Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cursul leu-euro între rațiunile pieței valutare și emoțiile publicului

valuta - leu -  Foto Inquam Photos / Octav Ganea

 Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Vineri, 21 februarie, cursul leu-euro a sărit peste un prag pe care numeroși comentatori, inclusiv unii analiști, l-au numit psihologic: patru lei și optzeci de bani. De la paritatea de 4,7834 lei la un euro, din 20 februarie, la “4,8”. Imediat, s-a scris și s-a spus pe mai multe voci: “maxim istoric”.

Da, leul s-a depreciat față de euro, în ziua de 21 februarie, cu... 0,4 la sută. E mult? E puțin? Pe piețele valutare internaționale, inclusiv pe piața euro-dolar, întâlnim frecvent deprecieri zilnice chiar și de 1 la sută. De ce, atunci, pe piața noastră valutară, o depreciere a leului cu numai 0,4 la sută, ceea ce echivalează cu mai puțin de doi bani, a stârnit atâta vâlvă? Pentru că la noi, nu de acum, ci încă din februarie 1991, de când avem piață valutară, mișcările cursului de schimb – la început leu-dolar, în vremea în care în importurile și exporturile României predominau plățile în dolari, și pe urmă leu-euro, din martie 2003, după ce moneda unică europeană a monopolizat plățile în schimburile noastre cu străinătatea – criteriile raționale apar riguros doar în analizele din documente oficiale sau în studii de specialitate. Publicul și, din păcate, formatorii de opinii percep mișcările cursului dintr-o cu totul altă perspectivă. Luând ca repere, cu deosebire, disconfortul altfel firesc al celor pe care și o depreciere de câțiva bani îi obligă să suporte unele pierderi la nivelul averii lor individuale: depozitele în valută câștigă în valoare, dar și rata la bancă a împrumuturilor lor în valută crește (nu are nicio importanță cu cât) iar chiriile, nota la telefonul mobil, prețurile la alimente, la țigări, la energie termică sau la transportul urban ori aerian suportă presiunea deprecierii monedei.

Acesta e, în mare, bilanțul revărsării emoțiilor, cu activele și pasivele lui. Și cu un cont de pierderi impresionant dar nedrept la nivelul încrederii în moneda țării. Există însă și o altă abordare, cea a argumentelor raționale.

Dacă analizăm cele două luni care s-au scurs din prima zi de lucru a acestui an (3 ianuarie) și până luni (2 martie) vom vedea cealaltă față a monedei. Piața valutară a funcționat normal în cele 41 de zile bancare. În tot acest timp, numărul zilelor în care leul s-a apreciat față de dolar a fost de 24, iar deprecieri s-au înregistrat în numai 17 zile. Piața funcționând în zig-zag, aprecierile dominând deprecierile, a făcut dovada sănătății sale. De altfel, piața noastră valutară nu și-a pierdut stabilitatea nici în vremea crizei, nici după criză și nici în acest început al anului 2020.

Un tablou cu deosebire semnificativ îl oferă și perioada 20 februarie – 2 martie, ce a debutat cu trecerea cursului de schimb peste așa-zisul prag psihologic de “4,8”. Când judecăm însă mișcările din piața noastră valutară, analiza nu poate fi ruptă de realitățile din patrulaterul care reprezintă regiunea noastră: România, Cehia, Polonia, Ungaria. Or, ce vedem? Că, din 20 februarie până în 2 martie, toate monedele acestor patru țări au cunoscut deprecieri: zlotul cu 1,18 la sută; forintul cu 0,71 la sută, coroana cu 2,27 la sută și leul cu... 0,66 la sută. Nota Bene: calculele nu se rezumă la fotografia făcută zilnic fixingului, ci se extind la filmul unor mișcări care surprind realitatea pieței în dinamica ei. Mai mult: dacă luăm ca reper valorile minime și pe cele maxime între 20 februarie și 2 martie, la orele 13,50 (ora României) ale fiecăreia dintre cele opt zile, bilanțul total al deprecierilor se prezintă în felul următor: zlotul – 1,6 la sută, forintul 1,3 la sută, coroana 2,4 la sută și leul... 0,8 la sută. La masa comună leul înregistrează pe toate planurile cea mai mică depreciere.

Sigur, cu toții am vrea să vedem leul apreciindu-se. Iar arcul ceasului care dă ora exactă pe piața valutară, întins mai mult decât ne-am fi dorit în acest început de an, să sară înapoi către un curs care să nu ne dea dureri de cap. A gândi însă că, pe oricare piață, fie ea de bani, de bunuri fizice ori de servicii, o înșiruire a prețurilor trebuie să respecte dorințele noastre ar fi împotriva oricărei logici economice. Și a legităților economice. Prețurile au tendința legică să penduleze către valori în jurul cărora se împacă oferta cu cererea. Mai ales pe piața valutară, unde contează întâi și întâi câtă valută e cerută, câtă monedă locală e oferită la schimb, până unde a urcat deficitul balanței comerciale și al contului curent. Aici sunt cauzele obiective ale deprecierii leului, cea de dinaintea zilei de 3 ianuarie, de după această zi și de după 21 februarie. Și tot aici se reflectă politica valutară și monetară a Băncii Centrale.

 Acțiunile Băncii Naționale, menite să tempereze tendințele de depreciere a leului față de euro, se desfășoară pe un front larg: alegerea unui nivel adecvat al dobânzii de politică monetară; calmarea inflației; dozajul optim al cantităților de lei cu care operează băncile pentru a fi evitate atât surplusul cât și deficitul de lichiditate; cotele rezervelor minime obligatorii; și, nu în ultimul rând, asigurarea unor raporturi corecte bănci-bănci și bănci-clienți pe piața valutară și pe cea monetară. Astfel de acțiuni, care de altfel sunt la vedere, s-au produs și se produc în raport direct cu cerințele de pe piețele financiare și au făcut ca paritatea leu- euro să n-o ia razna. Și asta într-o țară în care balanța importurilor o depășește copleșitor pe cea a exporturilor. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu va suparati domnule Adrian Vasilescu, dumneavoastra spuneti ca banii de la ATM-uri sunt murdari si ca platiti cu cardul? Dumneavoastra cine va trimite bani pe card? Nu cumva tot dumneavoastra? Si cine credeti ca face sa functioneze acele bancomate (99% dintre ele ruland windows XP sau Windows 7?) Nu cumva compania Microsoft si Bill Gates? Ce ar fi sa imi trimiteti si mie niste bani pe card ca niciodata nu am avut suficienti bani si traiesc cu un tavan avand 6 fisuri in el de aproape 50 de ani ?
    • Like 0
  • Povesti nenicule,acest curs da posibilitatea de a plati inprumuturile si dobanzile facute de nulitatile ce ne conduc. Daca aveam moneda unica euro s-ar fi depreciat isarescu...ia spuneti voi filozofi ai finantelor?Prostul de Dragnea nu a putut curata cotlonul ce isi spune banca nationala.
    • Like 0
  • Singura „nepotrivire” sau struțo-cămila din economia noastră constă în faptul că munca este calculată și plătită în moneda națională în timp ce totalitatea celorlalte mărfuri și servicii sunt calculate în moneda europeană și plătite în moneda națională. Acest lucru explică „inflamarea” oamenilor la devalorizarea monedei naționale față de cea europeană.
    • Like 0
  • Leul ii tinut artificial tare , din imprumuturi , din banii "capsunarilor" , din putinele investitii straine care se mai fac . Ii o bula care o sa se sparga la un moment dat. Ar fi mai bine sa deschida supapa incet , incet chiar daca ar avea de suferit romanul de rand ( tot timpul sufera omul de rand). Azi il ascultam pe viitorul ministru al economiei ca pretul de 5 lei pt un euro sunt basme. Eu cred contrariul . Ca 5 lei ii cam putin pt un euro. Noroc cu it-sti , "capsunari" , si camionagii , ca altfel eram langa Venezuela.
    • Like 2
  • Deprecierea continua a monedei nationale atat fata de euro cat si fata de dolar e determinata de deficitele cronice atat de cont curent cat si de cel comercial si isi are radacinile adanc infipte in comunism cand economia nationala nu dispunea de tehnologii care sa acopere cererea interna si se apela la importuri chiar daca atunci leul nu era convertibil si avea cursuri multiple , piata neagra regla cursul. Problema e acum mai delicata pentru ca desi orice antreprenor are acum acces la tehnologii, romanii nu sunt capabili sa ofere produse/servicii pe piata interna la preturi comparabile cu importurile. Produsele autohtone sunt mai scumpe si mai proaste calitativ decat cele importate desi alea vin de la mii de km din tari cu salarii de 3-5 ori mai mari deci costurile interne ale produselor nu justifica diferentele de pret si de calitate. Solutia ar fi sa muncim mai mult , mai eficient si sa acordam o mai mare atentie calitatii si clientilor.
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Da, o analiza foarte ok. Pana la urma este vorba de cerere si oferta, dar cu siguranta pot fi luate si masuri, mai bine zis puteau fi luate de mult, dar ...... De ce trebuie sa platim facturile la gaze, curent, telefonie, internet in euro !!?? Transformati atunci toate salariile in euro si angajatorii sa plateasca in lei la cursul oficial ! Daca aleg o excursie, care are pretul in euro, mi se percepe si un comision de 2 % in plus !! de ce nu in minus !? Daca am rate in euro, trebuie sa cumpar euro de pe piata. De ce nu pot plati la banca in lei la cursul oficial !? Dar stiti de ce ne pune economia asta de piata, cu cererea si oferta, in fata unor situatii ca nu stii ce sa mai crezi : au fost diminuate rezervele in valuta ale bancilor la BNR si lasati in piata 650 de milioane de euro. Catu s-a grabit sa traga el repede doua sute si ceva de milioane, dar tot au mai ramas......deci euro cat vrei in piata si se devalorizeaza leul !!??? Pe asta cum o explicati !? Conform cererii si ofertei leul trebuia sa se intareasca, nu !?
    • Like 0
  • Se face atata "valva" pt ca orice schimbare de curs valutar afecteaza viata omului de rand. De ex. Acei 0.4 % inseamna o marire de pret cu 1000 de lei la un apartament de 50000 de euro. Ii putin? La noi in Ro tot se calculeaza in euro , mai putin salariul. Facturi , apartamente , masini , etc. De ce nu se ancoreaza moneda nationala la euro cum au facut bulgarii? Nu ar mai fii atatea drame. Aaaa "smecherii" nu ar mai face castiguri.
    • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      Ca sa-ti ancorezi moneda nationala de o alta moneda puternica (peg) trebuie intii sa-ti faci ordine acasa. Nu poti creste deficitele, nu poti avea politici populiste ca “crestem pensiile cu 40% din condei si ne imprumutam sa finantam.”
      Cind te lipesti de Euro adopti cu bune si cu rele tot ce afecteaza moneda respectiva, fara sa mai ai posibilitatea sa te joci cu rata de schimb.
      Pentru unele tari a functionat (ex Ecuador) pentru altele a fost un dezastru (ex. Argentina)
      • Like 3
    • @ Val Verde
      ion check icon
      ADEVARAT
      • Like 0
  • Nu asta ma framinta.
    Cursul leu-euro este cum este.
    De ce leul reuseste sa se evalueze fata de dolar si aur (dupa o prabusire notabila) dar nu reuseste acelasi lucru fata de euro?
    Asta e problema.
    (Mai ales ca UE a dat drumu la rotativa de imprimat bani de cativa ani. Iar SUA sunt intr-o situatie economica buna. Mult mai buna ca in trecut. Despre aur... ce sa mai vorbim. Iar criza economica datorita virusului asta, nu paste SUA. Tot Europa si China sunt vizate. Deci?)
    • Like 0
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Euro a cistigat masiv in fata dolarului. Ron are tendinta de scadere fata de Euro din cauza politicilor interne, dar aprecierea Euro fata de dolar a facut ca si Ron sa se aprecieze.
      Dolarul a scazut din cauza caderii bursei si a fricii ca Feds vor scadea rata dobinzii.
      In acelasi timp investitorii au vindut “emerging market stock” (din cauza aceleiasi crize declansata de Coronavirus) si in general isi convertesc banii in Euro datorita dobinzilor negative care ii vor ajuta sa se imprumute super ieftin pentru investitii viitoare.
      Cerere mai mare de Euro, mai scazuta de dolari => Euro se scumpeste. Ron, ruda saraca a Euro, se ratoieste si el la dolar.
      • Like 3


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult