Foto: Illia Bondar / Alamy / Alamy / Profimedia
Avem o lună august atipică. În locul povestirilor de vacanță, discuțiile și eforturile de a pune în practică măsurile de adaptare a vieții socio-economice la realitatea actuală colorează din ce în ce mai agitat acalmia ipotetică de vară. Cum luna septembrie se apropie într-o zbatere de pleoapă, pe buzele tuturor părinților circulă iminentele întrebări: Ce facem cu copiii noștri? Cum ne vom descurca cu școala? Cine are grijă de ei cât stau acasă?
Nu-i loc aici de o trecere în revistă a situației încurcate și deloc ușoare a imediatului viitor al învățământului românesc. Doresc doar, în această “mare” de discuții și inițiative neclare, să ofer câteva balize de sprijin profesorilor, în speranța că, în timp util, nava statală cu capacitate masivă de pregătire pentru însușirea abilităților digitale în vederea predării la distanță va veni să-i salveze.
Am asistat zilele trecute la o dezbatere pe internet, cu reprezentanți ai Ministerului Educației, senat și alte comisii suport, psihologi și activiști ai cauzelor educaționale din ONG-uri de renume, care au emis puncte de vedere cu privire la situația din scoli și potențialele căi de reluare a cursurilor din toamnă. Dezbaterea s-a soldat fără un rezultat concludent, fără perspective pragmatice și constructive, din moment ce abordările erau prea largi și divergente. O problemă ridicată descoperea alte trei aparent șubrede, încât senzația era a unui carusel cu butonul de oprire defect. Auditoriul online (îndeosebi format din profesori), făcea schimb de opinii pe chat unde erau adresate și întrebările. Constatarea mutuală care a venit de la sine, în lipsa unei concluzii relevante a discuțiilor, a fost că cel puțin pentru perioada din toamnă, profesorii vor trebui să se descurce prin abordări proprii de predare.
Pandemia aduce stringent în atenție insuficienta mijloacelor materiale de învățare și trece pe nedrept, pe loc secundar, importanta conținutului informațional per se, predat la distanță sau nu. Dar este deopotrivă de importantă atât dotarea cu instrumente suport online, cât și pregătirea elevilor și a profesorilor în folosirea eficientă a acestora.
Mai mult, relația profesor-elev pe timpul pandemiei implică nealterarea conținutului pedagogic, ba chiar obligă moral la îmbunătățirea lui pentru a depăși barierele percepției virtuale. Un dialog eficient cu reacții din partea elevilor și cu instrumente tehnice suport adecvate pentru specificitatea lecțiilor și timpul lor de desfășurare ar caracteriza în mod ideal reușita unei lecții online.
Dacă acest lucru se poate face relativ ușor în cazul disciplinelor socio-umaniste sau economice cu un echipament minim funcțional, în cazul materiilor de știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) nu este așa de evident, pentru că o bună predare a lor presupune dincolo de hârtie și creion platforme de experiment, creativitate, observație și deducție experimentală.
Și dacă profesorii sunt în căutare de resurse, pentru o abordare de învățare alternativă, atât atractivă prin conținut, cât și adecvată predării online, în care elevii sunt ajutați să perceapă palpabil reperele din jurul lor, să deprindă un sens al organizării funcționale și cauzale ale unui sistem dinamic (oraș, societate, ecosistem natural), să-și dezvolte spiritul de orientare și ordonare interioară, o bogată resursă de inspirație și dezvoltare profesională este portalul Scientix.
Lansat în 2009, proiectul pan-european Scientix ajuns la a patra etapă graduală de dezvoltare, promovează pe orizontul de timp 2020-2022 adoptarea metodelor de educație bazate pe principiul interogării (Inquiry Based Science Education) în practicile educaționale STEM la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Este sprijinită colaborarea deschisă a comunității educaționale formale (educatori, învățători, profesori din învățământul primar și pre-universitar, cercetători, profesioniști din organizații neguvernamentale sau instituții socio-educationale sau culturale, precum muzeele) prin proiecte comune care implementează metode informale de predare, modalități de colaborare și oferă acces la resurse de înaltă calitate în limbile naționale ale profesorilor.
Cei interesați de învățarea alternativă și tehnici pedagogice inovative vor găsi o dinamică continuă de pregătire pentru ei înșiși, atât în folosirea instrumentației ICT de predare, cât și în dezvoltarea de experimente, ca material didactic atractiv, pentru ciclurile primare, gimnaziale și liceale.
Câteva snapshot-uri despre categoriile de resurse accesibile:
Webinarii disponibile de urmărit pe teme atractive și variate precum astronomie, securitate cibernetică, bioeconomie, biologie, teoria jocurilor, științele pământului, metode creative de mediatizare, ingineria calculatoarelor, etc.; în desfășurarea logică a lecțiilor se observă metoda bazată pe interogare prin care relația profesor elev, până nu demult, de subordonare, devine colaborativă și cu mai mari șanse în transferul de cunoștințe.
O serie de materiale instructive cu spectru larg de aplicativitate. Câteva exemple ar fi: modele de curriculă școlară din diferite state europene, ghiduri pentru profesori, metode de predare pentru elevi cu deficiențe de vedere.
Suită generoasă de cursuri (Massive Open Online Courses) adresate dezvoltării profesorale continue, care pot fi efectuate online, după o prealabiă înscriere pe site. Cursurile sunt grupate în trei mari categorii: instrumente ICT pentru profesori, organizarea orei de curs, instrumente pentru predare.
Și reconfortant ar fi să aruncați o privire și pe blogul Scientix. Câteodată ajută mult în plan moral să știi ca nu ești singur în provocările profesionale, ci aparții unei comunități practicante deschise spre colaborare, cu standarde europene, care-ți poate oferi inspirație, modele, și oricând soluții adaptabile.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.