Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum servește un handicapat locomotor

În urma articolului despre înfrângerea echipei de tenis feminin a României în întâlnirea cu Germania, văd reacții care se leagă exclusiv de propoziția „a servit ca o handicapată locomotor” cu privire la ratarea victoriei de către Monica Niculescu în confruntarea cu Andrea Petkovic, de la două mingi de meci consecutive.

Deslușesc trei tipuri de atitudine:

1. Activiști ai „corectitudinii politice”, care țipă că aș fi jignit astfel jucătoarele de tenis și pe oamenii cu dizabilități din întreaga lume.

2. Inși ținuți în viață de ura la adresa subsemnatului, care au mai prins o ocazie să mă înjure.

3. Persoane sincer îndurerate de ce-am scris.

Primele două categorii le consider intratabile. Răspund celei de-a treia.

Cuvântul handicapat sună disprețuitor doar pentru cei care nu știu exact ce înseamnă: ființă umană dezavantajată din start, din cauze independente de voința ei. E un rău care apasă asupra cuiva, nu o insultă. Am compătimit cu Monica Niculescu spunând asta, nici gând s-o jignesc.

Singura întrebare de bun-simț care mi s-ar fi putut pune era: de unde știu cum servește un handicapat locomotor?

Răspuns: pentru că sunt eu însumi un handicapat locomotor care joacă tenis.

Am ambii genunchi aproape distruși de artroza degenerativă. Merg cu dificultate, în special când e frig. Ca să pot juca, îmi pun orteze plasto-metalice masive pe ambele picioare, ceea ce le transformă într-un soi de butuci.

Din pricina asta, nu pot să îndoi genunchii la serviciu, mișcare foarte importantă pentru această lovitură. Prin urmare, servesc chinuit, forțând din braț și din rotația umerilor – aș fi putut să spun că Monica Niculescu a servit de două ori ca mine.

Apoi mă deplasez pe teren cam ca un pinguin grăbit. După un sfert de oră de joc, durerile se atenuează.

Totuși, tovarășii mei de concursuri pentru seniori zic că alerg mai bine decât merg.

Să mă operez înseamnă un an pe tușă, ceea ce, la vârsta mea, e sfârșitul. Așa că voi continua să joc până mă rup de tot.

În mai, la a doua ediție a Turneului FRT-ITF Bucharest Open Wheelchair Tennis, mă voi duce să schimb mingi cu jucătorii în scaun rulant.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult