Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Dacă după studii tinerii își vor găsi un job în domeniul în care s-au pregătit și vor rămâne în țară, atunci vom ști că proiectul România Educată a fost un succes

Romania Educata - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Domnule Profesor Iohannis, doi indicatori SMART-2030 pentru România Educată: 75% dintre absolvenți să-și găsească un serviciu în domeniul în care s-au pregătit și 25% din clanurile de partid și familie care controlează sistemul de învățământ să dispară.

Am dat treapta 1 la un liceu teoretic, dacă nu intram, eram re-rutat către un liceu profesional cu profil agricol, statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

La treapta a 2-a, două clase s-au comasat în una. Dacă nu luam treapta, eram re-rutat la un liceu profesional cu profil industrial, statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

În clasele XI și XII făceam practica o zi pe lună la filatura de mătase naturală din Lugoj și apoi la fabrica “Independența” din Sibiu (exportau în zeci de țări, astăzi închise, probabil ceva mall-uri în locul lor). Dacă nu luam bacalaureatul, statul îmi dădea după absolvire un serviciu.

Am luat bacalaureatul și dacă nu intram la facultate, statul îmi dădea după armată un serviciu de lăcătuș-mecanic la fabrica “Independența”.

Am intrat la facultate. Statul îmi dădea după cei 6 ani un serviciu la un cabinet medical.

Fiecare decrețel cunoaște și poate confirma din propria experiență și prin propriul parcurs povestea de mai sus – chiar și decrețeii care au lucrat la proiectul România Educată. În orice etapă de școală sau liceu se putea intra într-un sistem de pregătire care îți oferea cele necesare pentru a-ți găsi un serviciu.

Astăzi, acuza primară din partea societății rămâne aceea că sistemul de educație este desprins de noua realitate și de noile nevoi ale pieței muncii. Adică statul nu poate, nu știe sau nu vrea să dea tinerilor un serviciu după absolvire ca să-i țină în țară, indiferent de forma de învățământ pe care au absolvit-o. Asta pentru că nu știm de câți medici, profesori, ingineri, chimiști, IT-iști, contabili, macaragii, zootehniști, sudori, fierari-betoniști, etc, etc., etc., avem nevoie până în 2030, în așa fel încât să-i formăm și să le dăm un job la capătul liceului, școlii profesionale sau facultății. Și asta, desigur, pentru că nu avem niciun plan sau schemă de competitivitate economică până în 2030, ca să știm ce vrem să pregătim. Din 1990 încoace școlile, liceele și facultățile, controlate de grupuri din partide sau familii, nu au ținut în niciun fel legătura cu nevoile din piața muncii, generând astfel fie forță de muncă pentru export, fie analfabeți funcționali.

Educația, la fel ca și sănătatea de altfel, trebuie scoase din menghina în care o țin oligarhiile cvasi-indestructibile de partid și de familie. O schimbare administrativă a sistemului de educație și abundența de bani de PNRR sunt necesare, însă nu suficiente. Tinerii ne pleacă din țară din cauza neîncrederii în autorități, a corupției, a lipsei unor locuri de muncă în raport cu pregătirea lor.

Dacă indicatorii de performanță ai sistemului de educație vor fi angajabilitatea și extirparea corupției și dacă la capătul școlii, liceului sau facultății tinerii vor avea un serviciu în domeniul în care s-au pregătit și ne vor rămâne în țară atunci vom ști că proiectul România Educată a fost un succes.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • vad dintr-o precedenta exprimare ca sunt cca 85000 de elevi pe drumul spre liceu si, firesc ar fi sa ajunga, poate 2 treimi la facultati si sa termine nici jumatate, adica sub 50.000
    (asta desi facultatile - universitatile vor anunta cca 120.000 de inscrisi, anual!!!)
    in romania sunt cca 500.000 de angajatori, fiecare cu asteptarile lui, cum imparti sau cum specializezi 85.000 in 500.000 de profiluri dorite?
    (am exagerat dar si cei care spun ca scoala nu specilizeaza fix in ce sau cum ar vrea firma lui, sunt dusi cu pluta)
    poate ca patronii ar trebui sa mai rupa din profit si sa scolarizeze, perfectioneze, ;la locul de munca (cum facea statul, in timpurile citate)
    imi par cam romantice propunerile si chiar spiritul "reformei" educatiei

    • Like 0
  • In primul rand, nue treaba statului sa ofere locuri de munca, asta se intampla in celalalt regim. Se intamplau si altele, mai putin corecte, de exemplu cei care activau in ASC pe posturi de conducere (pentru cine nu stie, ASC = Asociatia Studentilor Comunisti) primeau 50 de sutimi la media finala, dupa care se faceau repartitiile. 50 de sutimi este foarte mult, mai ales ca ce-avea a face una cu alta, ASC-ul fiind o asa zisa organizatie politica... In promotia mea, au fost 2 indivizi (sot si sotie) care au beneficiat de aceste 50 de sutimi, si ca atare, la repartiie (adica distribuirea posturilor existente) au luat-o inainte unora mai buni profesional, dar care nu se implicasera politic.... si astfel au primit niste posturi mai avantajoase. Hai sa nu regretam ce a fost, ca oricum a fost prost. Deci, statul nu este obligat sa ofere posturi, ca nu e treaba lui, dar este obligat sa ofere un sistem de invatamant adecvat, astfel incat tinerii iesiti de pe bancile scolii sa stie sa se descurce in viata. Sa aiba ceea ce se numesc in engleza "transferable skills" adica cunostinte si abilitati care sa le permita sa isi aleaga cu oarecare usurinta un drum profesional, chiar daca uneori nu e chiar exact specialitatea pentru care s-a pregatit. Din ce vad eu la o multime de tineri, nici macar un vocabular ca lumea nu au.....
    • Like 0
  • Nume check icon
    In afara de anumite meserii specifice in rest are mai putin importanta ce universitate termini, prin urmare faptul ca termina si raman in tara ca sunt oportunitati in multe domenii ar fi destul de in regula.
    A doua la mana - si eu vad o mare problema si nu stiu cum se poate rezolva - este cat locuri la ce discipline trebuie deschise in functie de ce se va cere pe piata muncii in Ro in urmatorii 5-10 ani. Daca pe vremea lui Ceausescu aveai cat de cat o planificare centralizata, acum acest lucru nu mai exista si nimeni nu cred ca va astfel de previziuni. De aceea dupa revolutie aveam foarte multi ingineri care s-au reprofilat - eu am fost unul din acestia. Dupa aceea s-au pregatit foarte multi economisti pana cand s-a saturat piata. Acum o parte a industriei - respectiv automotive - a crescut dar nu sunt suficienti ingineri.
    Este o nebuloasa care nu stium cum se va rezolva. Oare in vest cum se intampla astfel de lucruri
    P.S. Cred ca in ultimii 30 de ani si invatamantul privat a avut o contributie la situatia actuala si a creat o debalansare - mai ales din punct de vedere pregatire studenti - la situatia actuala. Aici nu a fost vorba DELOC de invatamant, ci numai despre BANI, iar unele generatii de absolventi din privat au fost mai mult decat dezamagitoare.
    • Like 1
    • @ Nume
      universitatile, in autonomia lor, au pus la dispozitie locuri, acolo unde publicul a cerut;
      si s-a umplut piata de agenti de turism, economisti (pt ca se absolva usor ASE-urile), jurist (ca s-ar castiga bine - am avut o laboranta care terminase dreptul, ce-i drept la privat) etc, etc
      solutia e reprofilarea - dupa nevoi si apoi timpul care sa aseze lucrurile;
      dar....asta dureaza
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult