Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De când am citit că președintele nostru nu a avut nicio zi de concediu de odihnă în 10 ani, sunt copleșită de grijă și rușine

Klaus Iohannis în Delta Dunării

Foto: Presidency.ro

De când am citit comunicatul dat de Administrația Prezidențiale că președintele nostru nu a avut nicio zi de concediu de odihnă în zece ani de mandat nu mai am liniște.

Bietul om, a muncit pentru noi zi de zi, fără odihnă și eu l-am criticat că se plimbă prea mult, că are prea multe vacanțe, ba de schi, ba de golf și toate făcute cu avion privat! 

Na, că mă încearcă și rușinea că am fost nedreaptă! Omul avea bătături la tălpi de umblat prin lume pentru binele nostru și eu l-am bănuit a fi nepăsător. Eu cu critica și el extenuat de muncă.

Zic să îi facem dreptate. Să îi plătim concediul de odihnă peste salariu, așa cum se practică în orice instituție de stat, să îl și premiem că a muncit atât de mult. O diplomă ceva, că tot se poartă să dai diplomă pentru orice. Scris mare pe ea: Diplomă de excelență pentru președintele care a muncit zece ani pentru noi fără nicio zi de concediu. Știu că titlul e lung, dar nu am găsit altul care să cuprindă întregul adevăr. Mi-a venit altă idee mai concisă: Diplomă pentru cel mai harnic președinte.

Parcă, parcă mi-a trecut olecuță rușinea că l-am criticat atât pe nedrept. El muncea cu avionul privat, cu grija pentru a avea cel mai scump palat după ce i se termină mandatul și eu dă-i cu critica pe nedrept.

Și când m-am liniștit, mi-a trecut și rușinea, m-a lovit în moalele capului ca un baros un gând care m-a năucit iar. Ce ne făceam dacă voia concediu!? Dacă în exercițiul muncii era cheltuitor, pretențios, arogant și plimbăreț prin lume din Japonia până în Africa, vă dați seama cum putea fi în concediu!?

Nu îl puteam ține să își facă vacanța decât cu un împrumut pe câteva decenii la Banca Mondială.

Am scăpat așa cum scapă pământul la limită de o coliziune cu o cometă sau asteroid, care trece prin apropiere. Și dacă tot am pomenit de cometă și asteroid și suntem în domeniul acesta am niște întrebări pentru Administrația Prezidențială: Pe ce planetă trăiți!? În care cosmos!? În care univers!?

Mulțumim că nu ați avut concediu de odihnă, domnul președinte! Am scăpat.

Pe de altă parte ar fi fost și greu să îți ei concediu la concediu, vacanță la vacanță, plimbare după plimbare... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • andrei andrei check icon
    vorbim de parca presedintele nu se ocupa de afacerile externe si ar fi trebuit sa mearga pe jos in japonia sau africa.
    • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult