Cum să ai șanse mai mari cu întâlnirile romantice în aplicațiile de dating

Foto: Getty Images

Fără poze clare, fără detalii de profil complete, fără detalii deloc.

Cu poze clare, cu detalii de profil semi-complete sau complete.

Și undeva pe la mijloc: fețe cu ochelari de soare, ochelari de snowboard, ochelari de înot, profile din tinerețe, cu măști pe față și altele.

Cam acestea sunt categoriile de profile de bărbați de care am dat pe Bumble. Aceasta fiind o aplicație de dating fondată în US de o femeie.

Lista unei femei cu standarde ridicate

Acum două lună, dacă m-ai fi întrebat, ți-aș fi spus să așteptam să vină prințul pe cal alb după mine. 

Mă rog, nu chiar prințul, ci o combinație de bărbat ambițios, smart, empatic, loial, self-aware, amuzant, matur emoțional, care să petreacă timp cu mine, dar și cu pasiunile lui, open-minded, care să vadă lumea în perspectivă și să aibă o gândire mare, care să fie atent și un bun amant... și tot așa. Mă opresc pentru că deja v-ați prins că nu am dat prea curând de această combinație.

„Dar ce lista ai, Emilia. Ce cauți tu nu se găsește așa frecvent”, râde un prieten când îmi vede lista cu aceste atribuții, și multe altele, lipită pe dulap. El, bărbat căsătorit, avea ceva experiență în zona aceasta și chiar dacă știe ce fel de om sunt, avea rezervele lui în privința tuturor calităților pe care eu le cerusem de la celălalt.

Realitatea a fost alta: nu am dat de prinți pe cai albi, fiindcă zău că nu aș vrea așa ceva, dar am de combinații dubioase, sau curioase, de:

• Bărbați lipsiți de self-awareness, ambiții, perspective și gândire critică
• Bărbați care spun că au simțul umorului, dar acesta e selectiv – doar câteva persoane îl detectează și asta rar și de la distanță
• Bărbați care nu prea sunt bărbați decât în buletin; în realitate, au o inteligență emoțională ca la 17 ani. Asta îmi amintește de Andi, un fost partener, despre care am mai scris aici.
• Bărbați care sunt self-aware într-o oarecare măsură, dar mint și sunt atât de siguri că vor găsi pe cineva încă ar cam trebui să te pui la picioarele lor...
• Bărbați doar amuzanți
• Bărbați care vor pe cineva să-i asculte
• Bărbați care înșală
• Alte categorii cărora le-am dat Swipe Left (adică le-am zis „nu”) în Bumble.

Pentru cine nu știe povestea, eu am origini de locuitor al Tărâmului Anxioșilor, și am povestit în articolul despre aplicațiile de dating (Tinder, Happn și altele), acum o lună.

În trecut am avut mare bătaie de cap cu locuitorii din Tărâmul Evitanților, de care eram atrasă constant și mi se părea că el (name it) e cel mai interesant bărbat posibil, când de fapt era o chestie dubioasă psihologică unde mulți cad victime.

Anxioșii, Evitanții și Securizanții

Pentru cine nu știe teoria, ce are sens pentru mine, mai ales că am „experimentat-o”, o reiau puțin.

Autorii, Amir Levine și Rachel Heller, în cartea lor, Attached: The New Science of Adult Attachment and How It Can Help You Find – and Keep – Love povestesc despre tipurile de atașament la adulți. Acestea se formează din copilărie. Tipul de atașament anxios, evitant, securizant și dezorganizat. Cum primele trei sunt cele mai frecvente, o să povestesc despre ele.

Autorii spun că nu este neapărat necesar ca o persoană care a deprins un anumit tip de atașament să rămână cu acesta până la bătrânețe. Acestea sunt flexibile, dar acest prim va fi de bază. Când spun flexibile mă refer că dacă lucrezi cu tine, ajungi să deprinzi anumite comportamente care țin de atașamentul securizant, cel mai de preferat dintre toate.

Dacă ești deja securizant, norocul tău. Acestea s-au format în urma interacțiunilor cu părinții sau familia noastră.

Conform autorilor, statisticile realizate de ei spun că peste 50% dintre adulți au stil securizant de atașament, aproximativ 20% au stil anxios, aproximativ 25% au stil evitant, iar între 3 – 5 % au stil de atașament dezorganizat.

Adulții cu atașament securizant se descurcă bine în relații, adesea se căsătoresc devreme și, dacă rămân singuri, nu au probleme să se recăsătorească. Cei mai mulți adulți singuri, care au probleme să-și găsească pe cineva, sunt evitanții. Dar singuri sunt și anxioșii.

Din păcate, aceste două categorii se și întâlnesc și se despart destul de frecvent. Asta dacă nu lucrează cu sine, să devină mai securizanți.

Mi-a luat ceva timp să ajung mai mult în zona securizantă, dar nu a fost așa ușor. Cât despre Andi, fostul meu prieten evitant?

Curioși, nu? Puțin mai târziu.

Prima interacțiune cu Bumble

„Vezi că Bumble și OkCupid sunt mai ok așa, dai de oameni serioși”, îmi zice un fost date acum o lună și ceva, când m-am înscris prima dată pe aceste aplicații de dating.

Da, am învățat multe de la bărbații cu care m-am dus la întâlniri romantice:

• Unii mi-au corectat articolele, având ochi foarte bun pentru detalii (nu m-am simțit ofensată deloc)
• Alții mi-au arătat locuri noi unde... să bei bere
• Alții mi-au spus despre siteuri foarte utile din punct de vedere profesional
• Unii m-au ajutat să fiu mai răbdătoare și tolerantă când mă întrerupeau constat
• Majoritatea mi-au arătat o altă realitatea a lumii bărbaților singuri, și anume că 1 din 3 întâlniți aveau un animal de companie, de obicei o pisică :).
• Alții că poți rămâne imatur emoțional și la 38 de ani, dar stai că asta nu e în categoria de mai sus...

Și mi-am instalat Bumble.

Și am ajuns să am câteva întâlniri pe săptămână, iar asta m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva abordez greșit situația.

Evident că am abordat-o greșit, așa că mi-am schimbat strategia (vorbesc ca-n business deoarece, dacă rămâneți aproape, o să observați că modul acesta de lucru a dat unele rezultate).

Despre Life Partner și Prom Dates

Logan Ury este matchmaker, fostă angajată de la Google pe Behaviour Science, domeniu meu de activitate. A plecat de la Google să ajute oamenii să-și găsească un partener de viață stabil. A devenit matchmaker și a scris și o carte smart, bazată pe principii din economie comportamentală – How to not die alone.

Cum să nu citești o carte science-based? Erau lucruri pe care le știam de acum un an, deoarece mai e o carte foarte interesantă despre relația dintre un anxios și un evitant – Maybe you should talk to someone, de Lori Gottlieb - care mi-a deschis ochii în privința zbaterii mele de a trece peste despărțirea de un evitant. Dar asta va fi într-o carte pe care o scriu despre această temă.

Logan, vine, totuși, cu perspective noi legate de Dating Apps și niște reguli de bun simț de care ar trebui să ții cont când încerci să cunoști pe cineva. Eu nu am ieșit la dateuri în ultimii doi ani, așa că și oamenii ca mine, citiți, au nevoie de a fi luați de mână și educați în unele aspecte.

Așa că am pus deoparte lista cu checkuri mentale pe care o aveam când ieșeam la întâlnire cu cineva și mi-am zis că mai bine ar fi să testez ce zice autoarea, care a coachuit sute de oameni ce-și căutau un partener romantic. Dacă nu merge, măcar revin la strategia mea (care nu prea a dat roade, sinceră să fiu).

Life Partner, zice ea, e un bărbat cu care poți construi ceva pe termen lung, care-ți ține poșeta „în sala de operații”.

Prom Date este un bărbat arătos, care te face să râzi, e distractiv, charismatic, dar nu ar fi bine să-l iei acasă.

Acestea sunt diferențele pe care tipa le face și pentru mine au sens. Eu m-am situat undeva pe la mijloc cu alegerile mele, până să citesc despre această diferențiere.

Așa că, dintr-o dată, ochii mi s-au deschis. Doar mie, dar despre asta mai târziu.

Tipologii de bărbați

„Hai să ne vedem mai târziu”, zice el. Mă sunase prin Bumble (deștepți cei din aplicație că au pus buton de call și de video, ceea ce te salvează de la întâlniri romantice ratate).

„Am deja program, sunt obosită fiindcă am fost deja în oraș toată ziua...”, îi răspund eu. Și era adevărat ce-i spuneam.

„Lasă că mergem împreună, mâncăm ceva, ne cunoaștem”, insistă el.

„Azi nu, dar stabilim pentru altă dată...”, îi răspund.

„Hai, măi, Emilia, că uite e frumos afară...”

Reușesc să-i închid apelul după o vreme și să-i dau unmatch pentru această insistență dubioasă.

Acestea a fost printre primele contacte cu oamenii din aplicație.

Au urmat altele:

• Un bărbat care nu prea arăta ca-n poze și mă întrerupea continuu
• Altul care a mințit în privința înălțimii (posibil și altele)
• Altcineva care era la fel de anxios precum eram eu odată (m-am cam speriat să mă văd pe mine în el, dar m-am felicitat imediat pentru munca grea pe care am depus-o cu mine, ca să nu mai fiu așa)
• Unul dintre spunea că e coach, dar de abia lega două idei inteligente
• Alte convorbiri cu tipi care aveau idei fixe despre ceva și asta mi-a dat de înțeles că nu o să ajungem undeva

Doar o singură persoană a trecut de a doua întâlnire, dar tot degeaba. Notă: acord maximum două întâlniri celor cu care mă văd.

Eram ceva fericită, îmi anunțasem familia (care știe că mă duc la întâlniri de pe aplicații de telefon) că, uite, am dat de cineva care mi-a captat atenția.

Dar prințul pe cal alb trebuie să mai aștepte, deoarece acesta divorțase... destul de recent. Ce înseamnă asta?

„După articolul tău (n.r. da, am reușit să reduc lista la -0 când bărbații au citit articolul meu despre relații), am început să-mi pun tot felul de întrebări legate de self-awareness. Se pare că nu știu atât de multe despre mine, nu știu ce vreau la o relație...”

Scurt interludiu

Logan ne mai învață în cartea ei să ne interogăm cum ne simțim atunci când întâlnim pe cineva. Ne face să ne simțim amuzanți, smart, creativi, nesiguri, nervoși, curioși? E prima întrebare pe care mi-o pun după ce se încheie întâlnirea.

Dacă nu aș fi trecut printr-o despărțire după o relație lungă, poate nu aș fi știut ce sentimente poți avea după separare. Dar eu știu, așa că imediat le-am detectat și-n cavalerul meu, care mă atrăsese și făcuse curioasă, cu firea lui melancolică.

„Nesigură, mă simt nesigură”.

Și uite cum mi s-a tăiat elanul și mi-am zis că poate nu ar trebui să mă mai laud așa repede familiei.

Nu de alta, dar s-a săturat să-și imagineze cine sunt acești bărbați IT-iști, PMi, Digital Marketeri (funcția asta nu au înțeles-o), auditori și alele. Și să nu înțeleagă că, deși dacă ne luăm după job, ar avea un salariu mare (dorința tuturor părinților), eu nu mă potrivesc cu ei.

Ce ar trebui urmărit la o relație

E mai greu să găsești pe cineva cu aceste atribute, după cum am descoperit, dar ele sunt importante pentru mine. Și pentru oricine se respectă și vrea o relație sănătoasă și fericită.

Practic, toată lista mea de atribute s-a transformat în ceva mai concret, după lecturarea cărții How to not die alone (fie vorba între noi, titlul sună destul de disperat).

Un potențial candidat ar trebui să fie:

1. Emoțional stabil și să aibă bunătate. Mi-am dat seama că e destul de dificil să găsești pe cineva așa, deși unii tind să creadă că au aceste atribute atunci când dau „Swipe Right” profilului meu.

2. Loial. E un lucru dificil de observat de la prima întâlnire, mai ales că noi tindem să ne vedem cu mai mulți parteneri romantici și nu știi exact ce face celălalt. Eu măsor asta după cât de sincer este bărbatul legat de întâlnirile sale.

3. Cu mentalitate de creștere. Există cartea „Growth Mindset” a lui Carol Dweck despre mindsetul flexibil și cel fix.

- Ultimul se întâlnește la mare parte din populație și ține de a vedea lucrurile ca neschimbabile. „Așa e, așa s-au făcut lucrurile, nu există femeie care să, toate femeile sunt...”

- Celălalt ține de flexibilitate mentală. „Încă nu am învățat să, încă nu știu să, o relație se poate transforma, nu trebuie să fie perfectă de la început...”

Am observat că multe persoane au niște credințe fixe pe care nu le combat sub nicio formă și doamne ferește să le arăți diferit.

4. O personalitate care scoate ce e mai bun din mine. Asta îmi place mult de tot. Vă mai amintiți de bărbatul care mă făcea să mă simt nesigură, fiindcă el era constant nesigur? Mă uit să văd ce fel de sentimente și ce fel de om sunt când sunt cu celălalt. E un indicator bun să-mi dau seama ce fel de persoană aș putea fi alături de celălalt, pe termen lung.

5. Să aibă abilități pentru a se certa bine. E greu să observi asta de la început, dar e simplu să ai conflicte cu cineva. „Eu vreau să ne plimbăm”, „Eu vreau să mergem la cafea”, „Eu vreau să fac X, tu ce vrei?”. Ideea este să ajungi la un consens în care ambele părți să se simtă satisfăcute. Mai greu de făcut decât de zis.

6. Să aibă abilitatea de a lua decizii grele împreună. Și aici îl bag pe Dan Ariely la înaintare. Zice el că, dacă vrei să-ți testezi partenerul din punct de vedere al deciziilor, ar trebui să vă urcați amândoi într-o canoe și să mergeți pe râu. Îți poți da seama despre cum ar putea arăta relația voastră când vine vorba de decizii importante.

Nu am făcut asta până acum fiindcă, probabil, m-aș îneca. Am de multă vreme lecțiile de înot listă. La fel și a locui într-un trib, a învăța ninjutsu și altele.

Cum viața are formele ei de a-ți arăta ce lecții mai ai de învățat

Profil: Andi, 31 de ani, IT, x înălțime, Ambitious, Reading... bla bla bla.

Credeți-mă, chiar mă gândeam că Andi este singur fiindcă am observat deja că oamenii care știu ceva despre tiparele de atașament, nu se îngrămădesc să se schimbe. Dacă nu mi-ar fi luat mie doi ani (și încă lucrez la asta), poate aș fi fost destul de naivă acum să cred că cineva se va schimba.

Dar la ce nu mă așteptam este să dau de el... într-o aplicație de dating. Probabil că mai e și pe altele. S-a îngrășat doar puțin, în rest tare îmi e că e tot la fel (și nu mă refer la abilități, ci la zona evitantă și obtuzitatea emoțională).

Este evident că oamenii caută constant să-și găsească parteneri, ceea ce nu este evident este cât de mult sunt pregătiți să aibă relații serioase.

„Eu credeam că sunt gata, vreau o relație, dar în ultima vreme nu mai sunt așa sigur”. Îmi amintesc de vorbele bărbatului pe care l-am găsit interesant, din povestea de mai sus.

I-am dat „Swipe Left” lui Andi, pentru eternitate.

Relații serioase

Deci oamenii vor relații serioase, dar al naiba dacă sunt pregătiți de ele!

De ce? Diverse motive, multe ce țin de lipsa dezvoltării emoționale și lipsa self-awarenessului, credințele false și altele.

„Trebuie să aibă aceleași pasiuni ca mine”, îmi scrie un potențial partener care măsura să vadă dacă ne potrivim în acele câteva puncte pe care le trecem, în mod superficial, ca să ne completăm profilul.

Doar că studiile arată ca e mai de preferat să avem un partener diferit din punct de vedere biologic și e mai probabil să fim atrași de acesta. Cuplurile analizate, care aveau o medie de 20 de ani de căsnicie, au relevat că nu erau mai fericite dacă partenerii avuseseră trăsături similare de personalitate.

Concluzia e că trebuie să găsești pe cineva complementar ție.

Problema secretarei

Am ajuns la 37% din candidați. La ce mă refer?

Există ceea ce se numește Problema Secretarei, din recrutare, pe care o poți aplica în relații.

Înainte să explic, e bine să înțelegem că alegerea de a amâna o posibilă relație sau căutarea necontenită a unei partener romantic, presupune un cost de oportunitate. A doua poate veni și din FOMTWD (fear of making the wrong decision) – frica de a nu lua cea mai bună decizie.

Iată cum ajută problema secretarei aici:

Practic, dacă ai avea să zicem 100 de candidați la un rol, ar trebui să alegi candidatul mai bun decât cel mai bun din cei 37%, adică cei 37 de candidați din 100.

Hai să împart asta pas cu pas:

a) am 100 de candidați;

b) după fiecare candidat notez dacă e respins sau acceptat, iar decizia este ireversibilă, nu mai pot să mă răzgândesc

c) din cei 37 de candidați (37%), unul va fi cel mai bun.

d) următorul candidat care va fi mult mai bun decât cel mai bun din cei 37%, ar trebui să fie alesul, indiferent de câți mai ai pe listă.

Această metodă ajută atunci când nu ai timp și resurse să vezi toți candidații.

Când îți cauți pe cineva, de la o anumită vârstă, ai ajuns la 37% din candidați. De obicei, posibil pe la 27-30 de ani. Adică deja ai în minte pe cineva cu care ai fost împreună și care a fost cel mai bun partener. Acum ar trebui ca următorul partener, dacă e mult mai bun decât fostul pe care îl ai în minte, să fie ales definitiv.

Prin urmare, eu deja am un fost partener care este cel mai bun din cei 37% din totalul celor cu care m-am întâlnit. Următorul care e mai bun decât el, va fi alesul și nu mă voi mai uita după alte opțiuni.

Ce am învățat despre mine într-o lună de dating și conversații constant în Bumble?

1) Fără o strategie, ești terminat. Aplicațiile vor deveni acel lucru nesuferit în care avem conversații sordide, întâlniri plictisitoare și simțim că ne pierdem vremea. Fix ce am auzit de la majoritatea bărbaților cu care am conversat.

2) Așa că am realizat o strategie care funcționează pentru mine. Aici nu dau sfaturi nimănui și nu evaluez dacă e mai bine așa sau așa. E vorba doar despre exemplul meu.

3) Cum arăta la început strategia și cum a evoluat ulterior:

a) Dădeam „Swipe Right” celor care aveau descrieri complete și interesante, chiar dacă nu mă atrăgeau poza/pozele. Propuneam întâlniri cu ei. Rezultat – prea mulți candidați.

b) Am schimbat în a avea ceva conversații cu niște întrebări importante pentru mine și call-uri în aplicație sau Whatsup. Rezultat – ceva mai bună selecție, dar tot îmi rămâneau candidați pentru care nu aveam timp.

c) Am mai schimbat ceva. Nu am mai dat „Swipe Right” tuturor de la punctul a) și am învățat să mă prind din cât de frecvent și cum scrie cineva, dacă mergem într-o anumită direcție. Rezultat – și mai puțini candidați, dar tot nu suficient.

d) Așa că am mai introdus încă un criteriu, pe lângă selecția convorbirilor și telefonul, cea mai importantă, din punctul meu de vedere.

„Dacă l-aș vedea pe acest bărbat în oraș, la un eveniment, undeva, aș încerca să-l cuceresc? Aș vrea să-i atrag atenția?”

Rezultatul: dau „Swipe Right” o dată la câteva zile, de aici conversațiile sunt încă un punct de eliminare, audio la fel și rămân cu... ei bine, nu foarte multe matchuri.

Motive pentru care voi, bărbații singuri, nu aveți succes, la femei ca noi

Un scurt ghid pentru bărbați. Aș zice și femei, dar habar nu am cum sunt profilurile lor. Am vrut să aleg că-mi plac și femeile, să-mi arate și candidate din zona asta, dar nu a mers.

• Completați profilul cu lucruri importante și serioase. Glumele de prost gust nu prea atrag, decât dacă vreți să atrageți femei care fac glume de prost gust. Atragi oamenii cam ca tine.
• Prima poză trebuie să fie clară, reprezentativă. Fără ochelari de soare, cadru de la 10 m distanță, în slip sau cu spatele, stâlpi, doze de bere sau capete de animale.
• Fără poze în slip. De ce aș vrea ca viitorul meu partener de viață să fie expus aproape gol în fața a sute de femei? Nope, thanks.
• Dacă ceri ceva de la cineva, ex. să aibă simțul umorului, să fie bună ascultătoare, ar cam trebui să oferi și tu ceva asemănător. Simțul umorului funcționează, din ce am observat, doar cu cei care sunt pe aceeași lungime de undă.
• Evită negativitatea. „Dacă ai nevoie de terapie, dacă ești cu drama, fără X sau Y...”. Oamenii care tind să scrie așa transmit ei ceva negativ, din punctul meu de vedere.
• Dacă cineva cere să fii: self-aware, emoțional matur și să ai simțul umorului, crede ceea ce spune și analizează dacă chiar ești așa. Bine, dacă nu ești self-aware, greu să-ți dai seama și de aici toată încurcătura.
• Dacă ești intimidat de la început de o tipă, înseamnă că nu ești prea bun la a judeca oamenii sau a dori să afli lucruri despre tine, e bine să te îndrepți spre tipe mai „soft” și neprovocatoare.
• Dacă ești intimidat de la început de o tipă, dar totuși mergi mai departe, felicitări. S-ar putea să ai ceva maturitate emoțională și self-awareness. Sau nu, depinde.

Ghostering

Ghostering-ul e o specie de rahat care s-a inventat pe acest pământ. Este atunci când nu-i mai răspunzi celuilalt, fie în mesaje, fie la telefon. Mai rău, după ce ieșiți la întâlnire.

Antidotul?

Am lucrat cu mine să pot spune lucrurilor pe nume. Oamenii știu cum stau cu mine. Întotdeauna.

Jocurile de-a „eu îți răspund când vreau eu, caută-mă tu” și altele, nu sunt o abordare matură.

Nu lăsa loc de interpretare.

În loc de încheiere

„Cu tine trebuie să muncească omul, dar și când te cucerește, când dă lacătele alea jos...”, îmi zice prietenul meu căsătorit.

În Bumble sunt și mulți oameni interesanți. Dacă știi să folosești aplicația cum trebuie, poți învăța lucruri foarte utile și trăi experiențe diverse. Ea e un tool, nici mai bun, nici mai prost. Contează cum și în ce fel este folosit.

Sunt sigură că sunt multe femei ca mine. Și, dacă v-ați întrebat dacă e ceva în neregulă cu noi, nu e nimic. Absolut nimic.

Doar știm ce vrem (în mare parte din cazuri).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp