Foto: Inquam Photos/ Manases Sándor
Pe 8 mai 2022, la finalul meciului de hochei România-Ungaria din cadrul Campionatului Mondial de Hochei din Slovenia, naționala noastră, alcătuită preponderent din etnici maghiari, a cântat așa-zisul Imn al Ținutului Secuiesc. Dar asta, pentru cine nu cunoaşte ce s-a discutat la vestiar, pentru că băieţii noştri făcuseră un legământ ca, în eventualitatea în care bat Ungaria, să urle din toți bojocii Deșteaptă-te, române! Altminteri. Din păcate, n-a fost să fie, ai noștri au fost bătuți cu 2-4, așa că tricolorii au ales, cu durere-n suflet și-n simțiri, acel sfâșietor cântecel secuiesc în care îl imploră pe un anume prinț Csaba să-i conducă, ”pe cărări de stele”, „spre victorie”. N-ai cum să nu rezonezi cu simţămintele lor, înfrângerea e rușinoasă întotdeauna, dar – dacă prințul Csaba are un cuvânt greu de spus pentru mobilizarea viitoare a talentelor hocheiștilor noștri – eu consider că orice catalizator spiritual e binevenit. Nu au decât să-l implore pe prinţul Csaba, pe Dalai Lama, pe Zarathustra sau pe Houdini, numai să avem rezultate. Nu doar cu Ungaria, ci cu orice adversar vom întâlni!
Aşadar, nu disperați, dragi hocheişti români, știu că suferiți amarnic c-ați luat-o pe coajă de la vecinii noştri, însă vom mai juca cu ungurii și altă dată și, cu banii pe care-i investește constant guvernul maghiar în infrastructura sportivă din Ardeal, poate la următorul meci destinul nu ne va mai purta „pe drumuri aspre, în întunericul nopţii” şi vom nimeri în plină limpezime a dimineţii, iar „pumnul de secui” din naţionala României nu se va mai „măcina precum stânca” în „marea luptelor” de pe terenul de hochei şi va obţine o victorie frumoasă împotriva maghiarilor (şi a multor altora), prilej cu care, atunci, bravii noștri tricolori din Miercurea Ciuc și aiurea, cu lacrimi în ochi, vor interpreta gâtuiți de emoție imnul României.
Unde mai pui că, în asemenea zile, toți românii, de la Nistru pân’ la Tisa, de la Hotin și pân’ la mare, vom trâmbiţa: Mulțumim, prinț Csaba! Mulțumim, Adi Minune! Mulţumim, Baba Vanga! Mulțumim românilor de etnie maghiară pentru determinarea lor!
Eventual, în siajul formulărilor ministrului sportului, Eduard Novak, care-și compune, poliglot, postările de pe Facebook referitoare la activitatea de ministru al Guvernului României în format bilingv, româno-maghiar (exact cum, nu am înțeles de ce, nu procedează deloc ministrul sportului din Franța, fosta sportivă de origine română Roxana Mărăcineanu; aceasta scrie doar în franceză), vom adăuga toți românii, fără discriminare:
Köszönöm, Csaba herceg! Köszönöm, Adi Miracle! Köszönöm, Vanga nagymama! Köszönjük a magyar nemzetiségű románok elszántságát!
Partea proastă de la meciul de hochei sus-menționat este că ungurii, la finalul meciului, fiind invitați de ai noștri să li se alăture în interpretarea acelui tânguitor cântec motivațional ce-l are-n prim plan pe prințul Csaba, în loc să le dea peste nas românilor și să cânte, la mișto, un improvizat imn al Ținutului Crișanei de Vest, au cântat, plini de patos, tot imnul Secuilor. Spontaneitatea, însă, nu a fost niciodată punctul forte al sportivilor, prin urmare îi iertăm că au cedat impulsului de a se alătura corului turmei românești. Totuși, deşi e părerea neavizată a unui afon cu acte în regulă, țin să spun că mie mi-a plăcut nespus cum au cântat, aș putea adăuga că jucătorii s-au descurcat cu vocea mult mai bine decât cu pucul și crosa de hochei și, o simplă sugestie, cred că ar face senzație la emisiunea Românii au talent cu cântecul acesta. Mai mult, dacă îi va lua Smiley sub oblăduirea lor, cine știe, poate vor ajunge până-n finală, sau poate o vor și câștiga, ceea ce, din păcate pentru ambele echipe, nu se va putea spune prea curând și despre performanțele la hochei.
Mai mult, dacă îi va lua Smiley sub oblăduirea lor, cine știe, poate vor ajunge până-n finală, sau poate o vor și câștiga, ceea ce, din păcate pentru ambele echipe, nu se va putea spune prea curând și despre performanțele la hochei.
Tot la meciul în cauză, zăpăcit cât cuprinde, ministrul Mediului din România, Tánczos Barna, care purta un tricou al formației din Miercurea Ciuc, a încurcat tribunele și a ținut cu România stând alături de suporterii unguri.
Acest amănunt ridicol îmi amintește de o întâmplare mai veche a unui amic al meu, fan Steaua din tată-n fiu, care a nimerit odată la un meci cu Dinamo în galeria acestora din urmă, iar când a dat Steaua gol, a început să-şi manifeste prea ţipător bucuria, uitând că se află unde nu trebuie. Cum pe vremea aia câinii erau roșii şi în cerul gurii şi, prin urmare, mai și mușcau, nu doar lătrau a pagubă, amicul meu s-a ales cu niscaiva șuturi zdravene în fund.
Un episod care, din fericire, nu s-a repetat cu domnul Tánczos Barna. Stăpân pe emoțiile sale, ministrul Mediului din România a disimulat cu aplomb și, astfel, ungurii, în galeria cărora a ajuns, nu s-au prins deloc că au printre ei pe unul din tabăra adversă, deși el, culmea, purta – ţineţi-vă bine! – un tricou al unei echipe românești de hochei. Curaj mai nebunesc eu nu îmi pot imagina! E adevărat că, în cazul de faţă, poate fi invocată civilitatea recunoscută a publicului spectator ungar, însă, una peste alta, să-i dăm domnului Barna ce e al lui Tánczos, acesta a fost ferit de soarta tristă a amicului meu. Şi, dacă mă gândesc mai bine, mă îmboldeşte să avansez ipoteza că o asemenea persoană, dacă situaţia ar impune-o, ar avea o carieră strălucită ca spion. Doar urmăreşte felul exemplar în care a reuşit să păcălească auditoriul ungar la meciul de hochei şi e clar că aceştia n-au realizat o secundă că aveau un român rătăcit printre ei. Nu, ei, bătuţi în cap, au crezut permanent că e unul de-al lor. Aşa că, dacă vrei să culegi niște informații sensibile de la nişte potenţiali inamici, aş dori să îl aveţi în vedere pe domnul Barna. Poate fi îmbrăcat lejer inclusiv în straie tradiționale, nu va avea importantă, succesul misiunii tot va fi asigurat. Numai uitându-te la autocontrolul de maestru cu care a ascuns în tribună că simte româneşte, garantat nu va trăda o singură clipă de partea cui este, de fapt. Şi chiar în situaţia în care, involuntar, ar face-o, nimeni nu îl va lua în serios, atât de bun este.
Spre ruşinea mea, nu cunosc multe despre prinţul Csaba şi cu atât mai puţin nu am habar câtă influenţă poate avea asupra destinelor noastre de acolo de unde se află, dar dacă poate face ceva, îl rog cât se poate de serios să îi ajute pe unguri şi români deopotrivă să le vină o dată mintea la cap! Pentru că “valurile” prostiei “s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori” şi, dacă o vom ţine tot aşa, riscăm într-o bună zi să ne scufundăm cu toţii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Orban un politician extrem de obraznic si lipsit de bun simt , dupa ce s-a instalat confortabil in UE , face deranj si scandal , cu credinta ca gazda are prea mult bun simt ca sa-l ia la suturi si sa-l dea afara din casa. Golanul asta, eu asa-i numesc pe cei lipsiti de bun simt, exploateaza sensibilitatile maghiarilor fuduli , ca sa fie in frunte.
In jurul lui, o trupa de oportunisti precum UDMR-istii nostri si o gramada de prosti care-l tin in functie si viseaza la Ungaria Mare.
Acum sa fim sinceri daca la rusi este ingrijorator, la unguri este de-a dreptul comic.
Iar toti romanii simpatizanti pro si contra minoritatii maghiare trebuie sa inteleaga ca atata timp cat statul roman nu are o politica serioasa de dezvoltare economica, prosperitate si integrare pentru comunitatea maghiara si zonele in care traiesc, astfel de probleme vor exista care vor fi speculate prin discursuri nationaliste ieftine. Acum multi ii blamam si pe UDMR. Daca stai sa te gandesti bine subordonarea UDMR la FIDESZ este mult mai buna pentru Romania in general, decat o surbordonare a altor partide mult mai "neprietenoase" cum spune mentorul lui Orban.
Dar singurul lucru care ma deranjeaza este dorinta continua a unora dintre ei de a provoca de dragul de a provoca, atat intentionat cat si neintentionat.
Iar acest lucru nu denota decat un complex major de inferioritate al acestora care provine din emanatiile unui presedinte care din incapacitatea de a dezvolta o strategie a natiunii maghiar in ton cu dezvoltarea UE, isi mentine puterea discretionara prin elucubratii despre imperii demult apuse si natiuni superioare. Iar faptul ca este in continuare la putere si ales spune foarte multe. Slava domnului ca nu are puterea militara a lui Putin, vedeti ultimele discursuri cu faptul ca au pierdut teritorii de la Marea Adriatica?!
Iar pentru onor auristilor din UDMR le transmit ca toleranta nu inseamna numai majoritatea sa nu "deranjeze" minoritatea, dar si minoritatea sa nu "deranjeze" majoritatea. Iar special pentru acei maghiar care se simt superiori ei ca sau avut cine stie ce istorie si ce contributii nemaivazute la progresul umanitatii, acest mod de a comporta si de a provoca nu inseamna mai mult decat o gandire de neolitic superior si nu o gandire de popor educat si civilizat. Si ca de obicei, explicatiile UDMR-ului sunt ca intotdeauna puerile si lamentabile.