Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Dan Cristea, profesor la Facultatea de Informatică în Iași: Salariile în IT sunt spectaculoase. Firmele mai mici din domeniu îi „vânează” pe studenți încă de pe băncile școlii, studenții nu mai vin la cursuri. Replica antreprenorului Andrei Pitiș

Dan Cristea

Mulți dintre studenții de la Informatică ajung să nu mai frecventeze deloc cursurile, după ce își găsesc joburi la firmele de IT care îi „vânează”, oferindu-le salarii spectaculoase, spune Dan Cristea, doctor inginer în calculatoare, profesor la Facultatea de Informatică din Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. El consideră că acest lucru este „extrem de dăunător”, pentru că tinerii ies de pe băncile școlii „niște semidocți”.

„Salariile din IT sunt spectaculoase, ca urmare tinerii le caută. Cercetătorii tineri se formează dificil în România, pentru că nu sunt încurajați de statul român prin burse suficient de atrăgătoare”, a explicat profesorul Dan Cristea la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Profesorul spune că în general firmele mari de IT sunt invitate să asiste la susținerea licențelor, ocazie cu care își pot recruta viitorul personal dintre absolvenți. Firmele mai mici din domeniu îi „vânează” pe studenți încă de pe băncile școlii, ceea ce e extrem de dăunător, pentru că studentul român nu mai trece prin școală, punctează profesorul universitar. „Vine la laboratoare sau la unele seminarii, dacă mai ajunge, la cursuri mai niciodată, și e interesat doar de ceea ce îi comunică firma”, spune Dan Cristea, adăugând că astfel, la finalul celor trei ani de facultate, acești tineri care nu trec pe la școală ies niște semidocți.

În opinia profesorului Dan Cristea, un tânăr nu are ce căuta la facultatea de informatică dacă nu este pasionat de domeniu.

„Cineva care a auzit de salariile mari și își face din asta o meserie este un om ratat. El trebuie să aibă o pasiune, pasiunea trebuie să se concretizeze în putința și dorința de a inventa. Chiar și atunci când scrii un cod, el trebuie să facă ceva nou, ce nu au mai făcut alții”, crede profesorul Dan Cristea, care consideră că numărul studenților pasionați este în scădere de la an la an. „Văd asta din faptul că nu vin la cursuri. La primul curs e sala plină, la al doilea curs sunt mai puțini, la final de an mai rămân doar vreo 10”, cei cu adevărat interesați și care nu au și un job în paralel.

Antreprenor: Pentru că am predat la facultate, eu nu recrutez tineri de pe băncile școlii

Antreprenorul Andrei Pitiș spune însă că el nu recurge la recrutarea tinerilor de pe băncile facultăților. „Pentru că am predat la facultate, nu fac asta (recrutarea studenților din timpul facultății). Innovation Labs e un program în care se înscriu studenți, rulează în 10 universități din 5 orașe universitare. (Moderator: Argumentul profesorului Dan Cristea era că studenții nu mai dau pe la școală, nu învață materia, spun că școala se mută la firma la care se angajează). Eu nu cred că facultatea trebuie să îi pregătească pentru un anumit job, cred că facultatea trebuie să pregătească pe tineri să gândească cu creierul propriu. Când zic firmele, a, ai terminat facultatea, dar nu știi un anumit limbaj, nici nu trebuie să îl știe. Trebuie să știe cum arată un limbaj de programare, și dacă are nevoie să lucreze într-o firmă, să i se ofere un curs să învețe limbajul respectiv, nu e o problemă. Eu cred că oamenii trebuie să trateze facultatea cu cea mai mare seriozitate. Eu niciodată nu iau un student din anul întâi sau doi”, a spus Andrei Pitiș la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cercetarea și ingineria sunt două lucruri diferite (desigur se intersectează într-o anumită măsură). Când am făcut eu INFO (cu Cristea - lingvistică computațională parcă, acum 20 de ani), facultatea era în mare măsură o facultate de cercetare, însă majoritate am devenit ingineri, nu cercetători, in ciuda acestui fapt - pentru că asta ne-a pasionat.
    Cred că același lucru se întâmplă și azi - lumea e mai interesată de inginerie decât de cercetare, deci dacă o să poată trece sesiunea (mai există așa ceva?) fără se meargă la cursurile "neinteresante" (în ghilimele desigur), au să facă asta...
    • Like 0
  • Facultatea o faci pentru 3-4 ani (3 la Informatica, 4 la Politehnica, Automatica si Calculatoare), dar de lucrat, o sa lucrezi peste 40 de ani (varsta de pensionare in momentul de fata e 65 ani, probabil o sa mai creasca).
    Eu ii sfatuiesc pe studenti sa se puna in situatia unui absolvent din 1980 - acum fix 40 de ani. Programarea orientata pe obiecte era intr-un stadiu foarte incipient, majoritatea limbajelor OOP pe care le folosim azi - C++, Java, C# - nici nu existau,
    • Like 0


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult