Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Dan Tănasă și prețul normalizării urii. De ce liniștea altora îi irită pe extremiști

Dan Tansă Inquam

Foto: Mădălina Norocea/ Inquam Photos

În textul pe care l-am postat zilele trecute aici, spuneam că am lucrat cu nepalezi și am discutat și cu alți oameni care au colaborat cu muncitori veniți în România din Nepal sau Sri Lanka, subliniind că principala lor calitate este bunul-simț.

Ieri a apărut un filmuleț cu un tânăr care a dus violența de pe Facebook în viața reală și a lovit un om nevinovat. Ce nu am menționat data trecută este că, potrivit datelor, în aceste țări peste 85% dintre cetățeni sunt hinduși sau budiști. Acest lucru este relevant și pentru că, în comentarii, au apărut mulți oameni care nu fac diferența între acești hinduși/budiști și musulmani.

Dacă priviți fața acelui om agresat, veți observa, dincolo de mirarea firească în fața unei violențe apărute din senin, bunătate și liniște. Pacea pe care o au reprezintă o dimensiune culturală care are legătură cu religia lor (despre hinduism aici și despre budism): Aceasta îi poate face să pară lenți și chiar enervanți pentru compatrioții noștri mai agitați, obișnuiți „să dea repede” în caz de nevoie. Starea aceasta de pace în care trăiesc este legată de bunătatea și bunul-simț care se citesc pe chipul celui agresat de... putem presupune, un votant AUR/SOS/POT/al suveraniștilor? Cred că putem presupune...

Cei care urăsc și cei care sunt urâți

Aș vrea să adaug și altceva, tot legat de cei care urăsc și de cei care ajung să fie urâți doar pentru simpla lor prezență.

Astăzi m-am plimbat printr-un oraș din Austria și am văzut pe stradă două femei de vârstă mijlocie care se țineau de mână. Păreau liniștite, fără să se teamă că vor fi privite într-un anumit fel. Ați auzit, probabil, de multe ori întrebarea: „ce le zic copiilor mei dacă îi văd pe stradă că se țin de mână?” 

Aceasta este, de fapt, o redirecționare a atenției: de la oamenii care ar trebui să fie liberi să-și trăiască viața în siguranță, spre „problema” celui care urăște, adică homofobul sau, în cazul de mai sus, rasistul.

Tănasă, fanii săi și cei care „nu știu ce să le zică copiilor...” sunt aceiași care se plâng de „woke-iști”, pe care îi consideră prea sensibili și ofensați de prea multe lucruri. Dar cei care urăsc, homofobii și rasiștii, se arată de fapt ofensați de simpla existență a oamenilor pe care îi detestă: iată! îi lovesc doar pentru că aceștia își văd de treabă sau pentru că se țin de mână cu persoana pe care au ales-o să le fie aproape.

Revenind la Tănasă – pentru că el a adus acest subiect pe agenda publică

La sfârșitul textului publicat zilele trecute scriam: „Faptul că deputatul Dan Tănasă va fi sancționat prea puțin sau chiar deloc, fie din punct de vedere instituțional (eventuale amenzi), fie de către propriul partid ori de către opinia publică, reprezintă încă un succes al tendinței inițiate în special de Călin Georgescu anul trecut: normalizarea discursului extremist. 

Tendință pe care, în opinia mea, fostul candidat la președinție a impus-o deja, indiferent de ceea ce se va întâmpla cu cariera sa politică de acum înainte.

Acest lucru pare și mai important acum, după ce un om nevinovat a fost lovit pe stradă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • bunătate, liniște și pace: gadhimai festival. din cinci în cinci ani, de-aproape de trei sute de ani, c-a visat un tembel că scapă de bulău dacă ia gâtul ”la” animale.
    „legat de cei care urăsc” - mă sperie generalizările astea totalitare, mustinde de superficialitate, heirupism și caractere la hectar, pardon, ecran. am senzația că republica devine o ligă secundă, necontrolată de nimeni, cu-n rege muribund prostit până și de slugi.
    domnul c.c. ne arată că e priceput la alba-neagra: e iute și se exprimă-n acord cu simțirea, probabil: cei care se-ntreabă „ce le zic copiilor mei...”, lucrul ăsta e paralel cu ura. pare-un ordin pe unitate, o modă-ntre coca și piți. ură peste tot. de parcă uscături și idioți nu-s... peste tot.
    ultima propoziție candidează la gafa de aur, concursul prostia anului, într-o țară-n care morții sunt omorâți a doua oară de pseudojustiția devenită, în sfârșit, șantajistă-n foamea-i dă bani. mulți.
    • Like 1
  • Da multumim pentru exemplu.. deci sa luam aminte de la ' pasnicul occident ''
    Germania - start up la doua razboaie mondiale.
    Franta - colonialism african si asiatic si implicari directe in niste razboaie , ex Rwanda..
    Anglia - mai are rost sa povestim ?
    Belgia - ce frumos este in Congo , King Leopold II ..
    Norvegia - stiti noi suntem pe masini electrice din cauza petrolului exploatat si de aceea va rugam sa ne mai lasati sa vanam niste balene pe cale de disparitie.
    Nu are rost , sa explici cretinilor ca vremurile in care te puneai in genuchi in fata occidentului au expirat.
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Parlamentarul hAUR-ist și-a îndemnat susținătorii să refuze coletele livrate de curieri străini, nicidecum la violență, că pentru așa ceva există încadrări juridice clare. Că individul respectiv a fost influențat de acea declarație și a săvârșit acte de violență din această cauză este o speculație la fel ca și cele legate de jocurile video sau filmele care includ scene violente și ar inspira tot felul de dezaxați să comită infracțiuni.
    Interesant cum autorul care susține agendă woke în ceea ce privește minoritățile de toate felurile, prezintă ca exemplu Austria, o țară care votează cu extremiștii, și nu de ieri de azi, o țară care este placa turnantă a spionajului rusesc în Europa de vest și o țară care a contribuit substanțial la creșterea extremismului și euroscepticismului de la noi prin veto-ul abuziv referitor la aderarea României la spațiul Schengen. După astfel de mizerii făcute din cine știe ce calcule meschine nu ar mai trebui să cheltuim un cent în acea țară și să îi boicotăm produsele, lucruri care sper că avem voie să le facem fără să fim considerați extremiști și adepții woke-ului.
    • Like 1
  • andrei andrei check icon
    Prin faptul ca se promovează așa mult ce a zis auristul nu faceți decât să îl confirmați prin faptul ca e băgat în seamă. Lumea de nivelul lor o sa își zică "daca nu zicea ceva important nu săreau toți pe el, o fi zis el ceva important".


    In al doilea rand nu trebuie exagerată religia nepalezilor din Romania sau atitudinea lor de parcă sunt cei mai pacifiști oameni din univers. Și japonezii erau budiști in al doilea război mondial și nu erau deloc așa cum îi descrii tu aici.

    Faci ce fac toți în vest unde exagerezi în cealaltă direcție, dar o extremă, indiferent de direcție, e tot o extremă și o sa antagonizeze oamenii de centru.


    Rușine republica
    • Like 5
    • @ andrei
      Dacă tăceai, filozof rămâneai ...
      • Like 1
    • @ Mobby Dick
      andrei andrei check icon
      Clasicul atac ad hominem când nu ai argumente.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult