„Totul părea să se dreagă. Soțul meu a rămas cam un an cu brațul drept paralizat, atunci am descoperit nervii cresc ca plantele, el era înalt și avea mâna lungă și a durat un an până când a crescut din nou în mână nervul care fusese segmentat. Singurul lucru care era grav era faptul că eu nu mai știam să scriu, dar la propriu, adică chiar nu mai puteam, nu știu, nu îmi mai funcționa capul în același fel ca înainte. Și am început să mă joc, ca și când de-abia aș fi învățat să scriu”, a povestit Ana Blandiana. Foto: Inquam Photos/ Nichita Cojocea

În orașe ca Adıyaman, echipele de intervenție au intrat abia în a treia zi. Orașul a fost ras de pe fața pământului. Acum 3 ani eram acolo exact în această perioadă: hotelul în care am înnoptat, Hotel Ünal, care părea ca scos dintr-un roman de Orhan Pamuk, a fost printre primele clădiri care s-au prăbușit.

Mama a insistat că o să vină replici, că e periculos să stăm în casă. El nu s-a lăsat impresionat, a conchis că toate astea sunt niște prostii și s-a culcat la loc.

Amploarea dezastrului din Turcia a adus în dezbatere problema felului în care se construiește și a vulnerabilităților induse de practicile defectuoase.

Utilizarea amortizoarelor seismice la construcția sau reabilitarea unor clădiri este o practică recentă în România, spune inginerul Dragoș Marcu, președinte de onoare al Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri și expert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării și Ministerul Culturii. (Foto: inquam Photos)

„Intervențiile făcute după 1977 au fost niște intervenții de urgență. Au consolidat niște stâlpi la parter și etajul 1, iar până la etajul 7 au lăsat așa. Noi nu avem voie să ne atingem de fațade, pentru că sunt protejate. Stâlpii care s-au oprit în etajul 1 și pe care astăzi îi vezi nu poți să-i continui mai sus”, spune Dragoș Marcu. (Foto: Inquam Photos)

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs marți, la 15.16 în Oltenia, la doar o zi după un altul, cu magnitudinea de 5,2 grade.

Cele două cutremure din Turcia, cu magnitudini mari, peste 7,5 grade pe scara Richter, au fost deosebit de violente, cu valori ale accelerației de trei-patru ori mai mari decât în cazul seismului din martie 1977 din București, a explicat la Radio România Cultural profesorul universitar Radu Văcăreanu, la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), rector al aceleiași universități. Foto: Michel Lipchitz / AP / Profimedia

Erdoğan a „vizitat” zonele afectate abia miercuri, în a treia zi de la producerea catastrofei: a promis 10.000 TL (~500 dolari) pentru fiecare familie din zonă și că sinistrații vor fi găzduiți în hoteluri, dar nu în hoteluri locale, ci în zona Antalya/Alanya. Stupoare: cum vor ajunge mii, dacă nu milioane de oameni pe litoral? Vorbim de distanțe de mii de km: de la Diyarbakır la Antalya sunt 1.130 km. (Foto: Ozkan Bilgin / AFP / Profimedia)

„Ceaușescu nu a vrut să consolideze clădirile și a vrut să consolideze mințile oamenilor, folosindu-se de tot aparatul propagandistic. Și până în ziua de astăzi ne luptăm cu moștenirea culturală a mitologiei seismice”. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)