Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce arde Delta Văcărești după ce a fost declarată parc natural? „Suspiciunile rezonabile” ale naturalistului Cristian Lascu

În doar 24 de ore, trei incendii au avut loc în Parcul Natural Văcărești, o zonă de o biodiversitate uimitoare, locul în care natura a reușit cumva în ultimii 26 de ani să recâștige o parte dintr-un oraș aglomerat și poluat. 

Cristian Lascu, unul dintre fondatorii Asociației Parcul Natural Văcărești, vorbește despre pericolul în care se află Delta din spatele blocurilor, tocmai acum când a fost declarată arie protejată și când ar fi trebuit să fie mai în sguranță decât oricând.

„Dacă, la un moment dat, au loc mai multe incendii și o parte importantă din zonă este mistuită de foc, asta înseamnă că biodiversitatea de acolo, cea mai importantă, dispare. Rămân nevertebratele, fauna acvatică care mai scapă și atât. Norocul nostru a fost că în timpul acestor incendii nu a bătut vântul, lucrurile puteau fi mult mai grave”, spune Lascu. 

În unele cazuri, incendiile din Delta Văcărești pornesc de la pescarii care mai aprind câte un foc. În altele de la cei care adună metal și care dau foc la cablurile găsite, pentru a scăpa de plasticul de pe ele. Însă Cristian Lascu crede că există „suspiciuni rezonabile” că focul ar fi putut fi pus cu bună știință de persoane rău intenționate. De-a lungul timpului, a întâlnit în Delta Văcărești oameni de toate felurile. Piromani. Braconieri. Oameni care puneau capcane pentru păsări. Oameni care adunau broaște țestoase ca să le vândă mai departe. „Doi saci de țestoase adunase unul. Doi saci, când l-am prins și le-am eliberat”, își amintește Lascu.

Cioloș: „Sunt situații când omul nu are dreptul să distrugă a doua oară ceea ce natura a reparat deja”

Într-un răspuns la o postare pe Facebook a jurnalistului Ciprian Muntele, care vorbea despre incendiile din Deltă, premierul Dacian Cioloș a scris că bănuiește ce se întâmplă acolo, dar că nu poate acuza, bazându-se doar pe supoziții. „Înainte de a vă cere ajutorul trebuie sa utilizez eu toate mijloacele pe care le am la dispoziție pentru a înțelege ce se întâmplă acolo. Cam bănuiesc eu, dar nu pot acuza bazându-mă doar pe supoziții. Oricum, de un lucru fiți sigur: când am pus semnătura mea pe acea hotărâre de guvern care facea din "groapă" un parc natural, am făcut-o din convingere. Și o să fac tot ce ține de mine pentru ca lucrurile să evolueze în direcția lor naturală acolo. Sunt situații când omul nu are dreptul să distrugă a doua oară ceea ce natura a reparat deja.”

Cristian Lascu spune că, pentru a proteja zona, Ministerul Mediului ar trebui să se grăbească să demareze procedura de dare în administrare a Parcului Natural Văcărești, care ar fi trebuit să înceapă în luna iunie. Până la ora publicării acestui articol, Ministerul Mediului nu a dat un răspuns referitor la calendarul acesteia.

Cel care va ajunge să administreze aria protejată va purta o responsabilitate uriașă și va decide practic dacă lucrurile vor evolua înspre conservarea sau degradarea mediului. „Deși vorbim despre un monument istoric de valoare națională, Parcul Herăstrău poate foarte ușor deveni un studiu de caz despre cum un grup infracțional organizat - cu tentacule în administrație, politică, crimă organizată chiar - a reușit să se extindă și să înghită zone largi de spațiu verde construind terase gălăgioase, parcări, pontoane, distrugând astfel prin încălcarea repetată a legii nu numai parcul, ci și o întreagă tradiție a sporturilor nautice. Există un mare risc similar și pentru Văcărești!”, declara recent, într-un interviu pentru Republica.ro Dan Bărbulescu, director executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești. 

Este ultimul pas important într-un proces care începea în urmă cu patru ani, când speologul Cristian Lascu și fotograful Helmut Ignat publicau în national Geographic articolul „Delta dintre blocuri”, în care dezvăluiau lumii biodiversitatea uimitoare a zonei. Alături de ei au venit Florian Stoican, de numele căruia se leagă crearea Parcului Național Buila Vânturarița și Dan Bărbulescu, care a condus în trecut Asociația Salvați Dunărea și Delta.

„Am început din 2012 o luptă pentru salvarea acestei zone și asta a însemnat un volum de muncă de neimaginat. Noi am făcut studiul pe baza căruia Academia a putut să dea avizul pentru declararea ariei protejate, pentru că Academia nu dă acest aviz pe o cerere de două-trei pagini. Este o lucrare cât o teză de doctorat, cu capitole, cu nevertebrate, de mamifere, de moluște, de reptile și amfibieni, floră. Au fost foarte exigenți. Au recunoscut că diversitatea este remarcabilă. După care au spus: ea este remarcabilă, dar nu știm dacă ne încadrăm la categoria parc natural. Și ne încadrăm. Nu că o spunem noi, ci o spune cel mai important for în conservarea naturii din Europa și chiar din lume Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN). Un șef IUCN ne-a trimis un mesaj de îmbărbătare și ne-a spus: Vă încadrați perfect la categoria 5 IUCN”, povestește Lascu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Incredibil cat de jos a ajuns nivelul increderii in tara asta! Nu se mai poate face nimic fara sa fii acuzat de interese ascunse, fara sa faci parte dintr-o teorie a conspiratiei si fara sa fii facut praf de o armie de parerologi care le stiu pe toate si care cel mai bine se pricep la ce fac altii.
    • Like 1
  • check icon
    acuma ... sare firea din fire ... si baga cateva miliarde de euro in refacerea deltei cu pesti din china, nuferi de pe nil, arbori de cauciuc din america si babauini din parlament .... apa va fi adusa pe calea aerului de la AQUA CARPATICA Izvorul Bajenaru Paltinis (judetul Suceava) sau DEALUL CETĂTII FH1 Miercurea-Ciuc (judetul Harghita) . apoi se contruieste un gard de 20 m inaltine si o cladire pt directia genarala a parcului natural delta vacaresti (asa ceva intra casa poporului si mall baneasa)
    • Like 1
  • Pentru că nu pasă nimănui. Pentru că ne ferim de muncă. Pentru ca tolerăm sluțenia şi minciua. Pentru că doar cu o bere şi un mic suntem satisfăcuți. Pentru ca nu ne pasă de viitorul nostru şi al copiilor noştrii... cred ca am dat doar o parte din răspunsurile la care majoritatea v-ați gândit. Păcat...
    • Like 1
  • bziua. un parc natural de o asa importanta TREBUIE SUPRAVEGHEAT VIDEO!! sper sa se fi gandit si cei care pot implementa acest sistem acolo, altfel o sa apara blocuri noi!!!
    • Like 3
  • check icon
    Opinia mea: Niste "ONGuri se straduiesc sa-si faca loc pe piata aglomerata a pomenilor de stat; Atat: In rest, povesti;
    Lascu si-a gasit un "os de ros" si acum "combate" pe oricine ar avea o parere contrara; De asemenea arunca "ipoteze" cum ca aceasta zona de infectie ( sincer: am vazut cum "manageriaza" statul si ONG-urile orice chestie pe care pun mana) ar fi fost incendiata de catre "inamici" ai proiectului;
    De c enu se muta Lascu- cu toata familia lui- pe plantatia Vacaresti? Sunt niste terenuri de vanzare; isi face o casuta ( din fonduri europene- pentru protejarea mediului inconjurator) si sta si pazeste natura, ca ea ( natura) sa se dezlantuie fara interventia omului;
    Si- atunci cand s-or dezvolta epidemii in zona ( sa nu uitam ca zona Vacaresti, Oltenitei, Vitan-Barzesti, Big- Berceni este o zona intens populata de "virusii umani" ) sa raspunda el - ( nu ca cei de la spitalul de arsi- prin demisie- ci cu capul) pentru imbolavirile si daunele colaterale care sunt predictibile;
    Asa cum am spus: un os de ros pentru niste oportunisti;
    • Like 1
    • @
      MihaiSt check icon
      "Delta" nu este decat o groapa de gunoi lasata de izbeliste (inainte, acolo a fost puscarie si manastire, habitat cu adevarat natural nu a mai fost acolo de pe vremea fanariotilor). Nu stiu cum a fost posibil ca aceasta zona sa primeasca statut de parc natural (alte parcuri naturale din Romania sunt, de exemplu, Muntii Apuseni, Portile de Fier etc, zone cu valoare protectiva reala - ex. clopoteii Cazanelor - Campanula crassipes - si laleaua de Cazane - Tulipa hungarica - specii endemice protejate la Portile de Fier sau Molhasurile din Apuseni, turbarii strict protejate, cu o valoare stiintifica absolut remarcabila). Din pacate, la Vacaresti se fac "experimente" din ce in ce mai dubioase de catre fel de fel de pescuitori in ape tulburi care cauta sa-si rostuiasca in mod absolut nesimtit un venit garantat la batranete (domnul Lascu are o experienta indelungata cu ONG-ul "Focul viu" care capusa Institutul de Speologie, iar Liviu Mihaiu in calitate de gornist de presa, jurnalistul fost vremelnic in post de guvernator al adevaratei Delte fara sa aiba nici cea mai elementara pregatire in domeniul biologiei, este o alaturare cum nu se poate mai reusita...). Nu stiu cum se poate explica rezonabil din punct de vedere stiintific (exista studii de dispersie a speciilor in mediul natural...) aparitia de vulpi si... vidre intr-o zona complet inconjurata de habitate puternic antropizate, care in mod normal sunt bariere de netrecut in calea raspandirii unor specii. Ultima gaselnita intrece, insa orice imaginatie si intra in categoria tupeu si frauda stiintifica: la Vacaresti ar fi fost semnalate testoase dobrogene (este specie protejata mentionata in anexele Directivei Habitate, cine a adus acele exemplare de unde le-a adus a gandit departe...). Deci NU avem o zona valoroasa din pdv protectiv (culmea este ca dl. Lascu stie perfect acest lucru si il si recunoaste cu jumatate de gura la sesiunile stiintifice...), nu avem nici o pseudo-gradina zoologica in care sa se faca experimente responsabile de reintroducere de specii (ar trebui avize in acest sens...), dar avem un focar de infectie (Aedes albopictus - tantarul tigru asiatic - este in zona !) si multe alte probleme (inclusiv sociale) de care "ecologistii" nici nu vor sa auda. O afacere de succes cu "spate" politic, de care ar trebui sa ne fie rusine !
      • Like 2
    • @ MihaiSt
      check icon
      Pai- exact ce spuneam; Chestia cu broastele testoase ti-o pot banui eu: ( lamuri e prea mult zis), insa cea cu vulpile ...cand greu...; Cu broastele treaba sta astfel: Sunt diversi iubitori de animale care, prin diferite metode, si-au procurat niste brosate testoase; Tiganii ( sau altii) care le-au vandut au "uitat" sa spuna de unde le au; Nici nu era interesant; Insa- dupa ce broatele s-au facut mari, omul "de la boc" si-a dat seama ca alea-s prilej de perpetuu jeg si miros greu; Astfel incat, probabil unii dintre ei s-au descotorosit de ele..."pe camp" End of story; Eu am avut o pereche de acvatice ( si mai grav) maaaari cat o zi de post; ( cele de florida, aclimatizate insa ...) Le-am facut iaz in curte ( 6 mc de apa filtrata si toate cele); Insa- in cele din urma comoditatea ( si lipsa de eficienta a echipamentelor) a castigat; Drept pentru care le-am donat gradinii zoo; Noroc ca le-au primit! Nu stiu ce ma faceam ( probabil le donam pe OLX unora care mai apoi umpleau "delta" de broscute mici cu urechi rosii...) :-)
      Cunosc care-s avizele pentru reintroducerea de specii noi si ce pretentii sunt pentru crearea unui incubator pentru dezvoltarea unei specii - noi n-avem nici macar o carantina ( cea mai apropiata e la Sofia) asa ca...."delte" in mijlocul Bucurestiului ne trebuia!
      • Like 0
    • @
      MihaiSt check icon
      Eu vorbeam de testoasa dobrogeana, o specie protejata. Nimeni nu poate demonstra cum o specie terestra cu o capacitate mica de dispersie in natura salbatica (testoasa), raspandita la noi doar in sudul Dobrogei, a ajuns pe cale naturala in groapa de gunoi la Vacaresti. De asemenea, nimeni nu poate demonstra ca este vorba de o populatie naturala stabila a acestei specii (este vorba cel mult de cateva exemplare abandonate sau aduse in mod voluntar, care nu se vor putea perpetua ca populatie locala stabila). Zona Vacaresti este inconjurata si de un taluz, este izolata de un curs de apa (de aici si imposibilitatea de a demonstra ca vidra semnalata acolo a venit "prin mijloace proprii") si se afla in mijlocul unei zone locuite - patrimoniul natural real de acolo nu se poate compara cu parcurile naturale adevarate din Romania. Numai ca cei interesati de existenta acestei "arii protejate" au acces la canale de comunicare in masa si... intrare la o serie de institutii de stat. In mod normal, acolo ar trebui sa se faca o igienizare si sa se controleze infiltratiile din albia Dambovitei care au dus la aparitia baltilor.
      • Like 0
    • @ MihaiSt
      Nici Ceausescu nu a gasit solutia sa determine apa Dambovitei sa treaca prin Balta Vacaresti ! Au carat apa noaptea cu galetile , dar a doua zi la pranz nu mai era nici urma - isi vedea de treaba ei si se ducea la vale ! la aceste vremuri noi si democratice tentatia scenariilor paranoice este mare pentru ca sansele ca sa se adevereasca sunt si mai mari ! s-a dat liber la HAOS ul de suprafata ca sa mai scada presiunea controlului acerb dinspre interior !
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult