Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Herăstrău? O rușine! Să nu o repetăm”. De ce Parcul Natural Văcărești nu trebuie să intre pe mâna celor care nu se pricep

Delta Văcărești fost declarată zonă urbană protejată. Ce urmează? Aria Văcărești poate deveni o oază de natură sălbatică, protejată așa cum trebuie, după toate regulile științei, aici, în mijlocul Capitalei, după modelul celor din Buenos Aires ori Singapore. Sau poate avea soarta parcului Herăstrău, căzut pradă lăcomiei financiare, pe care l-am umplut de terase și beton.

Iată în cele ce urmează un interviu cu Dan Bărbulescu, director executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești.

Dan Bărbulescu este absolvent de istorie (Universitatea București) și Științe Politice (Master, Universty of London, Queen Mary College). A coordonat și a contribuit decisiv la elaborarea și finalizarea de proiecte finanțate din fonduri publice sau private dedicate biodiversității, protecției mediului, dezvoltării sustenabile a Deltei Dunării.

Îți recomandăm

A fost declarată zonă protejată. Ce urmează?

Conform legii, Ministerul Mediului, instituția responsabilă, trebuie să lanseze procedura de dare în administrare a parcului. La finalul acesteia - de la lansare, procedura durează 30 de zile -, Parcul Natural Văcărești va avea un administrator care va elabora Planul de Management al ariei și va pune în practică operațiunea de protecție, conservare și reconstrucție ecologică a habitatelor.

Să nu uităm însă că vorbim despre un parc natural urban, astfel că dimensiunea educațională și de informare este foarte importantă în viitorul parcului. Parcul Natural Văcărești se va deschide către oraș, tranformându-se treptat dintr-un „no man’s land“, într-un spațiu dedicat naturii, educației, conștientizării, cercetării și petrecerii timpului liber.

Foto: De la stânga la dreapta: Dan Bărbulescu, Helmut Ignat, Cristian Lascu și Florin Stoican

Cine are cele mai mari merite în această victorie?

Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV), având ca membri fondatori patru oameni, după cum urmează: baza proiectului a fost pusă de Cristian Lascu și de Helmut Ignat, prin articolul din National Geographic din mai 2012 – „Delta dintre blocuri”. Apoi a fost cooptat Florin Stoican - președinte al Asociației Kogayon - pentru coordonarea studiului de fundamentare. Eu m-am ocupat în primele etape de procedurile administrative (în calitate de director executiv al Salvați Dunărea și Delta). Apoi am constituit Asociația Parcul Natural Văcărești, în anul 2014, al cărei director sunt.

Am lucrat nonstop timp de patru ani pentru a elabora dosarul administrativ al ariei (o super – birocrație!). Pentru a învinge interesele imobiliare ascunse, pentru a convinge autoritățile române de utilitatea acestui minunat loc, pentru a face cunoscut proiectul Văcărești și pentru a obține sprijinul publicului, al presei, al organizațiilor internationale. Pe parcursul celor patru ani ne-au mai sprijinit în diverse forme multe alte persoane, personalitati. Le mulțumesc!

Evident, în acest demers, nu puteam reuși fără implicarea în faza decisivă, de finalizare, a doamnei ministru Cristiana Pașca Palmer, a domnului Viorel Lascu, secretar de stat, a doamnei Mihaela Rămulescu, șefă de cabinet și a echipei de consilieri de la Ministerul Mediului. Această echipă a finalizat proiectul din punct de vedere administrativ și legislativ. S-a lucrat enorm! 

Ce atribute trebuie să aibă organizația care se va ocupa de zona aceasta? 

Conform legii, administrația viitoare a parcului trebuie să îndeplinească mai multe criterii. În primul rând trebuie să aibă capacitate științifică! Vorbim despre un proiect de protecție a mediului care necesită solidă bază științifică – evaluarea speciilor și habitatelor, elaborarea planurilor de protecție și conservare, studii hidrologice, studii geologice, studii peisagistice, ridicări topo. Pe baza acestor studii se va elabora Planul de management pe 10 ani al ariei. Acesta va fi Constituția parcului. Alături de capacitatea științifică, mai vorbim despre administrație - sediu, mașini, infrastructură, bugete, parteneri - , capacitate educațională - proiectul are o mare valoare educațională, aceasta trebuie dezvoltată la maximum -, organizarea pazei, organizarea operațiunii de vizitare. La Parcul Natural Văcărești este de muncă! Este un proiect care cere foarte mult în perioada următoare. Am inițiat acest proiect pornind de la niște standardele foarte înalte, viitorul administrator este obligat să le mențină.

Îți recomandăm

Ce specialiști sunt necesari pentru buna dezvoltare a zonei?

Administrația viitoare va avea o echipă formată, minimum, din director, biolog, ecolog, responsabil de educație și conștientizare, responsabil comunicare, rangeri (2-3). Administrația parcului va avea un consiliu științific alcătuit din specialiști și un consiliu consultativ.

De fiecare dată când merg cu copiii în parc sunt aproape șocat de reacția lor. „Entuziasmați“ este puțin spus

Ce se face în prezent de către Asociația Parcul Natural Văcărești?

Am reușit în ultimii ani să îmbinăm utilul cu plăcutul. Adică să continuăm demersurile administrative pentru înființarea parcului și să organizăm acțiuni de educație și conștientizare. Cu sprijinul Alpha Bank am dezvoltat un centru de informare, Observatorul Parcului Natural Văcărești, la etajul 17!

Aici primim vizitele copiilor, elevilor, studenților și în general ale tuturor celor interesați de natură și de protecția ei. Reușim săptămânal să organizăm tururi ghidate în parc. De exemplu, până acum, la Observator și în parc, în tururi coordonate de specialiștii noștri, au venit peste 7.000 de oameni, dintre care mai mult de jumătate au fost copii. Am reușit să dezvoltăm o echipă tânără și entuziastă care, voluntar, se asigură că interesul public (deosebit de mare față de acest proiect) este servit cât mai bine.

Cum receptează copiii natura în mijlocul orașului?

Cred că este una dintre cele mai interesante părți ale acestui proiect. De fiecare dată când merg cu copiii în parc sunt aproape șocat de reacția lor. „Entuziasmați“ este puțin spus. Contactul cu natura este total și definitiv. Copiii nu au prejudecăți. Chiar dacă le este frică de apariția unui sfios șarpe de apă, au o frică plină de curiozitate, de entuziasm. Reacția copiilor la contactul cu natura este emoționantă, uneori până la lacrimi. Ne dorim foarte mult să facem din Parcul Natural Văcărești o școală vie, în care cei mici să aibă posibilitatea să-și exercite iubirea ancestrală față de natură.

Ce parteneriate aveți în vedere? Științifice, de administare...

Avem deja parteneriate cu instituții relevante, din țară și străinătate. În România lucrăm cu Facultatea de Biologie, Geografie, Urbanism, Grădina Botanică. Vom încheia parteneriat cu Muzeul Antipa, Univeristatea de Agronomie. Avem în vedere colaborarea cu instituții de cercetare precum GEO ECO MAR și Institutul de Biologie din Academia Română. În străinătate am inițiat discuții cu University of Arizona, College of Science, Convenția Internațională Ramsar, Wetland Link Internațional.

Care sunt cele mai mari provocări în acest moment? Banii? Câți bani trebuie?

Banii sunt foarte importanți. Sunt o provocare! Și, cum statul român nu investește aproape nimic în administrarea ariilor naturale protejate – totul depinde de administrator, nu ne rămâne decât să găsim soluții. Acestea pot fi firmele private, ele pot decide să se implice în dezvoltarea celui mai interesant parc natural din România urbană, fonduri europene, proiecte internaționale de finanțare, fundații internaționale. Viitorul administrator, de pildă, trebuie să asigure o echipă de administrare care va avea anual cheltuieli - salariile, administrative, logistică, transport - situate între 100.000 și 150.000 euro.

Ce riscuri sunt dacă intră pe mâna cui nu se pricepe această zonă ?

Riscuri există, din păcate. Să ne uităm la celelalte parcuri din București. Toate sunt sufocate de terase, bâlciuri, chioșcuri, prost gust. Parcurile Capitale și-au pierdut funcția lor urbanistică, comunitară – spațiu verde, zonă de liniște și relaxare sănatoasă, sunete benefice, sport, timp liber de calitate. Parcul Herăstrău, de exemplu, este o rușine pentru administrația orașului! Deși vorbim despre un monument istoric de valoare națională, Parcul Herăstrău poate foarte ușor deveni un studiu de caz despre cum un grup infracțional organizat - cu tentacule în administrație, politică, crimă organizată chiar - a reușit să se extindă și să înghită zone largi de spațiu verde construind terase gălăgioase, parcări, pontoane, distrugând astfel prin încălcarea repetată a legii nu numai parcul, ci și o întreagă tradiție a sporturilor nautice. Există un mare risc similar și pentru Văcărești! Vom supraveghea permanent respectarea legii la Văcărești si vom reacționa, inclusiv pe plan mondial, dacă o singură frunză din parc va avea de suferit.

Îți recomandăm

Cine mai concurează pentru administrarea parcului?

Teoretic, poate concura oricine are capacitatea despre care am vorbit mai devreme. Legea permite organizațtiilor neguvernamentale sau insituțiilor publice să dezvolte propuneri pentru administrarea zonei. Asociația Parcul Natural Văcărești va dezvolta o astfel de propunere. Vom căuta prin experiența pe care o avem, prin proiectele pe care le-am derulat și le derulăm și prin parteneriatele solide încheiate până acum, să depunem la Ministerul Mediului o ofertă validă care să descrie viziunea noastră despre Văcărești: un spațiu viu destinat protecției naturii, educației, cercetării, timpului liber.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Ca o concluzie, datorită faptului că Văcăreştiul este o zonă protejată autorităţile nu pot aplica soluţii de stârpire a ţânţarilor aşa cum se aplică în toate parcurile şi zonele verzi. Se pare că tocmai ne-am ales cu o pepinieră de ţânţari, pe fondul unei încălziri galopante a climei.
    • Like 0
    • @ Valentin
      La fel cum nu aveti habar despre ce vorbiti, nici macar neobosindu-va sa va duceti sa vedeti care-i realitatea de acolo daca aducerea de argumente reale si credible in favoarea spuselor nu o puteti face, tot asa trageti si concluzii eronate. Daca va e atat de teama de salbaticia Vacarestiului, stati departe de el, nu-i deloc obligatoriu sa va expuneti pericolelor lui.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Realitatea mi-ati spus-o deja dvs. Ati spus deja ca fiind o zona protejata autoritatile nu pot interveni cu solutii pentru eradicarea tantarilor, asa cum o fac in parcurile obisnuite si in zonele verzi. Desigur, vom avea solutii contra tantarilor bio, adica... LILIECI!!!! Sa inteleg ca zona va fi popuata cu... LILIECI??? Din cate inteleg nu vorbim de o delta reala, pentru ca e totusi o balta intre blocuri. Sau daca e o delta reala atunci trebuie sa existe si mecanisme de protectie, in special impotriva tantarilor, capuselor etc. Daca nu se poate autoregla vom interveni noi, oamenii, cu proiecte care costa bani ca s-o reglam. Nu era mai ieftin un parc? Un parc cu multa verdeata, cu alei, cu piste pentru biciclisti etc. Le-am terminat pe toatea in tara asta de trebuie sa ne construim o delta urbana? Orasele au rolul de a adaposti oameni. Tot ce se face in orase se face pentru oameni. Spatiile verzi sunt cele mai importante, pentru ca ele sunt plamanul orasului, dar ele trebuie sa se subordoneze nevoilor noastre. Nu sunt sigur ca aceasta delta nu va deveni un curand un rezorvor de tantari si nu sunt sigur ca masurile loate vor reusi. Dupa cum merg lucrurile la noi in tara sunt sceptic. Am senzatia ca dam chibriturile pe mana copiilor. As fi preferat un parc. Cu lebede pe lac si rate lesesti daca vrem natura, dar un parc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Eu nu am spus asa ceva. Cititi mai atent si poate intelegeti. E concluzia dvs. Parcul o sa fie exact ce va doriti: cu multa verdeata, piste de biciclete, lebede, rate pe lacuri dar si altele pe care nu le intelegeti si apreciati, nicidecum cu molimele de care va temeti.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Dvs. ati spus in felul urmator: "se pot introduce specii de lilieci". Cred ca am citit bine. Numai ideea ca cineva se poate gandi sa introduca lilieci in parcuri ca sa scape de tantari ma face sa ma cutremur! Cum sa introduci lilieci in parcuri? Cum sa fie asa ceva O SOLUTIE??? Lilieci? Cat despre parc, n-ati inteles ce-am vrut sa spun. Intrebam daca balta respectiva nu poate fi secata si transformata intr-un parc cum e Herastraul, cu multa verdeata si copaci. Herastraul a fost cladit pe o balta asemenatoare Vacarestiului, pe care edilii din acele vremuri au secat-o. Au considerat-o nociva - si era - si au redat zona orasului sub forma unui parc. Deocamdata avem o balta care poate deveni rezervor de tantari pentru ca autoritatile n-au voie sa deratizeze (daca starpirea tantarilor si capuselor se numeste deratizare).
      • Like 0
    • @ Valentin
      In sfarsit nu va mai concentrati pe tantari, ci pe lilieci! De pe net o sa aflati sigur ca astia sug mai mult sange si aduc mai multe boli!
      Vedeti ca Herastraul pe care-l tot dati exemplu e in primul rand luciu de apa-zona umeda si apoi verdeata si copaci, sau trebuie secat si asta?
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Nu e vorba de boli, dar liliecii nu sunt foarte populari. Şi cum în zonă sunt şi locuinţe, se înţelege de la sine ce urmări ar putea avea o zonă populată cu lilieci pentru moralul cetăţenilor. În Herăstrău se combat ţânţarii, şi nu cu bacterii şi liliecii, ori dvs îmi spuneţi că la Văcăreşti nu se poate face acelaşi lucru pentru că e rezervaţie . Herăstrăul e un parc, nu o rezervaţie. Nu e o zonă sălbatică, e un parc întreţinut. Văcăreştiul e o zonă SĂLBATICĂ. Ceva îmi spune că zona Văcăreşti e păstrată mai mult pentru ce creşte acolo. Haideţi să nu confundăm Herăstrăul cu Văcăreştiul. Herăstrăul e toaletat, nu lăsat să se dezvolte sălbatic. Nu ştiu dacă şi apa e îngrijită cumva, dar iarna ştiu că e patinoar amenajat. Herăstrăul e tratat contra ţânţarilor şi căpuşelor, la Văcăreşti nu se poate face acest lucru pentru că e zonă protejată. Parcurile sunt parcuri, să nu le confundăm.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Repet: nu v-am spus eu ce nu se poate face, ci cum se face, concluziile si parerile va apartin, aveti dreptul la ele.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Împlicit mi-aţi spus şi ce nu se poate face. V-am întrebat dacă autorităţile vor eradica ţânţarii cum o fac în parcurile bucureştene. Din ce mi-aţi spus dvs. am înţeles că nu, pentru că este o zonă protejată şi nu un parc obişnuit ca Herăstrăul. Cred că nu am înţeles greşit.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Există poziţii clare exprimate de specialişti care arată că un rezervor de ţânţari poate fi un pericol pentru populaţie. Din câte înţeleg va fi imposibil să se pulverizeze cu soluţii împotriva ţânţarilor pentru a nu deranja cormoranul de baltă sau mai ştiu eu ce specie. Căutaţi pe net şi veţi găsi şi poziţii academice. Tastaţi "drept la replică văcăreşti" şi veţi găsi articole interesante.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Nu ne luminati si pe noi cu aceste pozitii ale specialistilor?
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Căutaţi pe net secventa de cuvinte drept la replica vacaresti. Pe de altă parte putem începe cu tot ce a însemnat Bucureştiul, cu felul în care arăta el pe la 1800. Era tot un imens Văcăreşti: smârcuri, bălţi, mlaştini. Toate au fost eradicate. Bucureştiul a fost sistematizat şi pe multe din bălţile sale au fost construite parcuri. Dacă edilii care au clădit Micul Paris ar fi considerat aceste bălţi atât de importante de ce nu le-au păstrat? Nu cumva pentru că erau inestetice şi reprezentau un focar de infecţie?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Multumesc, nu. Prefer alte surse de informare.
      • Like 0
  • eu propun sa chemam Sanepidul si sa eradicheze acest adevarat focar de infectie, un citez ”pericol pentru sanatatea publica!” adica sa nu mai poata omul sa stea cu fereastra deschisa. sa dea si cu napalm daca trebuie numai sa eradicheze acest focar de ”West Nile”, daca am retinut bine din exprimarea dvs academica. rusine acestui guvern ca permite tantarilor sa ocupe pozitii strategice, in chiar inima orasului! copii nostri sunt total expusi si factorii de raspundere nu fac nimic! ba dimpotriva au pactizat cu dujmanul! pana cand sa mai rabdam. si da-i si lupta din tastatura pana vine timpul pentru nani.
    • Like 3
  • Valentin check icon
    Foarte corect! Problema e că există o lege care opreşte declararea unei rezervaţii naturale dacă respectiva zona REPREZINTĂ UN PERICOL PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ. Ori acolo e o crescătorie de ţânţari şi căpuşe. Cum s-a trecut peste legea asta nu ştiu...
    • Like 0
    • @ Valentin
      Pe ce va bazati afirmatiile? Tantari si capuse exista peste tot. Cum s-a trait pana acum cu ei? Sau au devenit periculosi cand au aflat de HG? Asaneaza cineva Delta Dunarii sau deviaza Dunarea de frica tantarilor?
      • Like 2
    • @ Valentin
      Eu locuiesc aici (Aleea Barbu Nicolae) fix langa aceasta "mlastina" de multi ani. Am vedere spre ea. Am facut plimbari nenumarate pe acolo in toate momentele zilei si chiar si dupa lasarea noptii. Acum, dupa popularizarea locului sunt zilnic zeci de oameni care se plimba si chiar cu copii mici. Nu am patit nici eu nimic si nici nu cunosc pe nimeni sa fi avut probleme.
      • Like 2
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Ţânţarii sunt combătuţi în oraşe prin pulverizarea unor soluţii speciale care îi elimină. Ei pot transporta boli grave ca meningita, virusul West Nile, febra Dengue, malaria etc. Capitalele europene nu au nici ţânţari şi nici căpuşe, şi acesta este un lucru ştiut. Delta Dunării nu se află în mijlocul unei metropole europene. Bucureştiul a fost construit încă de la începuturile sale pe smârcuri şi mlaştini, dar acestea au fost recunoscute ca periculoase de către medici renumiţi ca dr. Victor Babeş, care a luptat pentru tot ce înseamnă igienizarea oraşului. Mlaştinile au fost asanate şi au fost construite parcuri ca Herăstrău sau Cişmigiu. Ce avem în Văcăreşti este pur şi simplu o mlaştină, una din sutele de mlaştini care împânzeau Bucureştiul pe la 1800 şi care au fost eradiate în proporţie de 99,9%. Au fost eradicate încă din 1800. Este şi un rezervor de ţânţari şi căpuşe, dar unul care se află în interiorul oraşului. Delta e un loc în care te poţi duce sau nu, însă nu există mlaştini în mijlocul oraşelor! Oraşele sunt aşezări destinate oamenilor şi tot ce se află în ele trebuie gândit în funcţie de sănătatea publică. Oraşele nu sunt jungle, sunt oraşe. Mlaştinile trebuiesc asanate şi transformate în parcuri lipsite de ţânţari, căpuşe sau animale sălbatice.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Aveti o fobie care nu se bazeaza pe nimic stiintific. Mergeti singur in ceea ce numiti "mlastina" si apoi imprastiati-va temerile, cred ca e greu de iesit din casa cu asa frica.
      • Like 2
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Ba da, citiţi despre pericolul ridicat pe care îl reprezintă atât ţânţarii cât şi căpuşele şi despre bolile grave pe care le vehiculează. Acolo e o baltă cu ţânţari şi căpuşe, plus tot felul de animale sălbatice. Aşa ceva nu are ce căuta în Bucureşti. Bucureştiul a fost plin de asemenea smârcuri încă de la început, dar a fost asanat şi sistematizat de-alungul timpului. Cei care se plimbă fericiţi prin Herăstrău nu ştiu că pe acele locuri se întindea o asemenea baltă stătută, plină de stuf şi ţânţari. Oraşele nu sunt nici jungle şi nici delte. Sunt oraşe. Edilii ar trebui să asaneze balta de la Văcăreşti şi să construiască pe locul ei un parc. Acolo e un rezervor de ţânţari.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Repet: mergeti acolo si apoi vorbiti.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Să văd ce anume? O baltă cu apă stătută, căpuşe şi ţânţari? Cu ce e mai diferit din ce văd în filmulţele de pe net? Adică pe net văd o baltă şi acolo voi vedea un parc frumos, cu întinderi de verdeaţă şi alei. Aia e o baltă, o deltă sălbatică. Bucureştiul ar trebui amanejat cu parcuri, nu cu bălţi. Aceste "delte" sau băţi au existat încă de la începutul Bucureştiului, dar au fost asanate şi transformate în parcuri, cum avem exemplul Herăstrăului. E o băloacă imensă în mijlocul Bucureştiului. Or fi animale şi tot felul de păsări pe-acolo, dar oraşele sunt făcute pentru oameni, nu pentru animale sălbatice şi ţânţari. Acolo trebuia făcut un parc, nu păstrată balta.
      • Like 0
    • @ Adrian Sticlaru
      Valentin check icon
      Negaţi că ar fi o pepinieră de ţânţari şi căpuse? Ţânţarii sunt o prolemă în orice oraş al lumii. Se cheltuiesc sume imense de la buget pentru igienizare, pentru că aceste insecte pot declanşa epidemii.
      • Like 0
    • @ Valentin
      In regula, stati acasa si uitati-va pe internet, e mai sanatos asa pt. dvs.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Floed check icon
      Cand iti citesc comentariile am impresia ca acum vine apocalipsa. 30 de ani nu s-a alarmat nimeni...PS. am si inotat in "mlastina" aia, intr-o vreme, fratele meu era saptamanal la peste pe balta, nu prindea mai nimic dar ....:)
      • Like 2
    • @ Floed
      Valentin check icon
      În primul rând trebuie văzut dacă statutul de zonă protejată permite eradicarea ţânţarilor. Dacă nu este permis pentru că ar deranja cuiburile de cormorani cu dungi verzi sau mai ştiu eu ce specie avem din start o problema. Nu s-a alarmat nimeni pentru că în România nu se alarmează nimeni, dar viruşi ca West Nile au produs deja decese la noi în ţară. Sigur că lupta cu ţânţarii e una continua, la fel cum ne spălăm pe mâni în permanenţă, dar de aici şi până la a avea rezervoare de ţânţari e cale lungă. Toate parcurile din Bucureşti sunt igienizate atent contra ţânţarilor şi căpuşelor, care pot transmite boli grave. Poate fi această "deltă" igienizată? Se vor eradica ţânţarii şi căpuşele prin pulverizarea unor substanţe specifice?

      • Like 0
    • @ Valentin
      Dar n-ar fi mai bine să secăm Dâmbovița și toate lacurile din București, să tăiem toți copacii și să pârjolim și iarba peste tot în oraș? Să construim în loc blocuri de sticlă și cârciumi împrejmuite cu garduri de sârmă, cel mai bine, ghimpată? Că peste tot mișună în prezent tot felul de lighioane primejdioase de care cei ca dumneavoastră se tem îngrozitor, mai rău decât de poluarea de orice fel... A, și am uitat, printre blocuri să fie plantate statui precum capetele de politicieni europeni din Herăstrău, aripile de la Piața presei, măslina în scobitoare din Piața palatului...
      • Like 2
    • @ Cornelia Elena Topala
      Valentin check icon
      ??? Herăstrăul este un parc construit pe o mlaştină secată. Întreg Bucureştiul a fost iniţial o colecţie de mlaştini, smârcuri şi bălţi. Nu e vorba aici de betoane. Văcăreştiul ar trebui să fie un parc amenajat, cu întinderi de verdeaţă, alei pe care să te plimbi cu biciclta, locuri pentru citit, nu o baltă plină de ţânţari. Dâmboviţa nu este o baltă, ci apă curgătoare. Pe Dâmboviţa se stârpesc ţânţarii. Nu mi s-a răspuns încă dacă în această rezervaţie se pot stârpi ţânţarii. Dacă nu, atunci avem o problemă. Cam asta e problema cu bălţile. Cei care au construit Bucureştiul - primari ca Pake Protopopescu sau medici ca Victor Babeş, care a luptat pentru igienizarea oraşului - cunoşteau bine pericolul bălţilor, smârcurilor şi mlaştinilor. Râurile sunt râuri, bălţile sunt bălţi. Din câte ştiu Dâmboviţa este îngrijită şi nu gaseşti stoluri de ţânţari, pelicani sau mai ştiu eu ce specii. Cât despre beton prefer spaţiile verzi, dar cele amenajate, nu sălbăticia. Văcăreştiul ar putea deveni un parc după modelul Herăstrăului, care la origine a fost tot o mlaştină. Avem prea puţine spaţii verzi în Bucureşti. De ce n-ar deveni şi Văcăreştiul un astfel de spaţiu? Ce folos aduce bucureştenilor o baltă? Dacă vrei să vezi natura în desfăşurare te duci în Deltă sau unde pofteşti, dar oraşele au nevoie de spaţii amenajate pentru oameni. Parcuri, verdeaţă, locuri de mers cu bicicleta, de plimbat, multă umbră şi răcoare. Nu văd câtă răcoare poate avea o baltă. Acolo s-ar putea face un parc frumos pentru bucureşteni. Din păcate nu se face.
      • Like 0
    • @ Cornelia Elena Topala
      Doamnă dragă, Dâmbovița curge printr-un canal aflat între metrou și ceea ce credem noi că este râul, care se vede la suprafață. Prin București, Râul Dâmbovița nu mai există. Ce vedem noi la suprafață sunt niște căzi mari care la nevoie pot fi golite pe segmente diferite.
      • Like 0
    • @ Octavian Ungureanu
      Păi și de ce nu le golim imediat? Să terminăm cu țânțarii, cu căpușele, cu vegetația, cu tot ce ne face rău. Cu pomii am cam rezolvat... Se TOALETEAZĂ complet. Mai rămân iarba, lacurile și ce-o mai fi pe-acolo care ne împiedică să trăim sănătos și să circulăm liniștiți cu mașinile pe asfalt printre blocuri...
      • Like 1
  • De fapt este doar o hotie ordinara ! Acesti sarlatani care vor administra 200 ha se gandesc numai la banii pe care o sa-i primeasca in mod necuvenit pentru tot restul vetii lor. Pentru inceput ,, vor face studii si deplasari in afara pentru informare,, ! cazari bune, haleli si trancaneala pe la portile straine ! trai neneaca ! apoi incet incet vor ciuguli bani de la cei pe care ii vor lasa sa dezvolte o afacere in zona ! Eu locuiesc chiar in str. Savinesti langa zona si pot arata poze cu tantari imensi ! Este plin de capuse iar vantul le cara cu gramezile printre blocuri sau in balcoane ! Totul este o golanie ordinara pusa la cale de acesti sarlatani ce sper sa ajunga pe mana DNA-ului.
    Daca pe acest Colosi l-ar fi interesat cat de cat adevarul si nu s-ar fi inhaitat cu Palmer AR FI FACUT UN PARC PUBLIC ! Asa excrocii au inventat-o pe asta cu aria protejata care tipic romanesc permite furtul proprietatii in mod legal. Adica esti proprietar, platesti impozit dar smecherii administreaza terenul in interesul urbei! Hai ma ca prostiti cateva zeci de mii dar nu pe toti! Parc public ar fi insemnat expropriere si cheltuieli de la buget iar sarlatanii nu ar mai fi avut nici un fel de beneficiu! Tara nimanui in care hotia este institutionalizata. Sunt absolut sigur ca studiul ce a stat la baza acestui aranjament este o facatura ordinara , ce nu a fost verificat de nimeni fiind aprobat de un politruc de la Aademia Romana si de CGMB la comanda politica. Asta nu este democratie ci hotie si simulare a democratiei. Poti sa stergi cenzuratorule!
    • Like 0
    • @ Dumitrescu Stefan
      Si eu locuiesc in aceasta zona, pe Aleea Barbu Nicolae. Probabil toti tantarii si capusele trag spre Savinesti.
      • Like 2
  • Valentin check icon
    NU confundaţi PARCURILE cu MLAŞTINILE şi nu vă lasaţi ameţiţi de denumiri pompoase! Parcurile imense din New York sau din alte capitale sunt PARCURI special amenajate, nu mlaştine! Nu sunt rezervoare de ţânţari cu e mlaştina din Văcăreşti. Şi Herăstrăul a fost construit pe o mlaştină, pe un focar de infecţie la fel ca cel din Văcăreşti. Mlaştina e una, parcul e alta.
    • Like 1
  • Există un motiv pentru care mlaștinile de lângă orașe se asanează: ele sunt un mediu de dezvoltare a țânțarilor. Salbele de lacuri ale Bucureștiului sunt rezultatul unor astfel de operațiuni: asanări, regularizări de cursuri, controlul debitelor șamd. Din același motiv nu mai există nici o capitală europeană care să aibă un astfel de parc „natural”. Dacă ar trebui protejate astfel de zone, ar trebui să luăm în calcul Lunca Dunării, sau luncile unor râuri, nu un sit atât de apropiat de peste 2.000.000 de locuitori. Probabil că în câțiva ani vom fi prima capitală europeană în care vor exista epidemii de malarie sau holeră. Drumul spre Iad este pavat cu intenții bune. În timp această zonă va deveni un pericol pentru sănătatea bucureștenilor, iar simpla stropire cu insecticide va fi practic imposibilă.
    • Like 2
    • @ Octavian Ungureanu
      Exista zeci de capitale si orase mari cu astfel de rezervatii: Londra, Praga, Viena, New York, Hong Kong, Buenos Aires etc. Aproape ca suntem singura capitala europeana fara asa ceva.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      Unde aţi văzut dvs. aşa ceva? Aia e o MLAŞTINĂ, nu un parc! Există parcuri gigant în New York, Hong Kong etc., dar sunt PARCURI. Au spaţii verzi şi copaci, n-au smârcuri şi gloduri. Nu vă lăsaţi păcălit de denumire. Aia e o mlaştină, nu e un parc. Nu există capitale care au mlaştini în buricul târgului. Da, există parcuri. New York-ul are un parc imens, dar e parc, nu mlaştină! Aia e o pepinieră de ţânţari. Pot fi urmări grave pentru populaţie.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Londra: https://en.wikipedia.org/wiki/WWT_London_Wetland_Centre
      Viena (Jungla Vienei): https://www.wien.info/en/sightseeing/green-vienna/lobau-jungle
      New York: https://en.wikipedia.org/wiki/Freshkills_Park
      Hong Kong: http://www.wetlandpark.gov.hk/en/aboutus/index.asp
      Etc.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Pariem că, de exemplu, WWT London Wetland Centre este un sistem hidrografic controlat și sistematizat? Este realizat peste un sistem de rezervoare victorian, alimentate din Tamisa. La NationalParkHaus Wien-lobAU vorbim de același lucru: un sistem canale și acumulări de apă, cu diguri, stăvilare etc. Uitați-vă numai cât de drepte sunt malurile Dunării, dublată de un canal lat cam cât 40% din fluviu, la nord! Acolo naturale sunt doar plantele care cresc. Exemplele pe care le dați nu sunt naturale ca Delta Dunării. Ce avem noi la Văcărești este o mlaștină, cu apă care băltește, adică exact mediul prielnic pentru înmulțirea țânțarilor.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Domnule Stoican, văd că sunteți geolog. Să susțineți că parcurile acestea sunt „naturale” este prea de tot. Descrierea Freshkills de pe Wikipedia începe cu „being built atop a landfill reclamation project”. Built înseamnă construit, artificial, la fel de artificial ca Central Park. Același lucru este valabil pentru toate celelalte parcuri pe care le-ați pomenit. Faptul că un parc simulează sălbăticia, nu înseamnă că el este o bucată de mlaștină virgină. Știți că la Viena nu există o junglă, nu? Ei bine, autoritățile prezintă NationalParkHaus Wien ca pe „jungla Vienei”. ;)
      • Like 0
    • @ Octavian Ungureanu
      Pai aceasi situatie este si la Vacaresti, nu am spus niciodata ca ar fi un ecosistem 100% natural nici aici, nici in exemple: o amenajare hidrotehnica realizata peste o zona umeda, cu un dig perimetral, zone uscate si aride si lacuri si canale alimentate din panza freatica prin izvoare, in care traiesc cu precadere specii floristice si faunistice specifice zonelor umede.
      • Like 2
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      La Văcăreşti o MLAŞTINĂ plină de ţânţari. O pepinieră de viruşi de tip West Nile.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Valentin check icon
      La Văcăreşti o MLAŞTINĂ plină de ţânţari. O pepinieră de viruşi de tip West Nile.
      • Like 0
    • @ Florin Stoican
      Întrebare tehnică: Apa din bălți are o rată de primenire mai mică decât perioada de incubație a țânțarilor, sau nu? Pentru că amenajarea hidrotehnică urmărea desecarea mlaștinii. Ea fie nu a fost întreținută, fie nu a fost terminată, fie a fost realizată prost, drept care mlaștina a reapărut. Lacurile de pe Colentina sunt antropice (Floreasca, Herăstrău, Colentina etc), fiind create prin asanarea mlaștinilor din lunca râului. În momentul de față, „Delta Văcărești” are un sistem hidrografic natural, în care nici apa proaspătă, nici evacuarea celei băltite nu este realizată controlat. Din câte înțeleg, ea este protejată similar Deltei Dunării, ca un sistem natural, nu ca arie de dezvoltare viitoare a unor parcuri publice.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pe ce studii va bazati afirmatiile? Veniti cu ele si discutam. Pana atunci va raspanditi gratuit paranoia.
      • Like 0
    • @ Octavian Ungureanu
      Amenajarea nici nu a fost terminata (ii lipseste in principal canalul de aductiune de 14 km), a fost facuta si prost (la umplerea prin pompare in '89 din Dambovita au inundat toata zona de langa) si nu a fost intretinuta deloc. Acum acolo e un ecosistem complex ce se autosustine fara interventie umana, format din careva zeci de ha de luciu de apa alimentate din izvoare, balti izolate, zone de stufaris si zone drenate + partea betonata. Pt. stabilirea masurilor de management si amenajarilor zonei or sa fie facute studii detaliate, printre care si hidrogeologice, vizant calitatea, cantitatea si dinamica apei in sistem, in urma carora e posibil ca unele zone sa fie asanate, unele inundate, unele reconstruite ecologic. Parcul natural are un regim mai putin restrictiv decat al unei rezervatii a biosferei, in plus este unul urban, deci, in functie de rezultatele studiilor se va zona functional in asa fel incat sa cuprinda de la zone de protectie la cele destinate recreerii si petrecerii timpului liber ca in orice alt parc urban, acestea avand insa un anumit specific.
      • Like 1
    • @ Florin Stoican
      Adaug Toronto la lista dumneavoastră unde există și parcuri amenajate special, și zone naturale cu apă și vegetație de tot felul...
      • Like 1
    • @ Cornelia Elena Topala
      Valentin check icon
      Vă referiţi la parcuri sau la delte în mijlocul oraşului? Haideţi să nu confundăm zonele verzi cu vegetaţie şi izvoare cu sălbăticia. Herăstrăul este o zonă verde, cu apă şi parcă izvoare, dar nu e un rai al pelicanilor sau mai ştiu eu ce păsări şi animăluţte cresc prin delte. Herăstrăul a fost gândit şi construit pentru oameni, ce vedem la Văcăreşti e o zonă sălbatică protejată pentru că acolo se găseşte nu ştiu ce faună şi floră. Bucureştenii au nevoie de parcuri, de spaţii verzi, nu de delte încapsulate în oraş. Dacă putem numi deltă balta de la Văcăreşti... Exemplul din Toronto e un parc amenajat pentru oameni sau o rezervaţie? Rezervaţia e una, parcul e alta. Rezervaţia e pentru animale şi plante, parcurile sunt pentru oameni.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Valentin check icon
      Până la urmă n-am aflat răspunsul pe care-l căutam: autorităţile pot pulveriza soluţii pentru ţânţari în zona Văcăreşti sau nu se poate pentru că ar deranja "habitatul"?
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Citiţi pe net şi veţi vedea că există şi numeroase opinii contra menţinerii unei mlaştini într-o zonă populată. Unul din pericole sunt ţânţarii, care sunt responsabili de boli grave ca West Nile sau febra Dengue. Mai există şi căpuşe dar şi alte animale sălbatice care pot constitui adevărate pericole. Bucureştiul a avut încă de la începuturi adevărate mlaştine nocive, cum a fost cea pe care s-a construit parcul Herăstrău, dar le-a asanat şi sistematizat. E totuşi ciudat cum această zonă a căpătat statut de rezervaţie protejată din moment ce poate reprezenta o amenintare la adresa sănătăţii publice. Pe fondul unei încălziri globale ne putem confrunta cu epidemii grave. Nu confundaţi parcurile cu mlaştinile. La Văcăreşti este o mlaştină, ultime din tot Bucureştiul. Nu e vorba aici de "lăcomia imobiliară", pentru că astfel de mlaştini au fost asanate încă de pe la 1800 pentru că au fost considerate un pericol pentru populaţie. Aşa ar trebui făcut şi aici. Mlaştina ar fi trebuit asanată şi transformată într-un parc cu multă verdeaţă şi mulţi copaci. Cum să laşi o mlaştină în mijlocul unui oraş european? Păi cam tot Bucureştiul a fost o mlaştină. Ar fi trebuit ca edilii să nu mai construiască niciodată Herăstrăul? Era logic ca edilii să asaneze mlaştinile şi să le transfrome în parcuri. Mlaştinile pot fi un pericol pentru sănătatea urbei.
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Pentru cei care nu cunosc: parcul Herăstrău a fost amenajat în 1930 pe o zonă MLĂŞTINOASĂ care a fost ASANATĂ. Adică la origine Herăstrăul a fost tot un fel de Văcăreşti, dar s-a considerat ca pe locul acelei mlaştini să se ridice un parc. Un parc care a devenit un simbol al oraşului. Eu nu sunt tocmai în favoarea zonelor sălbatice în oraşe. Sigur că oraşele ar trebui să aibă cât mai multe parcuri, pentru că spaţiul verde plămânul comunităţii, dar nu mlaştini urbane. Nici municipalitatea din anii 30 n-a fost de acord cu acest lucru. Altfel ar fi păstrat zona mlăştinoasă, n-ar fi construit pe ea un parc cum este Herăstrăul. Categoric că a turna beton pe spaţiul verde este o ameninţare maximă pentru sănătatea oraşului, dar nici junglele urbane nu sunt soluţia cea mai bună. Era de preferat un parc întins, cu verdeaţă multă, cu mulţi copaci. Ceva în genul Herăstrăului. Vorbim totuşi de un oraş.
    • Like 3
  • Valentin check icon
    Să nu confundăm Văcăreştiul cu Herăstrăul. Parcurile sunt conforme cu anumite standarde şi sunt igienizate pentru a fi ferite de pericole. Văcăreştiul nu este un parc, este un loc sălbatic. Întrebarea se pune dacă o zonă sălbatică nu reprezintă şi un factor de risc pentru un oraş. Pot exista căpuşe, pot exista ţânţari. Din câte ştiu orice spaţiu verde din oricare oraş european este atent amenajat conform unor norme foarte precise de sănătate publică. Nu cred că întâlnim mlaştini în oraşe ca Paris sau Londra. Înţeleg că e frumos, dar e un loc sălbatic. E ca şi cum ai avea o junglă în mijlocul oraşului.
    • Like 1
    • @ Valentin
      In Londra chiar exista ceva similar, la fel si in foarte multe orase mari/capitale civilizate ale lumii: https://en.wikipedia.org/wiki/WWT_London_Wetland_Centre
      • Like 0
    • @ Valentin
      check icon
      Cred ca doar niste romantici (ca sa nu le spun altfel) gasesc "salbaticia" OK in mijlocul unei metropole. Chestia cu Londra nu o cunosc (desi am vizitat Londra destul) insa la cat de iresponsabili sunt guvernantii nostri riscam o epidemie numa' buna de "cazul Hexi". Si sa vezi atunci cine.a.foat de vina,.cine isi retrage cuvintele (desi pot sa moara oameni).
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro