Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De 1 Decembrie, Republica vă prezintă „DOR de România”, un reportaj video despre românii plecați în străinătate

DOR de România

Milioane de români au plecat după Revoluție în străinătate și au devenit rezidenți sau chiar cetățeni ai altor state. Potrivit statisticilor, România este pe locul cinci în lume după numărul emigranților către țările din Uniunea Europeană, raportat la numărul total al populației.

Astăzi românii plecați trăiesc într-un alt decor, înconjurați de alți oameni și alte repere, complet diferite de universul în care și l-au format în zeci de ani. Un univers care, în cea mai mare parte a timpului, supraviețuiește doar prin amintiri și prin dor.

Am vrut să vedem ce înseamnă dorul pentru câțiva români plecați în străinătate în căutarea unei vieți mai bune. Așa i-am cunoscut pe Sorin, pe Marius, pe Ciprian, pe Oana, pe Mădălina. Vă invităm să îi cunoașteți și dumneavoastră mâine, de 1 Decembrie, și să le aflați povestea chiar de la ei înșiși, în reportajul video „DOR de România”, realizat cu sprijinul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria, care va fi difuzat pe platforma Republica.ro. „De fiecare dată când mă gândesc la dor, e un singur lucru care-mi vine în cap, care e povestea lui Petre Ispirescu, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. Societatea se schimbă, oamenii dispar, oamenii pier, oamenii îmbătrânesc și ce avem noi în cap că „ne e dor de” la un moment dat nici nu mai există”, spune Sorin Manta, un român stabilit în Canada, care și-a petrecut aproape jumătate din viață în străinătate.

Antropologul Alexandru Dincovici, doctor în sociologie, a încercat să descifreze emoțiile pe care le trăiesc cei plecați afară și să-l transpună într-o cercetare sociologică. „Dorul este un dor față de niște repere care ne defineau existența la un anumit moment, cu care am crescut cumva, care erau reperele noastre cele mai stabile. Asta înseamnă că puteau să fie repere materiale. Cu cât e mai străină țara în care plecăm după aceste repere, cu atât mai puternic este și dorul acesta resimțit”, explică el.

„DOR de România” poate fi văzut începând de mâine pe Republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult