Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

De ce e atât de periculoasă decizia luată de CCR în cazul Dianei Șoșoacă

CCR-

Foto: Inquam Photos

Am stat și am mai citit de câteva ori în detaliu motivarea CCR în cazul Șoșoacă. E mai grav decât credeam inițial și vreau să vă explic ce s-a întâmplat și de ce e atât de periculos, că poate nu toată lumea are vreme de citit decizii CCR. E o lectură de non-jurist cu diplomă, dar de om care a trecut la facultate prin drept constituțional, inclusiv comparat. Dar dacă greșesc cumva, urlați.

Context:

Diana Iovanovici-Șoșoacă și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. BEC a înregistrat această candidatură, considerând că îndeplinește condițiile legale. Doi cetățeni au contestat această decizie la CCR, invocând comportamentul și declarațiile anterioare ale Șoșoacăi.

Decizia CCR:

CCR a luat o decizie fără precedent: a admis contestațiile și a anulat înregistrarea candidaturii. Dar nu au făcut-o pe baza legilor existente, ci inventând practic noi reguli ale jocului.

1. Noi criterii de eligibilitate: CCR a introdus două noi criterii pentru candidații la președinție: "respectarea Constituției" și "apărarea democrației". Aceste criterii nu există în Constituție sau în legile electorale.

2. Sursa criteriilor: CCR a derivat aceste criterii din... jurământul prezidențial, argumentând că obligațiile asumate la depunerea jurământului ar trebui să fie îndeplinite și înainte de alegeri. Serios, asta consideră ei bază legală.

3. Evaluarea comportamentului: CCR și-a arogat dreptul de a analiza declarațiile și acțiunile trecute ale candidaților pentru a determina dacă îndeplinesc aceste noi criterii.

4. Interpretarea rolului prezidențial: CCR a argumentat că Președintele trebuie să fie un garant al valorilor constituționale și al democrației, și că acest rol începe nu de la depunerea jurământului, ci de la momentul candidaturii.

5. Aplicarea directă a Constituției: CCR a susținut că are competența de a aplica direct prevederile constituționale, fără a fi necesară o acțiune intermediară prin hotărâri judecătorești.

6. Extinderea atribuțiilor: CCR a interpretat că rolul său de a "veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui" include și evaluarea constituționalității candidaturilor.

Cum a depășit CCR limitele legale:

1. Extinderea competențelor: Art. 146 din Constituție nu le dă dreptul să evalueze opiniile politice ale candidaților. CCR și-a arogat puteri pe care nu le are.

2. Ignorarea legii existente: Au ignorat complet art. 37 din Constituție și art. 27 din Legea 370/2004, care stabilesc clar condițiile de eligibilitate. CCR nu are dreptul să adauge condiții noi.

3. Acționează ca legislator: Au creat efectiv noi legi, încălcând flagrant principiul separării puterilor în stat.

4. Interpretare abuzivă: Au interpretat abuziv rolul lor de a "veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui". Verificarea opiniilor politice nu e o "procedură" electorală!

5. Încălcarea dreptului la apărare: Candidatul în cauză n-a avut drept la un proces echitabil. A fost judecat fără posibilitatea de a se apăra. Asta în caz că admitem că ar putea, cum zic ei, să fie și un fel de instanță de judecată.

6. Substituirea voinței populare: CCR a decis că ei știu mai bine decât alegătorii cine e "demn" să candideze.

De ce e periculos acest precedent:

- Permite eliminarea arbitrară a candidaților incomozi. Azi e un candidat, mâine poate fi oricine critică guvernul sau politica externă. In mod convenabil, de data asta chiar e un candidat extremist. Drumul spre iad e pavat cu intenții bune, nu?

- Introduce cenzura politică în procesul electoral. CCR devine un fel de "minister al adevărului" care decide ce opinii sunt acceptabile pentru un candidat.

- Subminează suveranitatea populară. Un grup restrâns de 7-9 judecători decide în locul a milioane de alegători.

- Deschide calea pentru epurări politice mascate sub forma "protejării democrației".

- Transformă jurământul prezidențial într-un test de loialitate pre-electorală, ca și cum ar citi în stele cine e demn să candideze.

CCR invocă valori europene și euroatlantice în timp ce implementează practici demne de regimuri autoritare. E o ironie amară și periculoasă.

Eu cred că CCR a rescris regulile jocului democratic după bunul plac, fără nicio bază legală. Au deschis o ușă spre un viitor în care libertatea de exprimare și dreptul de a candida devin privilegii acordate de stat, nu drepturi fundamentale. Totul sub oblăduirea unor auto-intitulați gardieni ai democrației, care nu răspund în fața nimănui.

P.S. Există o singură opinie separată. 1 din 9. Dna. Iulia Scântei. Merită menționată. A avut curaj. Mult. Putea și ea sa nu fie în localitate. Sau să considere că a fost suficient un vot de nu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • 1 Atunci, de ce este facuta Constitutia? Nu e pentru a fi respectata? Democratia nu trebuie aparata, sustinuta? Nu trebuie sa muncesti zi de zi pentru a tine democratia in viata? Democratia costa, am invatat eu. Adica, trebuie sa investesti si material, dar si moral pentru a o mentine. Nu politicienii trebuie sa faca lucrul asta in primul rand?

    2 Ceva in ce nu crezi, poti fi garantul apararii Constitutiei, a principiilor sale in aceasta situatie?

    3 Stiu ca afirmatiile, simpatiile si sustinerea ideilor naziste, toate astea sunt interzise de lege. Cum naiba tocmai cineva care-si doreste cea mai importanta functie in stat, contesta Constitutia si striga slogane fasciste, poate fi lasat sa candideze pentru functia respectiva?

    4 Da. Pentru ca juramantul e un simbol. Ce crezi tu te defineste si inainte si dupa juramant. Credeti ca daca cineva jura inseamna ca o sa si faca ce a jurat? Dar de facut ceva in care crede efectiv, ce credeti? Va face lucrul respectiv? Adica, e mai tare juramantul decat mintea ta?

    5-6 Politologii si-au exprimat parerea ca „Da”, CCR are aceste atributii.

    Doamne, am ajuns sa dau dreptate CCR-ului, in cazul asta cred ca au dreptate. Problema nu e ca cetateanul Sosoaca bate campii si trebuie sa raspunda in fata legii (prin ideile fasciste promovate), ci ca cetateanul Sosoaca vrea sa ajunga presedinte si sa implementeze acele idei in viata publica.

    Se merge pe ideea ca oricum nu castiga? Dar daca castiga? De unde stiti ca nu?, dati in carti, cititi in globul de cristal, in zatul de la cafea?

    Sosoaca a facut propaganda legionara si l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu. Nu e prima oara cand derapeaza. Despre pupaturile de la ambasada ruseasca, numai de bine. Toata lumea democratica a luat masuri concrete de ingradire, de izolare a Rusiei, de indepartare a acesteia din cauza razboiul dement si crimele comise in Ucraina, dar la noi un deputat PE, candidat la presedintie poate sa se pozeze cu icoanele, ia si sampania aferente la sindrofiile rusesti.

    O.U. 31/13.03.2002:
    „Art. 5. - Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”. - https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=34086

    Parchetul s-a sesizat, in sfarsit, pe competentele sale, la fel a facut si CCR.

    Se vrea a se crea ideea ca: „nu-mi place Sosoaca, insa democratia nu ma lasa sa fiu de acord cu interzicerea madamei”. Ei, da. Democratia e nobila, ii lasa pe toti sa-i dea in cap. Uneori sunt niste persoane atat de toxice, atat de periculoase, atat de perverse incat nu le poti lasa sa obtina functii in stat, votate de insi care chiar cred ca Sosoaca e o mare doamna in viata.

    „Cristian Pîrvulescu: Din cele două sesizări la CCR, una a fost făcută de o fostă membră a partidului SOS și se referea și la 80 de liste care ar fi fost multiplicate și folosite deja în alegerile precedente

    „Nu s-a mai întâmplat nici în ceea ce privește partidele politice, nici în ceea ce privește candidații la alegerile prezidențiale. Este o premieră. Cum nu există motivare, nu o să speculez pe tema aceasta, dar din câte știu, din cele două sesizări care au fost făcute, una, făcută de o fostă membră a partidului SOS, se referea și la liste. La 80 de liste care ar fi fost multiplicate și care ar fi fost folosite deja în alegerile precedente. Dacă o asemenea demonstrație a fost făcută la Curtea Constituțională, atunci ea putea să fie luată în considerare”, a explicat profesorul Cristian Pîrvulescu.

    Pe de altă parte, la nivel mondial nu este suprinzătoare o astfel de decizie din partea Curții Constituționale, mai spune profesorul de politologie Cristian Pârvulescu. Acesta amintește că ani la rând, Curtea Constituțională din Germania a eliminat partidele extremiste de la alegeri. - https://www.europafm.ro/cristian-pirvulescu-decizia-ccr-candidatura-dianei-sosoaca-premiera-fosta-membra-sos-liste-multiplicate/
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Nu sunt fan cccr dar am o pretenție simplă: nici un politruc aspirant să nu fie fățiș sluga rusiei.
    Decizia de a o exclude de la alegeri este cea mai mică problemă, ar fi trebuit exclusă complet din orice formă de activitate politică!
    Coreea de Sud ESTE o democrație, câți candidați pro-NK cunoașteți?
    • Like 2
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Corect dar ar fi trebuit exclusă demult, nu acum în prag de alegeri prezidențiale când covrigarul șef își dă seama că nu prea are altcumva șanse să câștige președinția decât contra unui anumit candidat și atunci încearcă un joc cu manta care stabilește un precedent periculos. Pe de altă parte, astfel de comportamente sunt în cadrul legal la parlamentul național sau cel al UE. Atunci nu trebuia sesizată curtea?
      • Like 0
    • @ RazvanP
      pixel check icon
      iertare, dacă poporul vrea să dea cu capul de betonul grinzii, are acest drept, ține de procesul etapizat al cunoașterii, al cristalizării propriei morale. interdictul ”legal” îi răpește și viciază fundația. la viitoare cutremurări, fundația va ceda, ”grație” golurilor. înțelegeți de ce e vital ca prostul să se trezească în urma propriei experiențe și nu-n urma paternalismului handicapant? cu cât orgoliul este mai mare la copil, părintele neștiutor (refuz să cred că-i rău-voitor) va pune mai mare presiune, prin interdict, o eroare catastrofică. excluderea din orice sistem (ș-a oricărui sistem) se face prin abandon, care este vot, nu interdict. alegerea stinge derapajele, interdictul le amplifică subteran.
      • Like 1
  • pixel check icon
    spune domnul Popescu: adevărul și falsul sunt categorii logice. dar logic este ca în domeniul logicii să nu operezi cu termeni derivați din comportamentul uman, apar confuzii (adevărul - necesitate, falsul - intenție), adică fix categorii psihologice (morale, rezoluție mărită). adevărul derivă din necesitatea demontării minciunii. în logică nu minte nimeni, totul este pe tărâmul impersonalului. drept e ca-n tărâmul logic să uzitezi termenii „corect” și „incorect”. pentru că apare ridicarea de sprânceană a tentativei de înșelăciune, se ițește dilema unică. cu adevărul nu operează nici regnul mineral, nici regnul vegetal, nici cel animal ...dar toate-l mărturisesc (prin acțiunile lor directe și indirecte). cu adevărul nu operează decât oamenii între ei (din nevoie), în matematică, spre exemplu, nu minte nimeni. apare greșeala dar ea se corectează. în toate științele exacte nu există minciună. în lumea informaticii apare eroarea, cere reparare ori restart, minciuna-i lipsă. în lumea „oamenilor”, minciuna e omniprezentă, ca și greșeala. minciuna e absolută-n intenție, greșeala e sinceră absolut făr de intenție. până să ajungi la opozitul nesincerității trece o mie de ani. dacă mincinosul nu este sincer, ecuația nu se rezolvă. mincinosul nu se minte pe sine, îl minte pe celălat/ceilalți și „ceilalți” au nevoie de adevăr, nu de sinceritatea perfect posibilă a mincinosului dar necredibilă, viciată. de aceea adevărul este opozitul minciunii. nedemontată minciuna, ea rămâne adevăr și la capătul opus, al sincerității, nu ajungi niciodată. ai nevoie de adevăr, care-i și logic dar și psihologic. doar adevărul are puterea de-al dovedi/forța pe mincinos, starea sincerității sale posibile devine inutilă. altfel rămânem în regnul animal, unde nu există nevoia de adevăr logic, există doar sinceritatea pură a dreptului forței brute și criminale.
    opusul sincerității (stare deliberată) nu poate fi decât mințirea (stare deliberată) și nu minciuna (enunț). opusul enunțului care este minciuna este tot un enunț: adevărul.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult