Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Eșec pentru laserul de la Măgurele. România, lăsată pe dinafara consorțiului european ELI ERIC. Teleman: Neîncrederea apărută între parteneri nu a putut fi recuperată în două luni

laser magurele

Foto: eli-np.ro

Comisia Europeană a aprobat miercuri constituirea consorțiului din domeniul cercetării Extreme Light Infrastructure - European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC) doar cu Cehia și Ungaria, fără România, „Laserul de la Măgurele” rămânând în afara proiectului. 

Deși făcea parte din proiectul de cercetare paneuropeană Extreme Light Infrastructure (ELI), România nu a invitată să facă parte din noul consorțiu. Este pentru prima dată în Uniunea Europeană când un stat fondator al unui proiect nu face parte din unitatea ERIC constituită ulterior. România știa de excluderea sa încă din februarie, iar miercuri decizia a fost comunicată oficial.

Ce pierde România. Pe cine dă vina ministrul Cercetării 

Pierderile sunt atât la nivel științific - „nu vom avea aceeași expunere și integrare la nivel internațional pe care am fi avut-o în ELI-ERIC”, cât și la nivelul finanțării - „Comisia Europeană are în vedere finanțarea acestui ELI-ERIC care va hotărî cum distribuie fondurile la entitățile care îl formează”, a declarat pentru Edupedu.ro reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC, Sorin Costreie, consilier al premierului Forin Cîțu.

Ministrul Cercetării Ciprian Teleman dă vina pe „neîncrederea apărută între partenerii” proiectului.

​„Prin decizia luată în februarie 2021 în Comitetul ELI ERIC (Extreme Light Infrastructure - European Research Infrastructure Consortium), România nu a fost inclusă în consorțiu cu statut de membru fondator observator, în ciuda eforturilor diplomatice făcute anterior acestei reuniuni.

Neîncrederea apărută între parteneri, în etapele finale ale proiectului, nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri”, explică ministrul, într-o postare pe Facebook.

Ministrul adaugă că, până în 2023, conform planificării, va continua dezvoltarea componentelor care alcătuiesc infrastructura, pentru ca aceasta să poată fi folosită pentru proiecte de cercetare. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, spune Ciprian Teleman.

„Drumul către succesul acestui proiect este în acest moment coordonat de o echipă formată din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Guvernului României, MAE, MCID și IFIN HH. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, în același timp infrastructura trebuie să devină accesibilă comunității științifice din întreaga lume. Menținem deschis dialogul dintre România si ELI ERIC prin proiectul Impulse, platformă prin care echipele de proiect rămân în contact cu ceilalți actori implicați, atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ”, spune ministrul Cercetării.

România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI ERIC, aprobat, pe 5 mai, de Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al ELI. Decizia vine după ce anul trecut Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect, notează Edupedu.ro

„Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.", se arată în comunicatul ELI.

Sindicalist: „În iunie se termină banii de salarii de la Comisia Europeană pentru angajații de la ELI, iar salariile uriașe nu pot fi susținute din bugetul Institutului”

Vicepreședintele Federației Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică, George Epurescu, consideră că motivul principal pentru excluderea laserului de la Măgurele din consorțiul ELI ERIC îl reprezintă ratarea angajamentelor luate de București ca parte a proiectului finanțat de Comisia Europeană.

„Situația este dramatică. Comisia Europeană a lăsat o portiță României să se alăture acestui Consorțiu european în viitor, doar că România nu o va putea îndeplini nici măcar în următorii 20 de ani: managementul proiectului precum și modul în care se desfășoară proiectul să fie unul de tip european. Adică fără găști de indivizi aduși strict pe criterii de obediență”, a spus George Epurescu pentru Buletin de București.

Epurescu susține că în prezent proiectul nu are niciun cercetător de anvergură internațională în echipa de management, cel puțin pe partea de laser, „în iunie se termină banii de salarii de la Comisia Europeană pentru angajații de la ELI, iar salariile uriașe nu pot fi susținute din bugetul Institutului.” „Pe partea tehnică este un grad de amatorism care sperie pe toată lumea. Acolo sunt foarte multe prietenii iar dacă acuzăm pe cineva ca a eșuat un proiect din cauza sa, nici nu știm în cine dăm. Comisia Europeană cunoaște toate aceste detalii. Toți indicatorii proiectului au fost ratați. Nici măcar numărul de personal nu a fost atins pentru ca din cauza întârzierilor banii au fost cheltuiți pe salarii și au trebuit să taie din posturi. Plus ca în urma abuzurilor au plecat foarte mulți oameni, inclusiv străini”, mai spune Epurescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult