Imaginați-vă un viitor în care absolvenții de facultate nu doar că își găsesc locuri de muncă adecvate, ci și salarii pe măsura calificărilor lor. Sau, gândiți-vă la un mediu de lucru în care întâlnim roluri cum ar fi Chief Nature Officer, Fractional Executive sau Auditor de Reputație. Poate chiar un viitor în care diplomele universitare nu sunt o cerință, iar companiile își asumă rolul de educator în plus față de cel de angajator. Sau cum ar fi dacă piața locală ajunge să ofere multe oportunități de muncă la cerere, dar majoritatea nu sunt joburi ce necesită înalte calificări? Sau alternativ, dacă România va reuși performanța transformării actualului „brain drain” într-un „brain gain” și mulți profesioniști se vor întoarce acasă? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările analizate într-un studiu recent de foresight: WORKWISE | Piața muncii. Tendințe și scenarii posibile pentru 2030, realizat de Pluxee România și FutureStation, analizat de Ipsos România.
Se schimbă multe pe piața muncii, iar pentru a ține pasul cu viitorul, ne-am putea antrena mintea să gândească în alternative și să se pregătească pentru diferite scenarii de viitor.
Ce ar putea aduce viitorul muncii în România?
Veți putea descoperi în studiu 4 posibile scenarii ale pieței muncii, fiecare cu particularitățile sale și diferite ipoteze de viitor. În unele scenarii, structurile tradiționale de angajare predomină, balanța puterii înclinând spre angajatori. Însă conform studiului Future Workforce 2023 (Ipsos România), angajații români cu studii superioare consideră modelele concentrate pe angajator ca fiind cel mai puțin probabile să predomine în următorii 10-15 ani. Astfel că în alte scenarii sunt analizate impactul creșterii muncii la cerere, remote, cu mai mulți contractanți și o forță de muncă fragmentată și chiar oportunistă. Atât angajații români cât și specialiștii HR anticipează munca la cerere ca fiind unul dintre modelele care vor avea un impact semnificativ asupra motivației angajatului în următorii 10-15 ani. Conform studiului mai sus menționat, există o opinie aproape unanimă în rândul angajaților și specialiștilor HR că această tendință va aduce schimbări majore sau semnificative în forța de muncă, cu 64% din angajați și 73% din specialiștii HR considerând că acest impact va fi benefic pentru bunăstarea și productivitatea angajaților.
O altă incertitudine pe care am analizat-o a fost dacă va avea România forță de muncă înalt calificată în următorii 5-10 ani, pe care piața să o poată absorbi și recompensa la nivelul său. Sau mai degrabă vom vedea și mai mare discrepanță între ce are nevoie piața și ce pregătește sistemul educațional?
De exemplu, una dintre ipoteze este că vom asista în următorii ani la un efort comun între sectorul privat, guvern și sistemul educațional. Un efort care conduce la un număr cât mai mare de talente în piața locală, plus joburi și salarii la nivelul educației lor. Și a fost analizată posibilitatea în care acest talent are preferințe spre flexibilitate, spre muncă fracțională, gen ‚gig economy’ sau pe proiecte. De aici și numele acestui scenariu, Fractional Talent, iar angajatorii pot avea un rol similar cu un marketplace. În acest posibil viitor munca se poate desfășura și în locații fizice, însă e predominant remote, virtual, iar unii profesioniști au chiar adrese în metavers. În cadrul studiului a fost analizat cum ar putea arăta dinamica dintre angajat și angajator în acest viitor, care ar putea fi rolul HR-ului, dar și ce posibile beneficii și-ar dori profesioniștii. Sunt aduse în discuție de asemenea posibile concepte emergente ca HR-as-a-service sau profesia de Auditor de reputație.
Al doilea scenariu, Impact Partners, se axează pe valori și impact. Chiar dacă structurile tradiționale se întorc post-pandemie, angajații preferă companii aliniate valoric cu ei. Majoritatea angajaților pot accepta că trebuie să muncească predominant de la birou, dar pun din ce în ce mai mult preț pe valori, impactul și sensul muncii lor. În acest posibil viitor, munca nu este doar despre salariu, ci și despre contribuția la un bine mai mare. Piața locală cunoaște o creștere a numărului lucratorilor calificați, iar angajatorii au rol de cultivatori de aptitudini - sunt promotorii unui loc de muncă tradițional, dar în care se pune accentul pe cultură organizațională și dezvoltarea profesională. Aici a fost imaginată o posibilă ofertă de muncă pentru un rol de Chief Nature Officer. Dacă sunteți curioși să vedeți la ce s-au gândit autorii studiului că ar fi atractiv ca și beneficii pentru un astfel de profesionist, puteți afla mai multe accesându-l aici.
În scenariul Life Educators s-a pornit de la ipoteza că securitatea locului de muncă rămâne crucială, pe fondul multiplelor crize experimentate recent. Normal că România are și zone cu profesioniști înalt calificați, dar nu sunt majoritari. Crește exodul forței de muncă, iar abilități practice sunt la mare căutare. În acest posibil viitor, sistemul educațional nu reușește să se adapteze la nevoile pieței și atunci a fost analizată ipoteza în care angajatorul devine și educator și formator. Iar oferta de educație e la fel de importantă ca plata salariului. Conform studiului Future Workforce 2023 realizat de Ipsos România 50% dintre specialiști HR întrebați cred că va fi ușor să implementeze anumite caracteristici ale acestui scenariu.
Iar ultimul scenariu, Interim Shelters explorează o piață orientată spre joburi cu calificări reduse și o forță de muncă volatilă și oportunistă. În acest viitor autorii studiului și-au imaginat cum angajatorii sunt ca niște adăposturi de confort și facilități, pe la care forța de muncă tranzitorie trece cu scopul găsirii unui confort temporar; și apoi merge mai departe – idee sugerată și de titlul scenariului. Astfel că relația angajat-angajator este tranzacțională, cu investiții mai mari în tehnologie decât în dezvoltarea capitalului uman. Astfel, ar putea exista organizații care nu mai au un departament de HR de sine stătător, ci au aceste funcții integrate în alte departamente. Mai mult, s-a analizat ipoteza emergenței unui rol nou, de HR OTMs - HR ca Manageri Operaționali și Tehnologici, profesioniști ce utilizează tehnologie și multe date în activitatea lor (click sau tap pentru a mări infograficul de mai jos).
Acestea ar fi un sumar al celor 4 posibile scenarii de viitor, dezvoltate pornind de la semnale de schimbare, trenduri și percepții pe care care pot fi observate în prezent. Acest studiu ar putea stârni o multitudine de emoții: de la anxietate la uimire; acestea sunt reacții normale față de incertitudinea viitorului. Viitorul este rodul imaginației noastre colective, iar aceste scenarii nu sunt niște predicții exacte; ci mai degrabă sunt narațiuni despre ceea ce s-ar putea întâmpla. Studiul nu poate afirma că vreun scenariu se va materializa în totalitate. Parcurgând fiecare scenariu în detaliu puteți selecționa ipotezele care vă stârnesc curiozitatea sau vă intrigă. Reflectați apoi la modul în care vă puteți poziționa (ca profesionist sau ca organizație) pentru a rămâne relevanți dacă aceste ipoteze s-ar materializa. Ce măsuri ar trebui să luați? Ce ar trebui să evitați? Ce resurse vă sunt necesare? Discutați cu colegii sau mentorii voștri. Aceste discuții sunt vitale pentru a ne asigura că ne adaptăm în mod proactiv la schimbările viitoare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.