Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ungaria lui Orban este demnă. Dar Europa?

Cristian Tudor Popescu -

Ce se va întâmpla? E o întrebare la care îmi e greu să răspund cu ziceri, cu „sunt convins” sau cu profeții. Îmi vin în minte toți compatrioții „analiști”, „consilieri”, „academicieni”, politicieni, generali care au zis sus și tare, până-n seara de dinaintea atacării Ucrainei, „Ascultați ce vă spun, vă spun eu, Putin n-o să atace”. Iar în seara următoare, năpădeau din nou ecranele ca să ne facă scheme cum are de gând să cucerească Putin Ucraina, fără ca gura să le miroasă nici măcar a usturoi.

De ce au ales atâția mantra „Putin nu face război”? Pentru că asta dădea bine la telespectatori, îi făcea simpatici și populari pe aducătorii buneivestiri. Spune oamenilor ce vor să audă, nu urâciunea pe care o aduce la vedere rațiunea. 

Dar nu altfel decât „experții” noștri s-au comportat marile capitale ale Europei. Și Washingtonul înainte de Biden. Semnele înarmării Rusiei și agresivității cu greu reținute a lui Putin față de orice nu e URSS („Destrămarea URSS este cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20”), faptul că un colos militar dictatorial este condus de același ins, foarte probabil paranoizat de cei peste 20 de ani la putere, erau invizibile doar pentru cei „cu ochii larg închiși”.

Dar Europei îi convenea. Miliardul de euro pe zi băgat în buzunarul lui Putin pentru gazul, petrolul și cărbunele rusesc erau o taxă de protecție. Toți știau că plătesc pizzu Nașului suprem al mafiei ruse răspândite în întregul Occident. Președintele Franck-Walter Steinmeier, frățânele lui Gerhard Schröder, transferat pe bani grei din funcția de cancelar al Germaniei direct la Gazprom: „Ca și alții, am greșit. Susținerea mea pentru gazoductul Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală. Ne-am legat de o punte în care nici Rusia nu mai credea și în privința căreia alți parteneri ne-au avertizat”.

Greșeală? Să i-o spună lu mutu. Strategia cinică germană a stat în a se face că Putin e doar un oligarh, avid de bani, castele și iahturi, un Roman Abramovici mai forțos, și nu killerul politic kaghebist de nivel internațional care este.

La rândul lui, Putin a privit Europa cu același cinism: o adunătură de burjui buhăiți de trai bun, care nu va renunța la buzunarul și burta pline pentru niște civili ucraineni executați cu un glonț în cap. „Bun venit într-o lume nouă, în care europenii vor plăti 2000 de euro pentru 1000 mc de gaz”, a aruncat disprețuitor Putin 2, Medvedev, odată cu rachetele Kalibr asupra Ucrainei. 

Vladimir Putin a arătat Europei cine este, în toată monstruozitatea sa de împărat al ororii. Ce se va întâmpla acum? O să vedem: este sau nu zisa Europă demnă de disprețul Kremlinului? Ungaria lui Orban s-a arătat deja demnă – declarând că i se fâlfâie de Bruxelles, va cumpăra în continuare gaz rusesc, plătind în ruble.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult