Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Daniel Funeriu: „Dacă avem un învățământ axat pe laxism, să dăm o diplomă fiecăruia, pe profesori care nu au acea autoritate izvorâtă din experiența lor profesională, pe copilul-rege și părintele-șef în școală, vom avea o societate care se va axa pe divertisment”

Daniel Funeriu.

Foto - Inquam Photos

Noua lege a educației este „un proiect fără busolă”, a spus fostul ministru al Educației Daniel Funeriu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. „O lege a educației nu este orice fel de lege. O lege educație este o lege care trebuie să spună națiunii cum va arăta România peste ani de zile și este o lege care trebuie să dea azimutul. 

 „O lege a educației nu este orice fel de lege. O lege educație este o lege care trebuie să spună națiunii cum va arăta România peste ani de zile și este o lege care trebuie să dea azimutul.

Este o operație pe creier deschis a națiunii. (...) Am să vă pun în oglindă câteva opțiuni majore, care, din păcate, nu par să fi fost luate în calcul atunci când s-a redactat textul acestei legi. În primul rând, o lege a educației trebuie să se fundamenteze pe un soclu moral solid. N-am văzut acest lucru. Principala caracteristică a unei legi a educației este aceea că trebuie să alegem între un sistem care să fie bazat pe exigență sau să avem un sistem laxist. Ne bazăm pe autoritatea intelectuală, morală și profesională a profesorului sau vrem un sistem care să se bazeze pe autoritatea fluidă a copilului-rege, a părinților care vin peste profesori să-i certe că de ce n-are copilul o notă mai mare ș.a.m.d.? Universități… Vrem universități axate pe excelență sau vrem universități care să fie un soi de serviciu social, dăm diplome la toți care intră? Vrem profesori de top, cu vocație, sau continuăm, ca până acum, cu oameni care intră în sistemul de educație pentru că n-au putut să facă altceva? Se vorbește mult despre echitate. Ce înțelegem prin echitate? Ce înțelegem în această lege prin echitate? Să îi ridicăm pe cei de jos sau să atingem un nivel al echității scăzându-i pe cei de sus, cum de exemplu, a făcut Franța, care și-a dinamitat sistemul de educație? Vrem să ne bazăm la clasă pe tot ce înseamnă să ne axăm pe fundamental științe umanioare, arte sau vrem să dăm, așa ,un fel, cum zicea bunica, un fel de șapte feluri, să-i încărcăm pe copii cu tot felul de materii, competențe de viață, ceea ce se numește în termeni educaționali soft skills. Care dintre cele două opțiuni alegem prin această lege a educației?”, a declarat Funeriu.

Fostul ministru a adăugat că răspunsul la această întrebare va decide spre ce societate mergem.

„Dacă alegem un sistem bazat pe un soclu moral solid, pe exigență, pe autoritatea profesională, intelectuală și morală a profesorului, pe universități de excelență, atunci vom avea o societate care va fi orientată spre producerea de bunuri materiale, spirituale și intelectuale. Dacă avem o societate, dacă avem un învățământ axat pe laxism, să dăm o diplomă fiecăruia, pe profesori care nu au acea autoritate izvorâtă din experiența lor profesională, pe copilul-rege și părintele-șef în școală, vom avea o societate care se va axa pe divertisment, pe producerea și consumul de divertisment. Se încearcă legiferarea fără busolă a educației, asta este principala concluzie pe care o trag”, a afirmat Funeriu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vedeți lucrurile în alb și negru, în ori/ori. Ideal ar fi să tindem către și/și. Și fermitatea este bună, și grija față de om. Cele două nu se exclud. De acord că nu părintele și nu copilul dictează în școală, dar ei pot fi parteneri într-o anumită măsură. Pare că priviți dintr-un unghi extrem
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult