Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Cum va arăta munca în era post-Covid. Viorel Panaite, Human Invest: „Managerii ar trebui să pună accent, în perioada următoare, pe refacerea legăturilor dintre oameni”

Muncă de la distanță

În anii 2000, când își asociase compania Human Invest unor rețele internaționale, expertul în training Viorel Panaite asculta cu mirare cum partenerii săi puteau desfășura programe la distanță în orice țară.. „Prin 2005-2006, îmi aduc aminte că partenerii noștri, Blanchard, din SUA, ne spuneau că ei, din State, livrează și conduc programe online în toată lumea. La vremea aceea, nici nu puteam concepe așa ceva, nu credeam că este posibil. Mă gândeam că pe calculator scriu mailuri, proiectez, scriu algoritmi sau o prezentare. Dar nu puteam să-mi imaginez că mă duc la un curs pe calculator”, povestește Viorel Panaite, managing partner al Human Invest. Pionier al serviciilor de training din România, Viorel Panaite a avut primul calculator, un 486, în 1996, în timp ce firma și-a deschis-o în 1997. Multă vreme, rolul tehnologiei în domeniul său de business s-a rezumat la a trimite pe mail diverse prezentări și documente-suport participanților la traininguri sau la a organiza teleconferințe cu invitați din afara țării. 


Astăzi se țin cursuri la distanță, se fac traininguri la distanță, se lucrează la distanță. Digitalizarea a schimbat complet modul de funcționare al companiilor, iar ultimul an, în care telemunca a devenit din excepție regulă, va pune bazele unor schimbări. Viorel Panaite vorbește, pentru Republica.ro, despre procesul de reașezare a echipelor în era post-Covid, despre cum să pastrezi balanța între serviciu și viață privată când ai biroul în dormitor și despre adevărul din spatele multitasking-ului.

Articolul face parte din campania „Youniverse” susținută de Dell Technologies. XPS încurajează performanța, provocarea statu-quo-ului și depășirea limitelor, pentru a livra cea mai bună calitate în afaceri, dar și în viața de zi cu zi. XPS a fost catalogat în cadrul CES2020 drept „Best in show” – cel mai bun laptop de 13’’ în categoria sa.

„După această perioadă de solidaritate, munca adunată - cu toții am muncit mai mult de acasă, a făcut să se acumuleze oboseala”

La începutul pandemiei, când companiile și-au activat planurile de continuitate și mulți angajați au început să lucreze de acasă, a existat un sentiment de solidaritate, dar și percepția că a crescut productivitatea. După un timp însă, atât angajații cât și angajatorii au început să vadă că există și minusuri ale noului sistem. „A fost un spirit de solidaritate între martie și august/ septembrie, oamenii au făcut tot ce au putut, a existat un sentiment de creștere a productivității. Zic sentiment pentru că nu cred că au măsurat foarte mulți indicatorul de productivitate, pentru care există foarte multe modalități de măsurare. Chiar dacă au făcut-o, nu cred că l-au măsurat foarte științific. După această perioadă de solidaritate, munca adunată - cu toții am muncit mai mult de acasă, a făcut să se acumuleze oboseală. În plus, a lipsit contactul social, care te încărca cu prospețime, iar începând din februarie-martie anul acesta oboseala psihică și izolarea sunt tot mai frecvent invocate”, a văzut Viorel Panaite, care lucrează cu firme mari din România.

Sentimentul de productivitate a început să se dilueze. „Aud foarte mulți manageri, multe organizații din jurul meu care și-ar dori să aibă mai mulți oameni împreună, acolo unde acest lucru se întâmpla. Pentru că s-a muncit la distanță și înainte de pandemie, erau oameni care aveau biroul în mașină sau acasă, aveau supervizor în regiune, nu se întâlneau decât o dată sau de două ori pe an cu el. Dar erau excepții”, punctează el.

„S-ar putea să asistăm în toamnă la multe anunțuri de eficientizare”

Unii angajați s-au adaptat muncii de acasă mai bine decât alții, însă, la nivel general, multe companii caută acum să definească un nou mod de lucru care să combine munca de acasă cu venirea la birou. „Pe de-o parte, mulți nu vor să se întoarcă la birou, însă caută niște ocazii de socializare și încă nu s-a bătut palma pe care sunt acele ocazii. Pentru că, dacă le ceri prea mult oamenilor, e posibil să piardă avantajul de a lucra de acasă. Acum se vor reseta niște linii și acum toți actorii caută maximum de avantaj. Și se merge din aproape în aproape, se tatonează precaut fiecare pas, astfel încât reașezarea să fie una susținută de cât mai multă lume, cu plusurile și minusurile ei”, explică expertul în training și leadership. Odată ce incidența cazurilor de Covid a început să scadă, iar interdicțiile să fie din ce în ce mai puține, în multe companii se discută despre procese de eficientizare și restructurare.

„Pandemia a deschis puternic tema digitalizării, care a deschis și alte teme din perspectiva faptului că poți face mai mult cu mai puțin oameni, tema eficientizării, a restructurării. S-ar putea să asistăm în toamnă la multe anunțuri de restructurare. Nimeni nu știe ce se va întâmpla, toată lumea așteaptă să vadă pe ce listă este, care este invitația care i se va face. Se tatonează pe toate canalele posibile, de la discuții unu la unu, până la sondaje instituționale, se fac multe scheme cu privire la modul de lucru, apar cuvinte precum recomandare, sugestie, obligativitate, nenegociabil, sfat. E un spectru al vocabularului foarte larg folosit cu privire la aceste scheme. Mulți așteaptă să vadă ce vor face giganții. Google vrea să cheme mulți oameni de acasă, Microsoft vrea să stea remote, Big 4 își anunță în diverse forme, cu diverse amprente unice schemele de lucrat hibrid”, explică Viorel Panaite.

În pandemie, spune el, a crescut costul colaborării. „Deși pare că lucrurile se întâmplă mai repede, nivelul de susținere al unei decizii este mai mic. Costul colaborării a devenit mult mai mare, a fost nevoie de mai multe ședințe de aliniere, mai multe discuții pentru a câștiga susținere, mai multe verificări, mai multe validări”, crede Viorel Panaite.

„Oamenii luptă pentru cât de mult îl apreciază pe cel de lângă. Nu pentru profit, nu pentru șefi, ci pentru sentimentul de camaraderie”

După o îndelungată experiență în domeniul resurselor umane a văzut că lucrul care aduce de fapt echipele împreună este sentimentul de camaraderie. Cu alte cuvinte, angajații luptă în realitate mai puțin pentru a atinge un indice de performanță. Din acest motiv, managerii ar trebui să pună accent, în perioada următoare, pe refacerea legăturilor dintre oameni. „Oamenii luptă pentru cât de mult îl apreciază pe cel de lângă. Nu pentru profit, nu pentru șefi, ci pentru sentimentul de camaraderie. Îl simt pe cel de lângă mine, mi-e tovarăș, mi-e partener, mi-e camarad, trecem prin bune și prin rele, știm că avem încredere reciprocă. Cred că managerii au responsabilitatea să creeze condiții pentru asta și să nu omoare ce ar putea să înflorească.

Să le pună la comun oamenilor punctele tari, să încurajeze în mod activ colaborarea pe punctele forte. Cred că sunt oameni la care ne uităm mai puțin, oameni cărora le-am dat importanță mai mică și care în aceste momente de dificultate pot să arate cât sunt de relevanți pentru echipă. Iar managerul poate câștiga și acele persoane și echipa în sine”, spune Viorel Panaite.

În același timp, angajații trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește gestionarea felului de a lucra și trebuie să caute singuri cea mai bună formulă de a lucra, cel mai bun raport între munca de acasă și munca la birou.

În pandemie, s-a păstrat ceea ce e un trend de multă vreme în multe firme - multitasking. Această practică are însă limite și există o mare posibilitate ca un om care începe multe sarcini să se blocheze pe parcurs. ȘI de această dată, salvarea vine de la colaborare.

„Toată lumea poate face orice. Suntem capabili să facem stretching pe o perioadă scurtă de timp. O persoană extrem de expansivă poate face multitasking extrem de bine. Pe de altă parte, dacă te gândești că multitasking înseamnă și să monitorizezi ce ai început și să duci până la capăt, acea persoană despre care am vorbit se va bloca în 3 pași. O să se blocheze dacă nu știe să cultive, să monitorizeze, să structureze și să lucreze cu cineva care poate face lucrurile astea în locul lui. Da fapt, trebuie să știu cu cine fac parteneriat. Nimeni nu poate să facă totul singur, am nevoie de ajutor ca să duc lucrurile până la capăt.”

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Psihologi, traineri, etc. își dau cu părerea despre cum ne-am simțit în pandemie, cum ar trebui să ne simțim după, cum și ce ar trebui să facă managerii cu noi, angajații. Pe noi, însă, nu ne întreabă nimeni cum ne-am simțit, cum ne simțim...Cred că în afară de tineri, care-și așteaptă valorizarea de la grup, șefi, etc. , noi, cei de vârstă medie și mare, și care știm deja cât ne poate pielea, ne-am simțit minunat acasă. Eu, cel puțin, nu am dus nici dorul cafelei cu colegii, nici dorul drumului deacasă la serviciu și invers, nici dorul timpului pierdut în conversații (acum se spune socializare). Am fost mult mai productivă acasă, între cărți. Dacă mi-a fost dor de ceva, am dus dorul bibliotecilor, al sălilor de lectură, al sălilor de cinema, am dus dorul Ateneului. Întoarcerea la birou nu mă bucură deloc. Așa că, vă rugăm: mai puține teorii, mai puține fantezii.
    • Like 0
    • @ Stroe Adriana
      Perfect de acord cu Dvs.! Cu mici excepții, nu cunosc persoane care să vrea să revină la birou! Vorbim despre persoane cu familii acasă, cu sau fără copii.

      Iar excepțiile sunt de forma - o zi pe săptămână ptr documente!

      Iar în București, să fim serioși… de ce ai dori să petreci de la 2 ore în sus pe zi, doar pe drum?!
      • Like 0


Îți recomandăm

Scoala de asistenti

Săli mari de curs, coridoare largi, încăperi care simulează la detaliu saloane de spital, manechine și roboți care vorbesc și sunt conectați la senzori ce transmit profesorilor supraveghetori dacă manevrele sunt efectuate corect. Dar- dincolo de teorie și practică- cei care trec pe aici își însușesc una dintre cele mai importante comportamente ale unui cadru medical: cum să arate empatie față de bolnavii pe care îi tratează.

Citește mai mult