Datele dintr-o analiză a PwC efectuată înainte de pandemie, în 2019, arată că România pierde anual din cauza deficitului de personal calificat 3,7% din PIB, circa 35 miliarde de lei. Statistici guvernamentale estimau că se pierduseră în 2017 circa 90 miliarde de lei datorită muncii la negru. (Foto: Inquam Photos)

Știți care e culmea învățământului? Să faci țară educată cu prim-ministrul acuzat de plagiat, ministrul învățământului la fel și ministrul transporturilor și infrastructurii tot pe acolo, pe aproape, că încă nu i-a văzut nimeni lucrarea aceea științifică pe care o are trecută în CV. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

E limpede pentru toată lumea că, pentru a avea o țară educată, nu e îndeajuns să inunzi piața și cv-urile cu diplome fără valoare. Tot așa cum nu e suficient nici să crezi că ajunge să pompezi bani în clădiri și IT, așteptând ca pe ușa de la ieșirea din școală să iasă oameni instruiți. (Foto: Inquam Photos/ Ilona Andrei)

E adevărat, copiii citesc puțin azi. „Nu mai citesc” e un fel fățarnic de a le pune copiilor în seamă ceea ce cifrele oricărui an editorial reflectă în mod special din realitatea adulților. Pentru că nu copiii nu citesc, ci vasta majoritate a adulților. (Foto: Ovidiu Dumitru Matiu/ Inquam Photos)

Ce ipocrizie! Ce minciună! Ce bătaie de joc! Niciodată n-a fost mai mare furia părinților care văd viitorul copiilor lor călcat în picioare de niște guvernanți cu morgă profesorală care în realitate urăsc școala. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Copilul, unul dintre elevii Școlii A.E.R. ( „Alianța pentru Educație Remedială), un program dedicat elevilor români din clasele I–VIII, era în trenul „acela despre care se vorbește la tv”. „A intrat la ore și a fost cel mai activ dintre ei. Asta da poftă de mate!”, a concluzionat cu mulțumire profesoara de matematică.

„Un copil nu poate fi sau de 7 sau de 10 la mate, dacă măsurăm același copil și același volum de cunoștințe. E ca și cum am spune că un metru are 70 cm la București și 120 la Suceava”.

Printre aspectele pozitive ale acestui proiect se află și propunerea de Bacalaureat centrat pe competențe, inspirat din modelul testelor PISA, testare care în anul 2018 a relevat gradul ridicat de analfabetism funcțional din România, declanșând un nou val de discuții despre problemele învățământului românesc.

Până în 2030, toți profesorii trebuie să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale - digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază, se arată în Țintele din „România Educată", pe termen lung. (Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei)

Educația, la fel ca sănătatea de altfel, trebuie scoase din menghina în care o țin oligarhiile cvasi-indestructibile de partid și de familie. (Foto: Inquam Photos / George Călin)