Foto: Lucas Aguayo Araos / AFP / Profimedia
Deasupra tuturor. Așa a ajuns să se considere președintele României, Klaus Iohannis, care și-a început ultimul an al mandatelor prezidențiale cu încrederea publică prăbușită la 16%. Ce l-a adus la un nivel atât de jos? Nepăsarea față de țara pe care o reprezintă și sfidarea cetățenilor care l-au votat.
Și cum se manifestă nepăsarea și sfidarea lui Iohannis? Prin lungi perioade de absenteism și decuplare de la problemele care macină societatea românească, prin secretizarea banilor publici cheltuiți în călătoriile sale, realizate în condiții de lux, cu avioane private, prin faptul că a adus la guvernare partidul pe care l-a arătat cu degetul atunci când le-a cerut votul românilor, prin dorința de a vicia securitatea NATO în folos personal (ca să obiță o funcție puternică în UE) și, mai recent, prin faptul că a reușit să influențeze instituțiile statului ca să investească câteva milioane de euro în vila de protocol care îi va fi atribuită după ce își va termina al doilea mandat.
Publicația Recorder a dezvăluit luni, în premieră, cum de câteva luni de zile e transformată, în cel mai mare secret, în reședință pentru o singură familie, o vilă de pe Bulevardul Aviatorilor din București.
Vila de 1200 mp, cu subsol, parter și etaj, garaj și cabină de pază la poartă e a statului și a fost, până nu demult, sediu de partid. După renovare, vila ar urma să aibă un etaj de 320 mp cu două dormitoare, două băi, două sere, două săli de sport și un dressing de aproape 67 de mp. La parter va fi un cabinet pentru protocol, o bibliotecă, living al familiei, living pentru oaspeți, bucătărie, cămară și încă un dressing, potrivit Recorder.
Nu se știe deocamdată cui va fi atribuită locuința, însă majoritatea indiciilor duc către aceeași persoană: Klaus Iohannis. De altfel, jurnaliștii de la G4 Media au scris, tot luni, citând surse apropiate din aparatul guvernamental, că vila va fi reședința președintelui Iohannis după terminarea mandatului.
PNL îl ajută pe „Împărat”
Conform investigației Recorder, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) a solicitat Primăriei Capitalei o autorizație pentru a amenaja imobilul într-un cămin de lux.
În 2023 au fost investite peste 3 milioane de euro în această vilă, iar în anul 2024, vor mai fi investiți 4 milioane de euro. Cifra vehiculată De Recorder pentru lucrări este 7 milioane de euro, în timp ce informațiile G4Media.ro indică costuri de 9 milioane de euro pentru modernizarea vilei.
PNL a cumpărat în toamna anului trecut de la RAPPS toate sediile din Aleea Modrogan, asta după ce liberalii spuneau că nu doresc să le cumpere pentru că plăteau 5 euro pe metru pentru chirie. Însă, după ce a început reconstrucția clădirii de pe Aviatorilor, și-au schimbat opinia. Se pare că aceste casele au fost cumpărate ca RAPPS să aibă suficienți bani să-i termine vila de lux președintelui Iohannis.
Dar să fim atenți la un detaliu important: banii folosiți de PNL pentru a cumpăra de la RAPPS sediile partidului din Aleea Modrogan sunt tot bani publici, destinați de către guvern de la bugetul de stat.
Klaus Iohannis zboară cu avioane private de lux, în condiții de criză bugetară
Vila de pe Bulevardul Aviatorilor e doar cel mai recent exemplu de megalomanie al lui Klaus Iohannis. De-a lungul celor două mandate, dar mai ales în timpul celui de-al doilea mandat, Klaus Iohannis nu a avut nicio problemă în a-i sifda pe români și problemele lor.
Într-o țară în care deficitul bugetare continuă să creeze mari problemele economice și în care oamenilor li se reduce în fiecare zi puterea de cumpărare, președintele Iohannis nu a avut vreo problemă în a încheia avioane private pentru călătoriile sale externe.
Spre exemplu, Klaus Iohannis a făcut în noiembrie 2023 un turneu diplomatic în Africa. Ei bine, e greu de făcut distincția între acțiunea diplomatică a președintelui României și o călătorie de vacanță. De ce? Pentru că deplasarea s-a făcut în condiții de lux, iar închirierea avionului a costat în jur de 100.000 de euro, conform estimărilor făcute de Recorder.
Foto: BoardingPass/ SatoF
În plus, comunicarea cu opinia publică a fost, practic, inexistentă, fiind formată dintr-un comunicat înainte de plecare și, eventual, câteva pe parcurs.
Tot jurnaliștii de la Recorder au arătat anul trecut că președintele Iohannis a fost singurul lider din UE care a ales să meargă la încoronarea regelui Charles al III-lea cu un avion privat. Costurile zborului, care a avut escală la Sibiu, s-au ridicat la aproximativ 85.000 de euro. Asta, în contextul în care președințiile unor țări precum Estonia, Cehia, Letonia sau Finlanda au cheltuit în jur de două sau trei mii de euro pentru deplasarea în Marea Britanie, adică de 40 de ori mai puțin față de cât a cheltuit Administrația Prezidențială din România.
În vara anului trecut, publicația Europa Liberă atenționa că s-a înregistrat o premieră pentru bugetul Administrației Prezidențiale de când Klaus Iohannis este șef de stat: în mai puțin de jumătate de an, aproape toți banii alocați pentru deplasările externe ale președintelui au fost cheltuiți.
Alte câteva deplasări controversate și secretizate ale președintelui Iohannis documentate de Recorder și citate de HotNews:
- Zborul în 2023 la un dineu din Rotterdam, cu un avion cu dormitor aerian (deși zborul a durat doar două ore), cu un echipaj format din trei oameni și șase pasageri, a costat 170.000 de euro.
- Zborul București - Reykjavik - Sibiu, la o reuniune internațională a liderilor de stat: peste 260.000 de euro.
- Turneul asiatic și sud-american, cu un ocol la Sibiu, a costat peste un milion de euro. Costurile sunt asemănătoare și în cazul vizitei președintelui în America Latină: Brazilia, Chile și Argentina: aproximativ 1,2 milioane de euro.
- Când a zburat, tot cu avion privat, la Bruxelles, pentru întrunirea Consiliului European, cu escală la Sibiu, Iohannis a plecat din București, a avut escală la Sibiu și apoi a aterizat la Bruxelles. De acolo, s-a întors în România, în Constanța (fără să aibă program oficial), iar costurile s-au ridicat la peste 200.000 de euro.
Atunci când a fost întrebat despre secretizarea informațiilor despre costurile deplasărilor sale externe, Klaus Iohannis a spus că „Așa este legea”, deși acest lucru nu este adevărat, pentru că nu este prevăzut în nicio lege că aceste informații trebuie să fie secrete de stat. Legea spune că șeful instituției, în acest caz Administrația Prezidențială, întocmește o listă a informațiilor care trebuie secretizate la nivelul instituției.
Potrivit SpotMedia, lipsa de transparență a lui Iohannis în legătură cu turneele sale în străinătate atenuează demersul diplomatic, transformându-l în „distracția” unui președinte aflat la final de mandat.
Ciolacu îl apără pe Iohannis
Subiectul deplasărilor externe extrem de costisitoare a împărțit România în două. În ultimul an, unele voci au condamnat gestul președintelui, pe care l-au văzut ca pe unul ostentativ și inutil, alte voci au amintit, în schimb, că Administrația Prezidențială nu are un avion, așa cum au majoritatea statelor.
Romavia, compania de stat care a asigurat, timp de două decenii, transportul demnitarilor, a intrat în faliment în 2014, iar de atunci, aceștia călătoresc cu ce vor și își permit. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a profitat la acea vreme de context, mai ales că el însuși își dorește să fie următorul premier al României, și a spus în 2023 că e momentul ca România să aibă, din nou, avion pentru deplasările înalților demnitari.
Iar astăzi, la o zi după informațiile din presă despre vila din Aviatorilor, premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu știe dacă suma de bani cu care RAAPPS renovează vila din Bulevardul Aviatorilor 86 este cea vehiculată și a precizat că este posibil ca destinația vilei, după renovare, să fie inclusiv pentru o ambasadă, nu neapărat pentru președintele Klaus Iohannis, dar va cere informații de la RAAPPS.
Câte case are președintele Iohannis
Potrivit declarației de avere depuse de șeful statului în iunie 2023, Klaus Iohannis a avut, în anul fiscal 2022, un venit de peste 180.000 de lei şi suma de 200.000 de lei în contul bancar, mai multe decât în anul precedent, potrivit celei mai recente declaraţii de avere.
Iohannis deţine, împreună cu soţia sa, trei apartamente şi trei case de locuit, în municipiul Sibiu. O modificare se observă la soldul contului preşedintelui Iohannis, care la momentul depunerii declaraţiei din 2023 era de 200.000 de lei, faţă de 170.000 de lei în declaraţia completată în 2022.
Klaus Iohannis a menţionat în declaraţia de avere şi suma de 5.934 de lei, obţinută din drepturi de proprietate intelectuală. Totodată, Klaus Iohannis a obţinut 44.389 de lei din închirierea de imobile, aceeaşi sumă fiind menţionată şi la soţia sa. În declaraţia din anul anterior, suma din închirierea de imobile era de câte 41.041 de lei.
Klaus Iohannis, un președinte opac
La începutul lunii, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Klaus Iohannis a ținut un discurs. Sala era aproape goală la început, așa cum sunt și realizările președintelui în cele două mandate petrecute la Palatul Cotroceni.
În fața Europei, Iohannis a transmis că „trebuie să fim conștienți de euroscepticismul în creștere” și că avem „o datorie comună să fim sinceri în comunicarea cu cetățenii europeni”. Înainte de discurs, la declarațiile de presă susținute în fața jurnaliștilor români, președintele a făcut referire la „transparență”.
Dar cât de transparent este președintele Iohannis și cât de sincer este în comunicarea cu cetățenii țării pe care o conduce?
E cumva onest Klaus Iohannis față de români (mai ales față de cei care l-au votat), având în vedere că România se dovedește singura țară din UE în care președintele merge cu avioane private ca apoi să secretizeze costurile?
E cumva onest Klaus Iohannis față de români (mai ales față de cei care l-au votat), având în vedere că a promis că scapă țara de „Ciuma Roșie” PSD-istă ca apoi să îi aducă la guvernare alături de PNL în numele „stabilității”?
E cumva onest Klaus Iohannis față de români (mai ales față de cei care l-au votat), având în vedere că a promis o „Românie Educată”, iar după 10 ani avem noi legi ale educației care politizează și mai mult școala românească?
E cumva onest Klaus Iohannis față de români (mai ales față de cei care l-au votat), având în vedere că a promis în campania pentru al doilea mandat că v-a vorbi mai mult cu presa și cetățenii?
După campania pentru alegerile din 2020, când a făcut efectiv campanie mascată pentru PNL, a devenit un președinte total absent, care s-a bucurat de toate privilegiile pe care i le oferă demnitatea în care l-au pus românii cu votul lor sincer și plin de speranță. De două ori!
Deceniul petrecut de Klaus Iohannis în funcția de șef de stat i-a făcut pe români să înțeleagă faptul că nu mai au voie să aibă iluzii în politică, chiar dacă apare un necunoscut (de la Sibiu) care se îmbracă în geacă roșie și coboară în piață printre cetățeni.
Iohannis ne-a mințit. Ne-a lăsat să credem că va fi cel în mandatele căruia corupția va fi subminată până la nivelul la care să nu mai reprezinte o problemă de securitate națională. Realitatea e că finalul mandatelor lui Iohannis prinde România aproape la fel de coruptă ca în timpul guvernării lui Adrian Năstase.
În locul conversaţiei democratice pe care ar fi trebuit să o aibă cu cetățenii, Klaus Iohannis a ales să fie un președinte absent, tăcut și ignorant la problemele reale ale oamenilor. Ne-a promis o „Românie a lucrului bine făcut”. Ne-a mințit?
DA - iar argumentul care să susțină acest răspuns este faptul că un partid extremist precum AUR este cotat ca al doilea partid politic în ceea ce privește intențiile de vot ale românilor. Asta e România normală și a lucrului bine făcut? Una în care oamenii, dezamăgiți de faptul că sunt ignorați, se refugiază în discursul unor populiști care profită de frustrările lor?
Așa cum se arată și într-un editorial din Ziarul de Iași, Iohannis a dezamăgit fiindcă nu a încercat nici măcar o singură dată să se ridice cu adevărat la înălţimea aşteptărilor. Totul a însemnat simulare şi ratare premeditată.
Dacă Ion Iliescu a creat sistemul postdecembrist, prin recuperarea securiştilor şi a activiştilor PCR, doar pentru a-şi împlini dorinţa de putere; dacă Emil Constantinescu a fost zdrobit crunt de sistem, fiind înconjurat de oameni, aidoma lui, de foarte slabă factură; dacă Traian Băsescu a încălecat sistemul, cu scopul de a profita la maximum, inclusiv pentru a plăti nişte vechi poliţe pesediştilor ce-l hărţuiseră fără încetare; aşadar, dacă primii trei şefi de stat au preferat totuşi să joace, Klaus Iohannis a vândut partida de la început. A jucat doar pentru propriul lui interes.
România lui Klaus Iohannis a ajuns grav bolnavă. Blocarea definitivă a luptei anticorupție, dar mai ales lipsa reformelor esenţiale au transformat România într-un stat în derivă. Politicienii nu se mai sfiesc să afirme că în circa 8-10 ani sistemul naţional de pensii va colapsa, dar, cu toate acestea, continuă să ofere pensii speciale şi pomeni sociale din împrumuturi ce vor fi plătite de mediul privat și de români, nu de superbugetarii care se bucură de privilegii sau de locatari care în curând se vor muta de la Palatul Cotroceni pe Aviatorilor nr. 86!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.