Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dacă te uiți la echipa de management a România S.A. ai vrea să te angajezi acolo? Ai vrea să fii client al acestei companii?

pietoni - Bucuresti - Foto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Anul acesta, toamna se numără scandalurile/crizele și mai ales orgoliile. Pe final de vară am început dimineața ca Alice, am intrat prin vizuina iepurelui și am ajuns într-o lume ciudată, în care nimic nu mai are sens. M-am simțit ori prea mic pentru lumea asta mare, ba prea mare pentru luptele lor mici.

Planul meu egoist, să înțeleg și eu mai bine ce se întâmplă în această perioadă tulbure din punct de vedere social, economic, dar mai ales politic, este să răspund la întrebarea „cum este conducerea unei țări la fel precum conducerea unei companii?”. Urmez astfel exemplul guvernanților și parafrazez una dintre cele mai ciudate întrebări/ghicitori ale literaturii moderne: „de ce seamănă un corb cu un birou de scris?” chiar din povestea lui Alice în Țara Minunilor. Dacă ne uităm la cum e condusă Romania S.A. chiar pare potrivită expresia.

De cele mai multe ori turbulențele din mediul politic ne afectează direct viața, iar analiza acestor situații se face cu prea multă pasiune și astfel totul e tensionat. Iar tensiunea duce la decizii greșite. Devenim partizani și intrăm deseori în lupte care nu sunt ale noastre. Ar trebui să analizăm la rece, fără pasiuni și subiectivism, pentru a înțelege mecanismele și mai ales cine are de pierdut când există haos în organizații.

Pentru că nu mă consider pregătit în domeniu, evit subiecte din zona politic, dar conducerea unei țări este în mare măsură precum conducerea unei companii. Avem acționari în cadrul companiei România S.A. și aceștia suntem noi, populația. Suntem reprezentați în consiliul de administrație prin parlamentarii aleși. Avem președintele consiliului de administrație la Cotroceni, care este omul de încredere al acționarilor ales să supervizeze interesele acestora. Guvernul este echipa C-level care gestionează România S.A. cu prim-ministrul în rol de CEO. Iar echipa aceasta primește încrederea de la consiliu prin vot. Compania oferă servicii și produse – sănătate, transporturi, protecție socială, educație, administrație publică, etc. Parte din populația tarii este angajată a companiei, iar clienții suntem noi toți, românii. Plătim pentru toate prin taxe și impozite. Sunt curios câți dintre noi am mai plăti dacă ar exista un concurent la firma asta?

Conducerea unei țări ar trebui să fie precum cea a unei companii, cu misiune și viziune, cu obiective clare, strategie, clienți, produse și servicii, rapoarte anuale de profitabilitate si asa mai departe. Dar pentru o tranziție de succes avem nevoie de cultură organizațională catalizator, nu inhibitor. Iar eșecul actualei coalitii de guvernare este cauzat de unele blocaje interne, a unei nepotriviri între 3 grupuri cu agende diferite. Oare ce a lipsit în cazul România S.A. pentru a avea succes cu echipa de management 2021?

Cultura stă la baza modului în care oamenii și diferite grupuri interacționează unii cu ceilalți, cu clienții și cu alte persoane implicate.  Include valorile, viziunea, limbajul de muncă, sistemele, simbolurile, credințele și obiceiurile membrilor organizației. Iar societățile de succes au culturi organizaționale pe care le cunosc și clienții, nu doar cei din interior. Dacă întrebăm 100 de oameni care este cultura definitorie a guvernului actual, nu vom putea găsi un răspuns clar.

Conducerea organizației, guvernul în cazul acesta, nu a reușit să asimileze culturile celor 3 grupuri care l-au format. Diferențele ar fi putut fi eliminate și se putea găsi o formulă potrivită pentru noua construcție, cu condiția ca prim-ministrul/CEO-ul să îsi dorească asta și să susțină inițiative de omogenizare. Până la urmă, eșecul se rezumă la matematică. Nu poți face adunarea a trei fracții dacă nu le aduci la numitor comun. Mai ales dacă vorbim de 3 numitori numere prime. Este imposibil ca cel mai mare număr prim să se impună, e nevoie de unanimitate și colaborare. Însă ce am văzut cu toții în această echipă a fost că fiecare a decis că doar modul în care vede el lucrurile este cel corect. Asa au ajuns să uite că este de fapt despre clienți și nu despre orgolii personale. Iar când trei persoane trag de ceva în direcții diferite, mai devreme sau mai târziu se rupe.

Pentru o companie serioasă, scandalurile, certurile interne și crizele de imagine, așa cum sunt cele prin care trece România S.A., creează probleme majore. Bursele reacționează și acționarii pierd bani. Planurile strategice nu mai pot fi implementate, indicatorii de performantă nu mai sunt atinși, scad veniturile. Partenerii din piață vor dori să se îndepărteze de o companie conflictuală și haotică. Investitorii pierd, angajații riscă să devină șomeri, iar clienții vor primi mai puțin decât li s-a promis, produse inadecvate sau chiar proaste. Dacă am păstra paralela țară-companie, asta ar fi momentul în care acționarii ar avea o întâlnire și ar decide să schimbe echipa de management, în realitatea asemănarea se oprește aici. România S.A. este un monopol, clienții pot protesta, dar nu pot merge facil spre concurență. În cazul unei țări, acționarii pot interveni doar o dată la patru ani și uneori nu se prezintă toți la ședință. Indiferent de afinități politice și preferințe de conducători, în perioade precum aceasta, singurii care pierd suntem noi, populația – acționari, angajați și clienți ai România S.A.

Lewis Carroll a răspuns la ghicitoare - „un corb este ca un birou de scris deoarece poate produce câteva note, foarte plate și nu se pune niciodată cu capătul greșit în față.” Răspunsul la întrebarea propusă de mine este la fel de simplu, o țară poate fi condusă ca și o companie cu condiția ca echipa de management, guvernul, să producă mai putin zgomot și să nu pună niciodată interesele personale înaintea celor ale acționarilor, angajaților și clienților. Din păcate interesele astea sunt importante doar în ani electorali.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Investeste in Romania SA acum cand sunt actiunile jos.
    Sau poate nu au ajuns inca la minim. Sunt intr-o continua scadere de 30 de ani. Se poate si mai jos?
    Cred ca o buna decizie a actionarilor ar fi sa externalizeze managementul (adica guvernarea).
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult