwinai sukanant / Alamy / Alamy / Profimedia

Conceptul de e-learning, adică orice formă de transmitere și asimilare de cunoștințe care are loc în mediul virtual, este relativ nou, pătrunderea sa pe piață și apoi utilizarea la scară largă în diverse industrii având loc doar în ultimul deceniu. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a accelerat nevoia organizațiilor de a utiliza platforme tehnologice pentru a stimula inițiativele de învățare, astfel încât echipele să rămână la curent cu transformările profunde și fără precedent pe care trebuie să le îmbrățișeze drept „noua normalitate”. Studiile Deloitte arată că peste 95% dintre companiile globale au implementat și utilizat deja soluții de învățare virtuală ca răspuns la efectele pandemiei, în timp ce peste un sfert dintre acestea privesc furnizarea virtuală de traininguri și servicii ca prioritate de top pentru următorii trei-cinci ani, cu mențiunea că deficitul de competențe digitale ale angajaților este o provocare în acest sens.

Soluțiile de e-learning au devenit tot mai populare și în România, tendință care este probabil să se accelereze în anii următori, în special din nevoia de aliniere la standardele și metodologiile internaționale de învățare, aplicabile mai multor domenii de activitate și mai multor regiuni ale globului. Pe de altă parte, pe fondul ponderii în creștere a exponenților generațiilor Millennials, Y și Z în piața muncii, precum și dată fiind nevoia de a instrui oamenii pe subiecte noi, de mare actualitate într-o piață globală din ce în ce mai dinamică și „virtualizată”, cum ar fi integritatea și anti-frauda, instrumentele de învățare digitală devin o chestiune de necesitate și de responsabilitate. 

Tranziția către o nouă eră a învățării și dezvoltării competențelor în paralel cu diminuarea riscurilor financiare și de reputație pentru business

Odată cu apariția internetului de mare viteză și cu accesul tot mai larg la tehnologie, tranziția de la cursuri cu prezență exclusiv fizică spre formule online sau hibride a devenit mai simplu de realizat. Este din ce în ce mai dificil pentru indivizi și echipe să își mențină atenția în timpul sesiunilor prelungite de formare on site, cu atât mai mult cu cât capacitatea de concentrare a cursanților s-a diminuat semnificativ în timp, iar cercetările arată că soluțiile de e-learning sunt mai eficiente în termeni de asimilare a cunoștințelor, pentru că reduc diferențele dintre nevoile de învățare și rutina jobului. Așadar, învățarea în mediul virtual este nu doar mai captivantă și mai eficientă, ci și mai comodă, permițând angajaților să-și îmbunătățească cunoștințele și să-și și exerseze abilitățile „la distanță”, în propriul ritm și atunci când aleg ei, cu ajutorul unui conținut adaptat nevoilor companiei și centrat pe cursant.

Pe de altă parte, organizarea simultană de cursuri virtuale pentru audiențe mari, în birouri aflate la distanță, pe fusuri orare diferite, ajută la crearea unei culturi de integritate și de aliniere la reglementările în vigoare uniforme în toate regiunile globului. Nu întâmplător, studiile Deloitte arată și că 53% dintre companii consideră alinierea obiectivelor de învățare cu rezultatele de business „prioritatea numărul unu”, crucială pentru dezvoltarea afacerii și a relației cu părțile interesate (stakeholders).

De exemplu, instruirea angajaților în chestiuni legate de înțelegerea și recunoașterea fraudei, împărtășind cadre conceptuale din diverse regiuni și jurisdicții, exemple, studii de caz și bune practici internaționale, totul în cadrul unor platforme de învățare integrate, este esențială pentru a proteja organizația de posibile daune financiare și de reputație, în țară și peste hotare. Angajații și liderii organizației învață cum să detecteze, să recunoască și să raporteze potențiale indicii și semnale de alarmă cu privire la fraudă și abateri, cum să înțeleagă tipurile de fraudă și consecințele acestora, cum să identifice un comportament suspect, dar, cel mai important, cum să respecte politicile și procedurile și să aibă o conduită etică, individual și ca echipă. 

Soluțiile de e-learning pot contribui la construirea unei culturi a toleranței zero față de fraudă și nereguli

Unul dintre principalele atribute ale soluțiilor de e-learning este acela că oferă acces la informații care erau inaccesibile în trecut. Din punctul de vedere al investigării fraudelor în organizații, arii precum riscul operațional, spălarea banilor, frauda și corupția sunt tradițional recunoscute ca zone de risc sporit în țările est-europene, inclusiv în România. Cu toate acestea, sesiunile de formare pe aceste teme sunt rareori ușor accesibile companiilor și persoanelor fizice.

Numeroase state occidentale au adoptat legi și reglementări anti-corupție și anti-mită în jurisdicțiile lor, care obligă companiile nu doar să acționeze într-un anumit cadru în țara de origine, ci și în străinătate. De exemplu, dacă o companie multinațională germană care operează și în SUA ar oferi mită unui funcționar guvernamental în altă zonă a lumii, ea se expune unei sancțiuni sau penalizări pentru nerespectarea legii privind faptele de corupție (Foreign Corrupt Practices Act - FCPA) din SUA.

Astfel de măsuri au pus în centrul atenției companiile multinaționale din diverse regiuni ale lumii, deoarece riscurile operaționale „la distanță” pot avea consecințe importante asupra situației financiare și asupra reputației unei organizații, inclusiv pierderi financiare directe și costuri crescute cu investigarea și remedierea.

Cunoașterea și înțelegerea riscurilor de fraudă, instruirea angajaților și părților interesate ale companiei cu privire la subiecte conexe, precum și familiarizarea acestora cu principiile altor jurisdicții și cu bunele practici internaționale, utilizarea unei game largi de modele de învățare, inclusiv digitale, sunt instrumente eficiente pentru diminuarea acestor riscuri, pentru crearea unei culturi interne de toleranță zero la nereguli și fraudă și pentru prevenirea prejudiciilor financiare și de reputație extrem de costisitoare. 

A contribuit Dilek Batmaz, fondator al platformei de e-learning DB Academy

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult