Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Daniel Funeriu: „Dacă avem un învățământ axat pe laxism, să dăm o diplomă fiecăruia, pe profesori care nu au acea autoritate izvorâtă din experiența lor profesională, pe copilul-rege și părintele-șef în școală, vom avea o societate care se va axa pe divertisment”

Daniel Funeriu.

Foto - Inquam Photos

Noua lege a educației este „un proiect fără busolă”, a spus fostul ministru al Educației Daniel Funeriu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. „O lege a educației nu este orice fel de lege. O lege educație este o lege care trebuie să spună națiunii cum va arăta România peste ani de zile și este o lege care trebuie să dea azimutul. 

 „O lege a educației nu este orice fel de lege. O lege educație este o lege care trebuie să spună națiunii cum va arăta România peste ani de zile și este o lege care trebuie să dea azimutul.

Este o operație pe creier deschis a națiunii. (...) Am să vă pun în oglindă câteva opțiuni majore, care, din păcate, nu par să fi fost luate în calcul atunci când s-a redactat textul acestei legi. În primul rând, o lege a educației trebuie să se fundamenteze pe un soclu moral solid. N-am văzut acest lucru. Principala caracteristică a unei legi a educației este aceea că trebuie să alegem între un sistem care să fie bazat pe exigență sau să avem un sistem laxist. Ne bazăm pe autoritatea intelectuală, morală și profesională a profesorului sau vrem un sistem care să se bazeze pe autoritatea fluidă a copilului-rege, a părinților care vin peste profesori să-i certe că de ce n-are copilul o notă mai mare ș.a.m.d.? Universități… Vrem universități axate pe excelență sau vrem universități care să fie un soi de serviciu social, dăm diplome la toți care intră? Vrem profesori de top, cu vocație, sau continuăm, ca până acum, cu oameni care intră în sistemul de educație pentru că n-au putut să facă altceva? Se vorbește mult despre echitate. Ce înțelegem prin echitate? Ce înțelegem în această lege prin echitate? Să îi ridicăm pe cei de jos sau să atingem un nivel al echității scăzându-i pe cei de sus, cum de exemplu, a făcut Franța, care și-a dinamitat sistemul de educație? Vrem să ne bazăm la clasă pe tot ce înseamnă să ne axăm pe fundamental științe umanioare, arte sau vrem să dăm, așa ,un fel, cum zicea bunica, un fel de șapte feluri, să-i încărcăm pe copii cu tot felul de materii, competențe de viață, ceea ce se numește în termeni educaționali soft skills. Care dintre cele două opțiuni alegem prin această lege a educației?”, a declarat Funeriu.

Fostul ministru a adăugat că răspunsul la această întrebare va decide spre ce societate mergem.

„Dacă alegem un sistem bazat pe un soclu moral solid, pe exigență, pe autoritatea profesională, intelectuală și morală a profesorului, pe universități de excelență, atunci vom avea o societate care va fi orientată spre producerea de bunuri materiale, spirituale și intelectuale. Dacă avem o societate, dacă avem un învățământ axat pe laxism, să dăm o diplomă fiecăruia, pe profesori care nu au acea autoritate izvorâtă din experiența lor profesională, pe copilul-rege și părintele-șef în școală, vom avea o societate care se va axa pe divertisment, pe producerea și consumul de divertisment. Se încearcă legiferarea fără busolă a educației, asta este principala concluzie pe care o trag”, a afirmat Funeriu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vedeți lucrurile în alb și negru, în ori/ori. Ideal ar fi să tindem către și/și. Și fermitatea este bună, și grija față de om. Cele două nu se exclud. De acord că nu părintele și nu copilul dictează în școală, dar ei pot fi parteneri într-o anumită măsură. Pare că priviți dintr-un unghi extrem
    • Like 0


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult