Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum servește un handicapat locomotor

În urma articolului despre înfrângerea echipei de tenis feminin a României în întâlnirea cu Germania, văd reacții care se leagă exclusiv de propoziția „a servit ca o handicapată locomotor” cu privire la ratarea victoriei de către Monica Niculescu în confruntarea cu Andrea Petkovic, de la două mingi de meci consecutive.

Deslușesc trei tipuri de atitudine:

1. Activiști ai „corectitudinii politice”, care țipă că aș fi jignit astfel jucătoarele de tenis și pe oamenii cu dizabilități din întreaga lume.

2. Inși ținuți în viață de ura la adresa subsemnatului, care au mai prins o ocazie să mă înjure.

3. Persoane sincer îndurerate de ce-am scris.

Primele două categorii le consider intratabile. Răspund celei de-a treia.

Cuvântul handicapat sună disprețuitor doar pentru cei care nu știu exact ce înseamnă: ființă umană dezavantajată din start, din cauze independente de voința ei. E un rău care apasă asupra cuiva, nu o insultă. Am compătimit cu Monica Niculescu spunând asta, nici gând s-o jignesc.

Singura întrebare de bun-simț care mi s-ar fi putut pune era: de unde știu cum servește un handicapat locomotor?

Răspuns: pentru că sunt eu însumi un handicapat locomotor care joacă tenis.

Am ambii genunchi aproape distruși de artroza degenerativă. Merg cu dificultate, în special când e frig. Ca să pot juca, îmi pun orteze plasto-metalice masive pe ambele picioare, ceea ce le transformă într-un soi de butuci.

Din pricina asta, nu pot să îndoi genunchii la serviciu, mișcare foarte importantă pentru această lovitură. Prin urmare, servesc chinuit, forțând din braț și din rotația umerilor – aș fi putut să spun că Monica Niculescu a servit de două ori ca mine.

Apoi mă deplasez pe teren cam ca un pinguin grăbit. După un sfert de oră de joc, durerile se atenuează.

Totuși, tovarășii mei de concursuri pentru seniori zic că alerg mai bine decât merg.

Să mă operez înseamnă un an pe tușă, ceea ce, la vârsta mea, e sfârșitul. Așa că voi continua să joc până mă rup de tot.

În mai, la a doua ediție a Turneului FRT-ITF Bucharest Open Wheelchair Tennis, mă voi duce să schimb mingi cu jucătorii în scaun rulant.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult