Cum va fi afectat ratingul de țară de politicile economice confuze. Principalele concluzii ale raportului Fitch

(Foto Guliver/Getty Images)

La începutul săptămânii, pe 3 septembrie, Fitch Ratings atrăgea atenția Guvernului României, printr-un comunicat, în legătură cu dezechilibrele ce pot afecta economia, ca urmare a instabilității politice și a deciziilor economice îndoielnice.

Voi detalia mai jos principalele concluzii din raportul Fitch:

1. Instabilitatea politică:

Fitch consideră că ruperea coaliției de guvernare PSD-ALDE sporește incertitudinea politică, în România urmând să aibă loc încă 3 runde de alegeri, în timp ce dezechilibrele macroeconomice se adâncesc.

PSD, în urma schimbării structurii politice a guvernului, este obligat, conform Constituției, ca în cel mult 45 de zile să ceară votul de încredere al parlamentului. Cum nu se pot organiza alegeri anticipate în acest moment (și destul de improbabil să se organizeze anul viitor) ne confruntăm cu situația în care actualul guvern va ocupa birourile din Palatul Victoria cel puțin 6 luni de acum înainte.

2. Politicile economice îndoielnice, ce au dus la majorarea deficitelor și destabilizarea echilibrelor macroeconomice:

Deficitul bugetar a atins valoarea de 1,76% pe primele 7 luni ale anului în curs. În 2018, pentru aceeași perioadă, se înregistra un deficit de 1,2%, iar în 2017 de 0,6%. Majorarea deficitului bugetar are ca principală cauză majorarea galopantă a cheltuielilor, concomitent cu o creștere sub așteptări a veniturilor.

De asemenea, Fitch Ratings atenționează în legătură cu impredictibilitatea politicilor economice ale guvernului României, dar în primul rând atrage atenția asupra țintei de deficit bugetar, asumată de către guvern. Actualul buget este construit astfel încât deficitul bugetar, pentru întreg anul, să nu depășească 2,76% din PIB. După primele 7 luni acesta este de 1,76% și nu lasă un spațiu foarte larg de manevră guvernului. Fitch prognozează că ținta de deficit bugetar va fi depășită și va atinge minimum 3,4%, iar guvernul are așteptări nerealiste în legătură cu creșterea economiei românești.

Deficitul de cont curent s-a majorat cu 40% pe primele 6 luni ale anului, concomitent cu majorarea celui comercial. Important de menționat, România se află în prezent în situația deloc dorită de twin deficits (deficite gemene – situația când o țară înregistrează atât deficit bugetar, cât și deficit cont curent).

Deficitul de cont curent înregistra 4,95% la nivelul lunii iunie 2019 și în lipsa unor investiții străine directe, efectul propagat va fi majorarea datoriei externe nete (Fondul Monetar Internațional definește datoria externă netă ca diferența dintre datoria externă brută și creanțele externe brute).

De asemenea, sunt neclare sursele de finanțare pentru majorarea pensiilor. Problema cea mai mare este că această lege prevede o majorare cu 40%, începând cu septembrie 2020, după ce pensiile au fost majorate cu 15% la 1 septembrie 2019. Aplicarea acestei legi, ad litteram, ar majora suplimentar deficitul bugetar. Analiștii Fitch concluzionează că renunțarea la aplicarea acestei legi ar putea ajuta la echilibrarea bugetului, astfel încât cheltuielile să fie acoperite de veniturile la buget.

3. Cum va fi afectat ratingul de țară de politicile economice confuze?

În luna mai a.c. Fitch a confirmat pentru România un rating BBB-, cu perspectivă stabilă, acesta fiind susținut de o datorie guvernamentală redusă, raportată la PIB. Punctele slabe se referă la deficitul de cont curent și cel bugetar, cu care se confruntă România. Elaborarea de politici predictibile și credibile ar putea ajuta la consolidarea fiscală, efectul fiind consolidarea stabilității macroeconomice.

Pentru a avea o imagine clară în legătură cu poziția actuală a bonității României, menționez mai jos ratingurile de credit pentru obligațiunile guvernamentale în valută, pe termen lung, conform Moody’s, Standrd&Poor’s și Fitch Ratings:

În categoria Prime – Extremely strong se află țări cu o bonitate ridicată, precum Statele Unite, Germania, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Franța, Belgia sau Austria.

Atât Moody’s, Standard&Poor’s, cât și Fitch au inclus România în categoria țărilor din categoria “Lower Medium grade”, exact deasupra nivelului speculativ (junk), nerecomandat investițiilor. Moody’s a acordat României ratingul Baa3, iar S&P și Fitch au poziționat țara noastră în categoria BBB-. Am scos în evidență cu galben ratingul țării noastre. Deja România se împrumută la dobânzi record, de cca. 5%/an. Diminuarea ratingului de țară ar majora semnificativ costurile de finanțare. Pratic, este o aliniere a celor trei agenții în ceea ce privește poziția actuală a României. În aceeași categorie se regăsesc țări precum Bulgaria, Cipru, Columbia, India, Croația, Kazahstan, Maroc, Rusia sau Uruguay.

Este important de menționat că economia României este extrem de sensibilă la fluctuațiile externe, iar intrarea în recesiune, instabilitatea politică ori politicile economice amatoristice pot trimite România în categoria țărilor în care investițiile sunt nerecomandate, cele din categoria junk. În acea categorie ne așteaptă țări ca Azerbaijan, Namibia, Muntenegru, Paraguay, Thailanda sau chiar mai jos, Argentina, regina falimentelor de stat din ultimii 30 de ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp