Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce a fost Zelenski la Sofia și ce a obținut

Zelenski in Bulgaria

Foto Ukraine Presidency/Ukraine Presi / Zuma Press / Profimedia

Joi, 06 iulie 2023

Ora 07.00: „Venirea lui Zelenski în Sofia, neconfirmată încă oficial. Din motive de siguranță, agenda de lucru, întrevederile și locurile unde ar putea fi prezent președintele Ucrainei sunt păstrate în secret. Vizita ar putea coincide cu adoptarea de către Parlament a declarației de sprijinire a aderării Ucrainei la NATO.” Așa suna știrea care făcea furori printre cetățenii bulgari divizați mai mult ca oricând, în rusofili și rusofobi.

Ora 09.00: Aceeași știre încingea spiritele deja rău inflamate în Parlamentul Bulgariei, pe tema războiului și oferirii de sprijin militar Ucrainei.

„E binevenit la Sofia”, „Încă e devreme să vorbim despre această vizită”, „Cerem demisia ministrului de Apărare, face rău Bulgariei”, „E bine-venit, însă sunt scăpări de organizare, din moment ce există scurgeri de informații”, „Cine l-a invitat, să se întâlnească cu el!” declarau presei bulgare reprezentanții diferitelor formațiuni politice.

Ora 12.10: „Volodimir Zelenski a aterizat la Sofia”. Cu „Bine ați venit” l-a întâmpinat Mariya Gabriel, vicepremierul Bulgariei.

Misterul a luat sfârșit, iar știrea de prânz s-a transformat în cel mai important act de politică externă a Bulgariei din ultimii ani. O vizită importantă pentru vecina noastră de la sud, care, în ciuda infernalului zgomot pro-rus din interior, a avut șansa să se afirme ca unul din aliații-cheie ai Ucrainei, cu poziție oficială fermă de partea lumii civilizate euro-atlantice, și nu de cea a agresorului.

Cum a decurs vizita lui Zelenski în Sofia

La puțin timp după ora 13.00 Zelenski intra în clădirea guvernului, unde a purtat discuții cu premierul Nikolay Denkov și vicepremierul Mariya Gabriel pe teme de securitate și energie.

La final s-au semnat două memorandumuri. Unul prevede sprijin pentru Ucraina pe drumul euro-atlantic, „când acest lucru va posibil”, după cum a spus chiar premierul bulgar, iar celălalt statuează cooperarea energetică între cele două țări și a fost semnat după ce în aceeași zi, Parlamentul a adoptat o decizie care împuternicește guvernul bulgar să poarte negocieri cu Kievul pentru vânzarea de către Bulgaria a unor echipamente de la centrala atomo-electrică de la Belene, produsă de Rusia – un proiect pornit, repornit de câteva ori, și sistat până la urmă de Bulgaria.

„Drag popor al Bulgariei, mă bucur să vizitez țara voastră (...), la invitația guvernului și premierului vostru. Este foarte important ca, în această criză morală în Europa, Bulgaria este un apărător al libertății, un oponent al politicii de genocid pe care Rusia o duce împotriva țării noastre, împotriva libertății noastre și a poporului nostru. Atitudinea față de Rusia, în diferite țări, nu este unitară, dar așa e în viață. Oamenilor le este adesea greu să recunoască realitatea răului. Când câteva mii de kilometri separă mai multe țări de artileria rusă, sau când oamenii nu pot simți ce înseamnă nopți nedormite și zile de îngrijorare din cauza sirenelor necontenite pornite de teroarea rusească cu rachete și drone, atunci le e mai ușor să respingă gândurile despre răul făcut de Rusia. Și cu atât mai valoroasă devine atunci înțelegerea pe care o obții de la țări și de la oameni care nu refuză adevărul, care aleg calea morală de a proteja viața și libertatea. Mulțumesc, Bulgaria, pentru sprijinul și protejarea poporului nostru! Vă mulțumesc!”, a spus Zelenski în discursul prin care s-a adresat poporului bulgar și oficialilor guvernului.

Zelenski a mai spus că a convenit cu guvernul bulgar să consolideze cooperarea în domeniul apărării și a mulțumit pentru ajutorul militar oferit. „Ucraina nu va uita niciodată că ne sunteți alături într-un moment atât de dificil pentru noi – când se pierd vieți în lupta pentru viață. Apreciez enorm acest lucru. Mulțumesc foarte mult!"

Nu la fel de prietenoasă a fost, însă, întrevederea pe care Zelenski a avut-o cu președintele Bulgariei, Rumen Radev - cunoscut pentru atitudinea sa pro-rusă și care în fața camerelor de luat vederi s-a exprimat din nou împotriva trimiterii de arme în Ucraina și a numit războiul drept „conflict” care ar trebui rezolvat „diplomatic”.

Răspunsul președintelui Ucrainei, care asculta atent și lua notițe, n-a întârziat în niciun moment de dezacord. „Sper ca poporul bulgar să înțeleagă că acesta nu este un conflict, ci un război. Într-un conflict, milioane de oameni nu părăsesc țara”.

„Doamne ferește să se întâmple o tragedie și să fiți în locul meu. Și dacă nu veți fi ajutat de oamenii care au valori comune, ce veți face atunci? Eventual veți spune „Putin, vino și ia teritorii bulgare?” Nu, ca un președinte adevărat, sunt sigur că nu veți face compromisuri cu statul, independența și suveranitatea”, a adăugat președintele ucrainean.

„Aveți dreptul să nu susțineți ajutorul acordat Ucrainei, dar sunt convins că Ucraina va fi într-o zi parte a Europei”, a mai spus Zelenski, categoric.

„Putin nu se liniștește până nu ne ucide. Aceasta nu este doar o altă întrebare. Noi vrem să trăim. Chiar vreau să ne înțelegeți!", a mai subliniat Zelenski.

La scurt timp după astfel de replici, Rumen Radev a cerut jurnaliștilor să părăsească sala, întâlnirea a continuat cu ușile închise, iar reacțiile din presa locală și internațională cum că Zelenski l-ar fi făcut „praf și pulbere” pe Radev n-au întârziat să apară. La fel și dezamăgirile exprimate public de oameni remarcabili bulgari din toate domeniile – de la activiști civili, intelectuali și până la antreprenori.

Vizita lui Zelenski la Sofia a continuat cu o discuție publică la Muzeul Național de Istorie a Bulgariei, organizată tot de premier și vice-premier. Acolo reprezentanți ai societății civile, diplomați, jurnaliști și oameni de cultură au avut posibilitatea, într-o atmosferă mai destinsă, să-i adreseze întrebări președintelui Zelenski.

„Peste 140 000 de oameni au primit protecție în Bulgaria. Voi mă aplaudați, iar eu vreau să vă aplaudați pe voi înșivă pentru tot ce-ați făcut pentru poporul nostru, a spus Zelenski. Facem tot posibilul ca oamenii noștri să se întoarcă acasă, la casele lor din Ucraina, iar țara să devină sigură. Credem că poate deveni posibil. Totul depinde de puterea acestui sprijin important pe care îl folosim pentru apărare.”

Și când mai în glumă, când serios de tot, într-o emoție incredibilă, conform spuselor unor participanți la întâlnire, „un bărbat mic de statură a arătat ce înseamnă să fii mare, atunci când istoria o cere”.

Întrebat de ce a venit în Bulgaria, Zelenski a spus să motivul constă în deficitul de armament și de timp, dar analiștii bulgari amintesc trei motive principale. Primul ar fi potențialul imens pe care Bulgaria, datorită producției mari, îl are în livrarea de muniții.

Un al doilea motiv ar fi noul guvern, care la o lună după instalare, a luat decizia de a trimite un nou ajutor militar Ucrainei. Acest lucru se mai întâmplase în decembrie 2022, când țara era condusă de un guvern interimar. Și de asemenea, s-a mai întâmplat la scurt timp după izbucnirea războiului, când premier era Kiril Petkov, despre care ulterior s-a aflat că a permis trimiterea de muniții indirect către Ucraina, prin țări intermediare, el însuși vizitând Ucraina în aprilie 2022. 

Al treilea aspect este legat de energia nucleară și, mai exact, de echipamentele pe care Bulgaria le-a achiziționat din Rusia pentru proiectul eșuat al centralei atomo-electrice de la Belene. Acest echipament nu poate fi utilizat, având în vedere sancțiunile pe termen lung impuse Rusiei din cauza războiului. „Dar poate servi Ucrainei, care are experiență în construirea de centrale nucleare, dar îi lipsesc tocmai reactoarele și generatoarele pe care le are Bulgaria”, a declarat pentru Europa Liberă Bulgaria politologul Ognyan Minchev.

Ce beneficii va avea Bulgaria din toată povestea asta și cu ce va participa la reconstrucția Ucrainei, după război, urmează să aflăm.

Până atunci rămânem cu vorbele fostului premier Kiril Petkov, care înainte de întâlnirea de la Muzeul de Istorie din Sofia, s-a văzut cu președintele ucrainean, apoi a scris pe Facebook:

„Astăzi, prietenul meu Zelenski ne-a dat încă o dată posibilitatea să arătăm că Bulgaria este o țară europeană importantă, stabilă, pe care se poate conta, pentru că valori precum libertatea, independența, curajul, echitatea sunt doar o parte din valorile pe care bulgarii le au și le împărtășesc cu alte țări europene”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult