Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cum trădează instituțiile statului rolul pe care îl au. Blatul Prefectului Municipiului București în controversata afacere a Parcului Verdi

Parcul Verdi

Foto: Inquam Photos/ Mircea Manole

În 2018, Consiliul General al Municipiului București a aprobat achiziționarea, de către Primăria Capitalei, a 7 terenuri ce compun Parcul Verdi din Sectorul 2, pentru un preț ce a ajuns la 49.775.400 Euro – aproape dublu față de evaluarea inițială a aceleiași societăți evaluatoare (26.400.000 Euro), într-un interval de doar 3 luni.

Între foștii proprietari ai terenurilor se numără Saadathi Sohi Manoheher (fostul patron Antrefrig), Speranța Budeanu (mama fondatorului CANCAN, Radu Budeanu) și Dragoș Săvulescu (fost patron al Clubului de Fotbal Dinamo București, condamnat în dosarul de corupție în urma căruia Radu Mazăre a ajuns după gratii și actual urmărit internațional).

Ceea ce a fost neobișnuit în această tranzacție a fost că autoritățile locale nu au urmat procedura obișnuită a exproprierii – care presupune parcurgerea anumitor etape, în condiții de transparență decizională și cu stabilirea unei juste despăgubiri – ci s-a încheiat pe baza unor negocieri directe, inițiate de Dragoș Săvulescu în numele tuturor proprietarilor de la care s-au achiziționat terenurile ce compun Parcul Verdi. Pentru a justifica această achiziție neconvențională, CGMB și Primăria Capitalei au invocat motive precum despăgubirile care ar trebui plătite foștilor proprietari pentru folosința de care aceștia au fost lipsiți și faptul că procedura exproprierii ar prelungi nejustificat de mult procesul de achiziție. Însă, în vreme ce parcurgerea procedurii de expropriere reprezenta o obligație legală a CGMB, despăgubirile cu privire la care vânzătorii argumentau că ar renunța constituiau doar o virtualitate, nefiind stabilite prin vreo hotărâre judecătorească sau prin vreun titlu de creanță de orice fel.

Aici intră în scenă instituția Prefectului Municipiului București, care reprezintă Guvernul în teritoriu și care are, între altele, atribuția de a verifica legalitatea actelor emise de autoritățile locale și de a ataca în instanță actele administrative pe care le consideră ilegale.

Potrivit unui comunicat transmis anul trecut și publicat de către G4Media, prefectul în funcție la acea dată, Sever Romulus Stana (fost și actual consilier al primarului Sectorului 6, Gabriel Mutu) a atacat în instanță hotărârea CGMB din 06.09.2018 – prin care s-a aprobat achiziția sus-menționată – solicitând anularea ei.

Cererea de chemare în judecată (pe care am putut-o accesa aici) dezvoltă serioase motive de nelegalitate a hotărârii CGMB:

„Prin hotărârea atacată pârâtul:

  • A încălcat dispozițiile legale invocate în prezenta cauză prin aceea că a hotărât achiziționarea terenurilor ce fac obiectul hotărârii, având categoria de folosință curți-construcții, pentru mărirea ariei de spații verzi deși, astfel de terenuri nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu;
  • Hotărârea de achiziție încalcă dispozițiile privind obligația legală a exproprierii care nu a fost îndeplinită deși era obligatorie;
  • Achiziția s-a hotărât la prețul calculat conform unui raport de evaluare care nu este întocmit conform standardelor;
  • Achiziția s-a hotărât în baza unei solicitări a proprietarilor prin care au arătat că erau dispuși să renunțe la sumele datorate de municipiul București pentru lipsa de folosință a terenurilor pentru perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2015, în schimbul achiziționării terenurilor, deși nu exista la data emiterii hotărârii atacată în prezenta cauză un titlu executoriu care să constate vreo creanță a Municipiului București către aceștia, și având ca motiv o cauză distinctă și anume mărirea suprafeței de spații verzi;
  • Hotărârea a fost adoptată și cu neîndeplinirea obligațiilor de efectuare a unei cercetări prealabile prin care să se stabilească dacă există elemente care să justifice interesul local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice natură care susțin necesitatea achiziției de către o comisie constituită conform art. 9 alin. (3) și (4) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (...);
  • Nu există o constatare prealabilă a cauzei de utilitate publică (...);
  • Hotărârea a fost adoptată cu nerespectarea aprobării prealabile a indicatorilor tehnico-economici a lucrărilor de interes public, pe baza documentației tehnico-economice aferente, a amplasamentului, a sursei de finanțare, de către expropriator (...).” 

Aparent, instituția Prefectului Municipiului București a fost foarte energică în încercarea de a combate un act al CGMB pe care l-a considerat viciat de atâtea motive consistente de nelegalitate.

În realitate, doar a mimat acest demers judiciar.

Portalul online al Tribunalului București arată că, în primă instanță, acțiunea Prefectului a fost respinsă ca inadmisibilă (http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000865379&id_inst=3). Asta înseamnă că motivele de nelegalitate reclamate mai sus nu au mai apucat să fie analizate, ca atare, de către instanță, Prefectul pierzând procesul din considerente procedurale. Din felul în care s-au derulat lucrurile pare că asta s-a și dorit.

Mai precis, la termenul de judecată din 04.06.2019, judecătorul i-a pus în vedere consilierului juridic care a reprezentat instituția Prefectului să precizeze dacă înțelege să introducă în cauză și beneficiarii actului atacat, respectiv vânzătorii de la care CGMB a decis achiziționarea celor 7 terenuri din Parcul Verdi. Într-adevăr, legea prevede că, dacă instanța apreciază că un caz nu poate fi soluționat fără participarea unei terțe persoane și niciuna dintre părțile procesului nu cere introducerea în cauză a acelei persoane, acțiunea în contencios se respinge ca inadmisibilă. În cazul de față, eventuala anulare a hotărârii CGMB de aprobare a cumpărării celor 7 terenuri ar fi afectat în mod evident drepturile dobândite de vânzători, astfel încât niciun jurist cu minimă experiență în litigii administrative nu ar fi putut fi surprins de solicitarea judecătorului.

Cu toate acestea, la termenul de judecată din 18.06.2019, consilierul juridic care a reprezentat Prefectul Municipiului București nu s-a conformat dispoziției de la termenul precedent, invocând un motiv hilar, potrivit căruia nu ar putea identifica beneficiarii actului atacat (hotărârea CGMB), aceștia fiind întreaga populație a Bucureștiului. În orice caz, chiar crezând în teza lui, consilierul juridic nu a efectuat minima diligență de a nominaliza, totuși, vânzătorii de la care autoritățile locale au cumpărat Parcul Verdi, pentru a evita riscul – pe care îl cunoștea sau pe care trebuia să îl cunoască – de a i se respinge acțiunea ca inadmisibilă.

Consecința a fost inevitabilă: Tribunalul București a respins acțiunea Prefectului, iar motivarea nu lasă nicio urmă de îndoială în privința faptului că reprezentantul prefecturii nu a acționat în interesul instituției, ci împotriva acesteia:

Așadar tribunalul nu putea introduce din oficiu alți pîrîți în cauză, pîrîtul nu a înțeles să formuleze vreo cerere de chemare în judecată a altor persoane, și reclamantul nu a indicat în termenul stabilit de tribunal dacă dorește să acționeze și împotriva beneficiarilor.

Este nejustificată susținerea reprezentantului reclamantului în sensul că nu avea date suficiente pentru a indica beneficiarii. În primul rînd, nu s-a depus vreo precizare în sensul că acțiunea se formulează și împotriva beneficiarilor, chiar și nenominalizați. În al doilea rînd, în documentația care a stat la baza emiterii hotărîrii se regăsesc suficiente date de identificare a beneficiarilor, proprietari ai terenurilor a căror achiziționare s-a aprobat.

De ex, la filele 72 verso-84 vol.I, se află extrase de carte funciară în care apar titularii dreptului de proprietate. Certificatele de urbanism, de ex. filele 94-95 vol.II, conțin și acestea numele și domiciliul solicitantului, iar titularii de drepturi reale apar și rapoartele de evaluare (de ex. fila 106 verso vol.II).

Însă toate informațiile necesare în legătură cu acești beneficiari erau facil accesibile reclamantului din conținutul procurilor aflate în copie la filele 8-19 vol.III. Așadar reclamantul putea și trebuia să precizeze pînă la termenul acordat special de tribunal dacă extinde cadrul procesual cu privire la pîrîți și, în caz afirmativ, să indice datele de identificare pentru beneficiarii chemați în judecată.

Nu este încălcat principiul liberului acces la justiție al reclamantului prin considerarea prezentei acțiuni ca inadmisibile, limitarea dreptului fiind justificată de respectarea dreptului la apărare a unei persoane care va fi direct afectată de anularea actului al cărei beneficiar este. (...)

Având în vedere considerentele expuse, tribunalul va respinge acțiunea ca inadmisibilă, potrivit art.78 alin.2 C.pr.civ. și art.16 1 din legea nr.554/2004, urmînd să admită cererea de intervenție formulată în interesul pîrîtului, în temeiul art.61 alin.3 C.pr.civ., avînd în vedere că prin cererea de intervenție se susținea inclusiv respingerea acțiunii ca inadmisibile pentru neintroducerea în cauză a beneficiarilor actului contestat.

Așa cum era de așteptat, în 21.05.2020, Curtea de Apel a respins recursul Prefectului, soluția primei instanțe devenind una definitivă.

Cu alte cuvinte, niciunul dintre viciile serioase de nelegalitate reclamate cu privire la Hotărârea CGMB prin care s-a aprobat achiziționarea celor 7 terenuri nu mai poate fi analizat de către instanțele civile. Afacerea Verdi, parafată de către CGMB și Primăria Capitalei cu acest ultim gir al Prefectului, este definitiv încheiată.

Intrigat de felul în care o instituție publică precum cea a Prefectului Municipiului București a fost reprezentată în acest proces – cu un impact de cel puțin 24.000.000 Euro asupra banilor publici de care dispun CGMB și Primăria Capitalei, din banii bucureștenilor – i-am solicitat, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, (i) numele persoanelor implicate în gestiunea dosarului sus-menționat, (ii) experiența profesională a acestora, (iii) motivul pentru care Prefectul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată și (iv) evaluarea prestației persoanelor implicate în reprezentarea în proces a instituției.

Răspunsul a fost că aceste informații sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor, deoarece privesc date personale.

Din punctul meu de vedere, se poate discuta dacă numele consilierului juridic care a reprezentat Prefectul în instanță este o informație care privește date personale, în condițiile în care procesul a fost unul public și consilierul respectiv îndeplinea (în mod vădit defectuos) o atribuție de serviciu care privește activitatea publică a instituției într-un caz precum Parcul Verdi, care atinge într-un grad atât de înalt interesul public. Aș zice că nu. Dar nu încape nicio îndoială că Prefectul era și este obligat, potrivit legii, să furnizeze toate celelalte informații pe care le-am solicitat și să exprime o poziție publică în privința celor întâmplate.

Dacă mai aveam vreo îndoială că strategia Prefectului Municipiului București a fost în mod intenționat una defectuoasă, destinată să ducă la pierderea procesului cu CGMB, ea mi-a fost risipită de acest răspuns în doi peri și care încalcă el însuși prevederile legii. „Greșeala” săvârșită în dosarul de anulare a hotărârii CGMB, dacă era într-adevăr o greșeală, ar fi trebuit să ducă la declanșarea unei proceduri disciplinare împotriva consilierului juridic și a celorlalte persoane care au compromis interesul public prin felul în care au gestionat acest caz.

Însă, în republica în care trăim, acești oameni rămân în funcție și vor veghea dacă legea este respectată și la următorul tun imobiliar.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Paul check icon
    Acest articol e despre arta de a sifona bani publici in România, episodul Bucuresti - capitala țării ești. Țepuiți suntem noi toți aia care plătim taxe și ii dam lu’ alde fii-rea pandele sa-i administreze. Țepuitori sunt aceeași mafioți pe care ii stim de la răsturnarea lui Ceaușescu. Un teren e cumpărat pe banii noștri la valoare dubla folosind o chichița legislativă băgată de mafioții alde pesedisti din parlament in lege tocmai pentru a ocoli legea. Pentru a ascunde fărădelegea toți se fac ca lucrează și pana la urma singurul pe care poți sa îl acuzi de ceva e un obscur funcționar din prefectura Bucureștiului, probabil pus acolo exact pentru a face ce a făcut - iar pe respectivul, chiar dacă îl tragi la răspundere poate primi in cel mai bun caz doar o mustrare, cu care probabil ca își șterge mucii in Merțanul cumpărat cu partea lui din praduiala. Ar fi interesant sa aflam cum a fost împărțită praduiala. Oare o fi luat ceva și partidul? Oare a ajuns ceva lalatrina trei și la alți consilieri de imagine a la ciutacu, sau chireac-dcnews?
    • Like 2


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult