Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De când am citit că președintele nostru nu a avut nicio zi de concediu de odihnă în 10 ani, sunt copleșită de grijă și rușine

Klaus Iohannis în Delta Dunării

Foto: Presidency.ro

De când am citit comunicatul dat de Administrația Prezidențiale că președintele nostru nu a avut nicio zi de concediu de odihnă în zece ani de mandat nu mai am liniște.

Bietul om, a muncit pentru noi zi de zi, fără odihnă și eu l-am criticat că se plimbă prea mult, că are prea multe vacanțe, ba de schi, ba de golf și toate făcute cu avion privat! 

Na, că mă încearcă și rușinea că am fost nedreaptă! Omul avea bătături la tălpi de umblat prin lume pentru binele nostru și eu l-am bănuit a fi nepăsător. Eu cu critica și el extenuat de muncă.

Zic să îi facem dreptate. Să îi plătim concediul de odihnă peste salariu, așa cum se practică în orice instituție de stat, să îl și premiem că a muncit atât de mult. O diplomă ceva, că tot se poartă să dai diplomă pentru orice. Scris mare pe ea: Diplomă de excelență pentru președintele care a muncit zece ani pentru noi fără nicio zi de concediu. Știu că titlul e lung, dar nu am găsit altul care să cuprindă întregul adevăr. Mi-a venit altă idee mai concisă: Diplomă pentru cel mai harnic președinte.

Parcă, parcă mi-a trecut olecuță rușinea că l-am criticat atât pe nedrept. El muncea cu avionul privat, cu grija pentru a avea cel mai scump palat după ce i se termină mandatul și eu dă-i cu critica pe nedrept.

Și când m-am liniștit, mi-a trecut și rușinea, m-a lovit în moalele capului ca un baros un gând care m-a năucit iar. Ce ne făceam dacă voia concediu!? Dacă în exercițiul muncii era cheltuitor, pretențios, arogant și plimbăreț prin lume din Japonia până în Africa, vă dați seama cum putea fi în concediu!?

Nu îl puteam ține să își facă vacanța decât cu un împrumut pe câteva decenii la Banca Mondială.

Am scăpat așa cum scapă pământul la limită de o coliziune cu o cometă sau asteroid, care trece prin apropiere. Și dacă tot am pomenit de cometă și asteroid și suntem în domeniul acesta am niște întrebări pentru Administrația Prezidențială: Pe ce planetă trăiți!? În care cosmos!? În care univers!?

Mulțumim că nu ați avut concediu de odihnă, domnul președinte! Am scăpat.

Pe de altă parte ar fi fost și greu să îți ei concediu la concediu, vacanță la vacanță, plimbare după plimbare... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • andrei andrei check icon
    vorbim de parca presedintele nu se ocupa de afacerile externe si ar fi trebuit sa mearga pe jos in japonia sau africa.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Președintele Dan și-a început discursul de astă-seară, în fața presei, cu o logicăreală tâmpă, însoțită de hlizeala pe care o credeam dispărută: cică Giovanni Falcone, dacă ar veni să candideze la șefia unui Parchet de la noi, ar trebui să-și depună dosarul la ministrul Justiției (a zis cineva că nu?) și „Giovanni Falcone nu e pesedist”. Dar cine a zis că este? Ce caută în propoziție Falcone? Problema e că ministrul Justiției este pesedist, plagiator, executant întocmai și la timp al poruncilor Partidului!

Citește mai mult

Martorii lui Iehova

Odată ajuns la locul de întâlnire, pe o ploaie ușoară și după lăsarea întunericului, așa cum cere tradiția lor, am fost întâmpinat de un domn de origine franceză, care a învățat repede cum se pronunță numele meu și mi-a găsit un loc în sală. Când a aflat că sunt „nemartor” și că am venit acolo în urma unei invitații la ușă, s-a mirat și s-a luminat la față, începând să mă prezinte celor din jur, iar alții au venit din proprie inițiativă la mine, văzând o prezență necunoscută printre ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Piesa de teatru / sursa foto: arhiva personala

Mă împart între locații, între job și repetiții, între viața de civil și viața de artist. Mă lupt contra frustrării că programul nu-mi permite să merg constant la castinguri sau să mă pregătesc pentru probe și mă bucur de sentimentul ăla mișto pe care îl am la aplauze, după un spectacol bun. Nu mă plâng, nu mă victimizez, dar asta e viața mea de când îmi împart timpul pe două planuri mari și importante.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Kelemen Hunor și alți fruntași UDMR și-au exprimat de multe ori poziția față de partidul naționalist agresiv – antieuropean – pro Putin, AUR, pe care-l consideră un pericol pentru România și UDMR. Chiar l-au determinat pe premierul Ungariei să nu susțină AUR, cum începuse.

Citește mai mult