Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Eșec pentru laserul de la Măgurele. România, lăsată pe dinafara consorțiului european ELI ERIC. Teleman: Neîncrederea apărută între parteneri nu a putut fi recuperată în două luni

laser magurele

Foto: eli-np.ro

Comisia Europeană a aprobat miercuri constituirea consorțiului din domeniul cercetării Extreme Light Infrastructure - European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC) doar cu Cehia și Ungaria, fără România, „Laserul de la Măgurele” rămânând în afara proiectului. 

Deși făcea parte din proiectul de cercetare paneuropeană Extreme Light Infrastructure (ELI), România nu a invitată să facă parte din noul consorțiu. Este pentru prima dată în Uniunea Europeană când un stat fondator al unui proiect nu face parte din unitatea ERIC constituită ulterior. România știa de excluderea sa încă din februarie, iar miercuri decizia a fost comunicată oficial.

Ce pierde România. Pe cine dă vina ministrul Cercetării 

Pierderile sunt atât la nivel științific - „nu vom avea aceeași expunere și integrare la nivel internațional pe care am fi avut-o în ELI-ERIC”, cât și la nivelul finanțării - „Comisia Europeană are în vedere finanțarea acestui ELI-ERIC care va hotărî cum distribuie fondurile la entitățile care îl formează”, a declarat pentru Edupedu.ro reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC, Sorin Costreie, consilier al premierului Forin Cîțu.

Ministrul Cercetării Ciprian Teleman dă vina pe „neîncrederea apărută între partenerii” proiectului.

​„Prin decizia luată în februarie 2021 în Comitetul ELI ERIC (Extreme Light Infrastructure - European Research Infrastructure Consortium), România nu a fost inclusă în consorțiu cu statut de membru fondator observator, în ciuda eforturilor diplomatice făcute anterior acestei reuniuni.

Neîncrederea apărută între parteneri, în etapele finale ale proiectului, nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri”, explică ministrul, într-o postare pe Facebook.

Ministrul adaugă că, până în 2023, conform planificării, va continua dezvoltarea componentelor care alcătuiesc infrastructura, pentru ca aceasta să poată fi folosită pentru proiecte de cercetare. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, spune Ciprian Teleman.

„Drumul către succesul acestui proiect este în acest moment coordonat de o echipă formată din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Guvernului României, MAE, MCID și IFIN HH. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, în același timp infrastructura trebuie să devină accesibilă comunității științifice din întreaga lume. Menținem deschis dialogul dintre România si ELI ERIC prin proiectul Impulse, platformă prin care echipele de proiect rămân în contact cu ceilalți actori implicați, atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ”, spune ministrul Cercetării.

România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI ERIC, aprobat, pe 5 mai, de Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al ELI. Decizia vine după ce anul trecut Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect, notează Edupedu.ro

„Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.", se arată în comunicatul ELI.

Sindicalist: „În iunie se termină banii de salarii de la Comisia Europeană pentru angajații de la ELI, iar salariile uriașe nu pot fi susținute din bugetul Institutului”

Vicepreședintele Federației Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică, George Epurescu, consideră că motivul principal pentru excluderea laserului de la Măgurele din consorțiul ELI ERIC îl reprezintă ratarea angajamentelor luate de București ca parte a proiectului finanțat de Comisia Europeană.

„Situația este dramatică. Comisia Europeană a lăsat o portiță României să se alăture acestui Consorțiu european în viitor, doar că România nu o va putea îndeplini nici măcar în următorii 20 de ani: managementul proiectului precum și modul în care se desfășoară proiectul să fie unul de tip european. Adică fără găști de indivizi aduși strict pe criterii de obediență”, a spus George Epurescu pentru Buletin de București.

Epurescu susține că în prezent proiectul nu are niciun cercetător de anvergură internațională în echipa de management, cel puțin pe partea de laser, „în iunie se termină banii de salarii de la Comisia Europeană pentru angajații de la ELI, iar salariile uriașe nu pot fi susținute din bugetul Institutului.” „Pe partea tehnică este un grad de amatorism care sperie pe toată lumea. Acolo sunt foarte multe prietenii iar dacă acuzăm pe cineva ca a eșuat un proiect din cauza sa, nici nu știm în cine dăm. Comisia Europeană cunoaște toate aceste detalii. Toți indicatorii proiectului au fost ratați. Nici măcar numărul de personal nu a fost atins pentru ca din cauza întârzierilor banii au fost cheltuiți pe salarii și au trebuit să taie din posturi. Plus ca în urma abuzurilor au plecat foarte mulți oameni, inclusiv străini”, mai spune Epurescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult