Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Cum poți supraviețui unui cutremur?

Risc seismic

Foto: Alberto Groșescu

Astăzi se împlinesc 44 de ani de la ultimul cutremur major din România, cel din 4 martie 1977.

În fiecare an, în jurul acestei date, subiectul revine în spațiul public și ne amintim că există un risc real, că autoritățile au făcut prea puțin ultimii 31 de ani, iar Bucureștiul este una din cele mai vulnerabile capitale europene la cutremur. Toate aceste aspecte sunt adevărate și de fiecare dată ne blocăm în paradigma așteptării pasive, iar a doua zi uităm și ne întoarcem fiecare la treburile noastre. Subiectul vulnerabilității orașului lasă atât autoritățile cât și locuitorii într-o asumare a neasumării până în momentul în care vom fi puși în fața faptului.


Cea mai mare piedică nu sunt resursele, ci teama, care ne blochează și acum când discutăm la rece, dar care va interveni și atunci când va avea loc un cutremur major. Lupta cu frica nu poate fi combătută decât prin conștientizarea riscurilor, prin dialog cu familia, prietenii, apropiații, colegii, vecinii, dar și prin pregătire.

Spre exemplu, în Japonia, atenția autorităților pentru modul în care se construiește și pentru rezistența seismică a clădirilor e completată de o educație solidă de supraviețuire în cazul unui cutremur, care se aplică tuturor generațiilor. Toți știu cum să se comporte, pentru că au înțeles că viitorul nu este despre cutremur, ci despre modul în care treci peste el și revii la viața normală.

În paralel cu o clădire care devine mai rezistentă prin consolidare, și independent de ce fac autoritățile, șansa noastră la supraviețuire depinde în aceeași măsură și de pregătirea individuală:

  • dialogul cu familia sau cei apropiați;
  • fixarea unui punct de întâlnire post-cutremur, pentru că telecomunicațiile nu vor funcționa imediat;
  • măsuri de siguranță în interiorul locuinței: nu amplasezi rafturi cu cărți deasupra patului, nu pui obiecte grele pe rafturile înalte, ancorezi obiectele care te pot răni
  • trusa de supraviețuire cu strictul necesar pentru 72 de ore, pentru că magazinele și supermarketurile nu vor fi deschise până la stabilizarea situației
  • comportamentul în timpul cutremurului: nu fugi pe scări, te adăpostești sub o masă solidă, sub un birou sau lângă un perete interior
  • cum reacționezi imediat după cutremur, cum este sigur să ieși dintr-o clădire, ce faci dacă ești blocat în interior sau prins sub dărâmături.

Nu știm câți bucureșteni s-au gândit la aceste lucruri, în absența unor inițiative de pregătire sau câți dintre ei ar ști cum să se comporte. Dacă 100.000 de oameni s-ar pregăti pentru un cutremur major, diminuarea numărului victimelor probabil că ar fi echivalentă cu consolidarea mai multor clădiri cu risc seismic.

Aceste măsuri simple pe care fiecare din noi le poate lua, completate de dialogul cu cei apropiați, pot face diferența între viață și moarte, între pierderi materiale majore și moderate.

Prin proiectul Antiseismic District, ARCEN și Re:Rise duc de mai bine de 2 ani un efort de conștientizare și educare a comunităților vulnerabile la cutremur, iar în urma interacțiunilor am întâlnit:

- persoane în vârstă, care luptă să consolideze blocul în care locuiesc;

- tineri care nu au timp de așa ceva și care își asumă că vor muri, dar că mai e până atunci;

- persoane care dorm liniștite pentru că știu de la bunica că blocul e pe bile, deci rezistă, sau că e consolidat serios pentru că a locuit un securist în el;

- locatari care nu vor să audă de cutremur și care cred că dacă blocul a rezistat la 2 cutremure, rezistă și la al 3-lea sau că Dumnezeu e român și ne apără de rele;

- persoane care consideră că riscul seismic e doar un instrument de speculă imobiliară.

Toate aceste mituri ne permit să trecem ușor peste, să putem pune capul pe pernă seara și să lăsăm deoparte acest subiect panicard, pentru că, în fond, asta nu mi se poate întâmpla mie.

Așadar, în această luptă de conștientizare și educare pe care o ducem prin proiectul Antiseismic District, venim cu acțiuni concrete și instrumente cu care ne propunem să ajungem la oameni și îi ajutăm să fie pregătiți în fața unui cutremur:

• lansăm la sfârșitul lunii martie, după un an de documentare, un ghid de pregătire pentru cutremur care propune acțiuni concrete înainte, în timpul și imediat după cutremur. Ghidul este însoțit de harta centrului orașului și cuprinde imobilele vulnerabile dar și puncte de întâlnire post-cutremur, spitalele sau arterele care pot fi blocate la un cutremur major.

• începând de astăzi, pregătim elevi din București în cadrul unor sesiuni interactive și în paralel, în urma acestor cursuri, vom propune Ministerului Educației un model de curs de pregătire pentru cutremur care să se repete la 6 luni, pentru ca elevii să poată asimila informațiile despre cutremur și să dezvolte un comportament responsabil.

Mesajul pe care-l transmite proiectul Antiseismic District este că se poate supraviețui unui cutremur prin pregătire, ceea ce presupune dialog, responsabilitate și o serie de măsuri menite să reducă efectele unui seism major.

Antiseismic District este o inițiativă lansată în 2019 de căte ARCEN și Re:Rise, pentru informarea, educarea și pregătirea în caz de cutremur, care propune un set de acțiuni individuale, practice și responsabile pentru reducerea riscurilor în cazul unui cutremur major.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult