Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

De ce crește Roborul? Tocmai datorită creșterii. Și apei calde

BNR - Robor

(Foto: Guliver/Getty Images)

În spațiul public persistă de ceva vreme întrebarea de ce crește Roborul și, în consonanță aș spune, de ce Banca Națională nu adoptă măsuri care să stopeze această evoluție. Întrebarea are un aer legitim din moment ce costul creditelor ipotecare este ancorat în cvasi-majoritate de acest indice, fie că este exprimat la 3 luni, fie la 6, iar majorarea sa mărește implicit serviciul datoriei lunare căreia debitorii trebuie să îi facă față.

Aceeași întrebare denotă și altceva: dubla abordare a ființei umane în fața fenomenului economic: dacă unii indicatori de tipul inflației, ratelor de dobândă și nu numai se reduc ca efect al acțiunii piețelor atunci strigăm la unison: „lăsați piețele să funcționeze, ele rezolvă orice problemă.” Când însă aceleași piețe, subliniez piețe, fundamentate pe raportul dintre cerere și ofertă și concurență, schimbă trendul acelor indicatori ne întoarcem la paternalism: „să facă cineva (o instituție fie ea guvern sau bancă centrală) ceva să stopeze creșterea dobânzilor de exemplu”. Poate că e în natura omului să caute permanent situația favorabilă pentru sine, modul de obținere a acesteia căzând evident în subsidiar.

Ceea ce îmi explic cu destulă dificultate este abordarea unor economiști arhitecți ai măsurilor fiscale adoptate în ultimii doi ani care nu reușesc să vadă intercorelarea strânsă la nivel macroeconomic a unor indicatori și, mai ales aș spune, impactul deciziilor asupra palierului micro și respectiv la nivel de individ. Imaginați-vă economia ca o rețea destul de ramificată de conducte. Cu scopul, nobil în sine, de a încălzi aceste țevi cineva pompează cu o presiune foarte ridicată apă cu temperatura de 120 grade în instalație. Efectul de gradul unu: se încălzesc conductele. Efectul de gradul doi: cedează unele garnituri undeva în rețea. Iar apa fierbinte părăsește instalația producând pagube. Consumul joacă rolul apei calde desigur. Supraîncălzirea economiei peste potențialul său (țevile și garniturile sunt proiectate a suporta o temperatură maximă) și fără nici o corelație cu evoluția competitivității firmelor locale a făcut să cedeze unele garnituri:

- cursul de schimb al monedei locale s-a deteriorat. Economișii sus menționati au uitat temporar cel puțin că mărind semnificativ puterea de cumpărare raportul dintre cerere și ofertă se dezechilibrează pe moment, reechilibrarea făcându-se pe seama importurilor tocmai datorită competitivității limitate a ofertei interne;

- rata inflației se majorează. Același raport dintre cerere (net majorată) și ofertă (relativ aceeași inițial) este de vină;

- ratele dobânzilor, y compris ROBOR, cresc printre altele datorită inflației anterior menționate, pe principiul vaselor (sau a conductelor ca să păstrăm terminologia) comunicante.

Așadar avem o dinamică a creșterii economice (indicator macro) pentru care mai tot mapamondul ne invidiază. Stă frumos în vitrină undeva în Piața Victoriei cred. Dar tot acolo, în unul din blocurile alăturate un locatar constată că rata pe care trebuie să o achite în decembrie la creditul ipotecar contractat este mai mare cu 100 de lei, iar prețul la cartofi (indicator micro) a crescut cu 1,4 lei/kilogram comparativ cu luna iulie (date ipotetice). O simulare a Băncii Naționale arată că o eventuală majorare cu 2 p.p. a ratei dobânzii va face ca serviciul datoriei raportat la veniturile obținute pentru debitorii cu veniturile cele mai mici să crească de la 65% la 75%. Evident din diferența rămasă ar trebui cumva să-și asigure traiul zilnic. Inclusiv plata facturii la apa caldă care a părăsit instalația...

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Roborul trebuie sa ajunga la 6% - valoarea sa istorica. Pana acum a fost tinut artificial la valori sub 1%, cu costuri si sacrificii enorme pentru romani.

    Sa ne bucuram ca roborul isi revine, astfel economia va fi libera sa se dezvolte.
    • Like 0
    • @ Liviu Dazdrasmygda Lagshmivara
      Marcu check icon
      Si dupa ce calcule ati ajuns la concluzia asta? Si ce inseamna "istoric"? ROBOR a fost in jurul valorii de 6% ( chiar intre 4-8%) doar in perioada 2010-2011. Asta este "istoria", ca daca ne uitam la ultimii 27 de ani, dobanzile au fost "istoric" mai de graba cu 2 si 3 cifre, decat la 6%. In aceeasi perioada inflatia a fost tot cam 6% (6,1% in 2010 si 5.8% in 2011). Si ce "sacrificii" au facut Romanii ca a fost Robor jos? Si cum "se va dezbolta economia liber" cand Roborul va fi la 6%? Tocmai, statisticile arata ca trendul ascendent al economiei de dupa criza a inceput prin 2013, cand dobanzile s-au redus semnificativ.

      Cand Robor si implicit nflatia sunt mari, cei cu economii la banca primesc o dobanda mai mare, dar oricum la final cumpara mai putine lucruri cu banii pentru ca au crescut preturile in aceeasi masura sau mai mult (dobanda la depozite este de obicei mult sub ROBOR). Cei cu credite, pe langa faptul ca pierd din cresterea preturilor, le mai creste si rata la credite (care e mai mare decat ROBOR). Mai mult, investitorii nu sunt stimulati, ca decat sa investesti in afaceri si sa iti asumi riscuri pentru un profit de 7% pe an, mai bine puii banii la banca si iei un 4-5% fara stres. Cum investitiile private sunt mai putin stimulate, implicit scad angajarile si taxele incasate de stat. Cum scad taxele, statul nu mai are bani nici de investitiile publice (scoli, autostrazi, borduri, etc.) si deci nici statul nu mai angajaza la fel de multi oameni, deci scad si mai mult taxele si consumul. Si asa se produce un ciclu degresiv care duce la recesiune.

      Cand ratele dobanzii au scazut sub 1%, oamenii care aveau economii au realizat ca nu are sens sa mai tina banii la banca si au preferat sa investeasca. Cel mai la indemana pentru un non-afacerist a fost sa cumpere un apartament si sa il inchirieze pentru a obtine un 5-6% profit pe an (in unele cazuri chiar pe credit, pentru ca dobanda mica permitea o rata pe care o puteai acoperi din chirie). Fiind cerere de imobile, dezvoltatorii au inceput si ei sa se trezeasca, sa angajeze oameni, sa puna blocuri pe picioare. Comerciantii de materiale de constructii la fel. Oamenii angajati au inceput sa consume, sa plateasca TVA pe achizitii, sa ajunga la economii mai mari cu care, ce sa faca? La inceput isi iau iPhoane si vacante, iar dupa iau si ei un apartament ca e la indemana si iti aduce un profit de 5-6 ori mai mare ca la banca. Si asa se produce un ciclu de incalzire a economiei care duce la o bula.

      De aceea toti indicatorii macroeconomici trebuie tinuti intr-un echilibru foarte greu de atins de catre BNR, al carei scop nu e nici sa tina cursul in frau, nici dobada, nici inflatia, ci sa faca echilibristica cu TOTI indicatorii. Si apoi Guvernul vine si face "revolutii fiscale", ameninta investitorii straini, scoate oameni in strada (reduceri masive ale investitiilor si presiuni pe cursul de schimb), cresc din pix salariile si preturile la carburanti (presiuni pe inflatie), etc. E ca si cum cineva face echilibristica pe o sarma subtire jongland simultan cu 5-6 obiecte, iar altul vine,il impinge si apoi ii zice: "Ce faci, ma! De ce te dezechilibrezi?" Mai mult, incepe sa il si arate pe echilibrist cu degetul ca nu sta bine pe sarma sau ca i-a scapat un obiect din mana.

      Si in tot acest mecanism macroeconomic complex si greu de gestionat, care are in spate regresii econometrice pentru al caror calcul se folosesc cate 10 servere, vine domnul Liviu si zice, fara un calcul pe servetel sau vreun argument: Roborul trebuie sa fie 6%, ca pe vremea mea asa era si ce bine era inainte... Nu se mai fac Roboare ca atunci! Eu zic sa il punem pe domnul Liviu minim Guvernator BNR, ca e clar ca are viziune.
      • Like 0
    • @ Marcu
      Fiecare amarat care pune un ban deoparte pentru batranete - primeste aproape nimic dobanda. Fiecare tinar care vrea o slujba se trezeste ca sunt mai putine slujbe bune decat doritori, fiindca nimeni nu a mai economisit bani ca sa construiasca fabrici - din cauza roborului artificial tinut enorm de jos.

      Astea sunt sacrificiile. Cine sunt beneficiarii unui robor mult sub normal: imbuibatii lacomi care vor credite ieftine sa isi cumpere case si masini scumpe.
      • Like 0
    • @ Liviu Dazdrasmygda Lagshmivara
      Marcu check icon
      Inteleg cu vedeti dumneavoastra situatia, dar din pacate economic este total eronat in ambele cazuri.

      1. Dobanda la economii este strict corelata cu inflatia si de obicei e mai mica decat cresterea preturilor. Adica daca pui la banca 1.000 lei si peste un an iei 1.060 de lei, tu esti bucuros ca ai mai multi bani, dar in termeni reali ai mai putini, caci toate preturile au crescut si cu cei 1.060 lei de acum cumperi mai putine decat o faceai cu 1.000 de lei acum un an. Deci sa pui bani "la saltea" pentru batranete nu este o varianta buna de economisire si nu ar trebui folosita. De aceea pensiile se tin in "fonduri de pensii", nu in conturi bancare. Asta pentru ca respectivele fonduri investesc banii pe piete de capital si obtin de multe ori un randament mult mai bun decat dobanda bancara. Nu exista niciunde in lume CONT de pensie, ci doar FOND care investeste banii respectivi. Astfel ca dobanda la banca poate fi si 100%, asta nu inseamna ca la batranete ai mai multi bani, ci doar ca preturile au crescut cu 120% si deci degeaba ai facut dintr-un leu 2 lei, daca painea care costa 1 leu acum costa 2,2 lei.

      2. Somajul a scazut de cand dobanda este mica si asta este si normal. O dobanda mare nu stimuleaza, ci OPRESTE investitiile. Imaginati-va ca aveti 1 milion de EUR si preconizati ca daca ii investiti intr-o fabrica v-ar aduce un profit de 10% pe an. Cand veti fi mai tentat sa investiti in respectiva fabrica? Cand dobanda la banca e 7%, sau cand e 1%? Eu cred ca daca e 7% NU va veti mai bate capul cu o fabrica care necesita riscuri si munca multa, doar pt a castiga putin mai mult pe an. Dar cand banca nu va da mai nimic, perspectiva de a castiga de 10 ori mai mult (10% in loc de 1%) e mult mai atractiva si probabil veti investi in fabrica. Pe scurt, dobanda mare = investitii mici = SCADEREA locurilor de munca.

      Mai mult, investitiile in "fabrici" nu se fac din economii, cum spuneti dumneavoastra. Folosind acelasi exemplu, daca NU ai 1 mil EUR vezi o oportunitate de a castiga 10% dintr-o fabrica, nu stai 50 de ani sa ii economisesti, mai ales ca in acesti ani preturile vor creste si probabil fabrica atunci va costa 5 milioane. Platesti bancii un credit si in acei 50 de ani vei fi castigat 10%/an - dobanda. Si reluand intrebarea, cand e mai probabil sa iei creditul si sa investesti in fabrica? Cand dobanda e 7%, sau cand e 1%. Raspunsul desigur este tot cand e 1%.

      In niciun caz (nici cand ai banii, nici cand nu ii ai) o dobanda mare nu va stimula investitiile si locurile de munca si tanarul din exemplu dumneavoastra este mult mai probabil sa fie angajat cand dobanda este mica.
      • Like 0
    • @ Marcu
      Robor mic = preturi uriase la imobile (caci oricine poate lua 50 mii euro cu salariul minim). Daca era roborul 6% (valoarea sa istorica) majoritatea creditelor prima casa ar fi fost 20.000, de unde si pretul apartamentelor vechi cu 2 camere ar fi fost 20 mii nu 50.

      Robor normal = dobanda normala. Dobanda este legata de robor nu de inflatie. Cand faci credit iti cere robor + 4% nu inflatie + 4%. Dobanda normala oameni pun bani deoparte, si aduna capital cu care construiesc fabrici.

      Robor mic = dobanzi infime = oamenii cumpara produse ieftine din china luna de luna si nu pun bani deoparte.

      • Like 0
  • In principal conductele sunt dimensionate in functie de regimul de curgere (Reynolds). O influenta mare asupra fiting-urilor si garniturilor o are Presiunea si tipul fluidelor de lucru. Temperatura influenteaza garniturile, de aceea se pune un accent mare pe calitatea acestora si analiza materialelor din care sunt confectionate. Un alt rol determinant la conductele de medie si inalta presiune sunt sudurile. Concluzie: Temperatura influenteaza mai putin, dar influenteaza.
    • Like 1


Îți recomandăm

Moft Copt

O tartă, un chec, un tort timid. După care a vrut să facă deserturi cu o tehnică puțin mai sofisticată, gen macarons. „Prima dată când am făcut macarons mi-au ieșit. Următoarele 10 dăți nu mi-au mai ieșit”, povestește Răzvan Cărare, fondatorul brandului „Moft Copt”.

Citește mai mult

Gabriel Bebeșelea - credit Foto Ionut Macri

În străinătate se practică discuții ale artiștilor cu publicul, dar înainte de concert, pentru a explica și a susține ceea ce urmează să fie interpretat și concepția muzicienilor despre lucrările prezentate. O perioadă Gabriel Bebeșelea a adus și la Cluj acest concept, dar la un moment dat a realizat că publicul este mult mai dezinvolt după ce ascultă muzica. (Credit foto: Ionut Macri)

Citește mai mult

Gillette

„Mi-a plăcut că au luat o poziție în legătură cu ce înseamnă să fii bărbat azi. Nu poți să fii unul din cele mai mari branduri din lume, să contribui de zeci de ani la definirea imaginii ideale a bărbatului și să nu ai altceva de spus decât că bărbatul trebuie să fie ras fain-frumos”, spune Dan Șendroiu, director de strategie la agenția Friends/TBWA.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Theresa May

În mod normal, o asemenea înfrângere ar fi dus la demisia imediată a oricărui prim-ministru. Nu însă şi a doamnei May, care încă speră, contrar tuturor previziunilor, că va putea convinge UE să-i ofere un acord mai pe placul parlamentarilor britanici. (Guliver Getty Images)

Citește mai mult