Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

De ce este protecția mediului o religie neînțeleasă și nu o industrie profitabilă în România

reciclare - getty

Foto Guliver/Getty Images

Știți genul ăla enervant de coleg care îți spune să pui cartonul și hârtia la un loc și resturile rămase după un prânz copios în altă parte? Sau vecinul care îți face observație că trebuie să pui sticlele de bere și de vin golite aseară în containerul albastru? Cu toții avem câte un astfel de personaj enervant prin apropiere sau măcar am auzit povești despre ei. Ba, mai mult, e posibil să fi văzut prin marile orașe șoferi care opresc mașinile în dreptul containerelor colorate diferit și care scot din portbagaj pungi cu carton, plastic și sticlă pe care le aruncă în grabă pe fiecare în alt loc. Asta înainte să fie claxonați cu indignare de șoferii din spatele lor, care nu înțeleg ce se întâmplă.

Aceștia sunt apostolii unei religii neînțelese de un popor în general ateu când vine vorba de efort personal. Ei sunt credincioșii religiei numite protecția mediului. Ca să ne salvăm, individual și colectiv, scripturile ne spun să facem lucruri la fel de greu de înțeles pentru atei ca pupatul moaștelor.  

Cutiile de carton de lapte se pun la plastic, nu la carton, pentru că da, au și plastic. Cutia mare de pizza, dacă deliciosul sos barbecue a atins-o, va trebui să ia calea deșeurilor menajere. Șervețelele nu pleacă la carton și hârtie, ci tot la gunoiul menajer. Nici paharul de cafea luată de pe drum nu trebuie să ajungă la cartoane, pentru că are un film subțire de plastic care îl etanșează. Sticlele „de sticlă” trebuie spălate înainte de a fi puse în containerul albastru. PET-urile trebuie strivite, ca să ocupe loc mai puțin. Apoi urmează lucrurile mai grele, dar cu sens religios ecologic. De exemplu, capsele cu care sunt prinse revistele trebuie scoase, iar sticlele de sticlă ar fi bine să aibă etichetele îndepărtate. O religie complicată, ce să mai.

Culmea este că ar fi foarte simplu ca protecția mediului să se transforme din religie neînțeleasă și în general ignorată într-o industrie prosperă. Acum mai bine de 10 ani, am văzut cu ochii mei transformarea peste noapte a unei familii recent mutate în Italia. Gazda mea s-a chinuit minute bune să îndese un PET într-un tomberon plin, dedicat plasticelor. Ca prin miracol, dacă acasă arunca tot gunoiul într-o singură pubelă, în câteva săptămâni devenise extrem de „religioasă”, știind pe de rost unde și când era aruncat fiecare tip de gunoi. La întrebarea mea de ce se chinuie atâta și nu folosește pubela de sticlă, care era mult mai liberă, mi-a spus foarte simplu că amenda este foarte mare dacă nu respecți regulile, ba, mai mult, gunoiul menajer e foarte scump de preluat, deci ai tot interesul să scoți toate materialele reciclabile din el, care sunt preluate gratuit. 

Ideea asta simplă, de a pune un preț corect pe gunoi, ne-ar transforma peste noapte în cetățeni mult mai atenți cu lucrurile pe care le lăsăm după noi. Coșurile de gunoi de pe stradă ar fi golite repede de doze și sticle și tot ce mai este reciclabil. Apoi, ne-am gândi de două ori dacă merită să luăm o sticlă de suc sau de apă pe care să dăm un leu, de exemplu, numai pentru ambalaj. La un astfel de preț, plătit de reciclator, nu cred că ar mai exista PET-uri și pungi de plastic prin orașele României.

Există campanii de conștientizare de toată lauda printre municipalități, ONG-uri, iar unele lanțuri de magazine preiau gratuit deșeurile electronice, oferă un litru de ulei gratuit pentru 3 litri de ulei uzat adus în magazin, oferă o baterie nouă pentru 6 uzate și altele. Dar, în general, în România costul de a arunca materiale reciclabile împreună cu deșeul menajer este mic spre inexistent. 

Așa că, în loc să prăpădim bani pe campanii frumoase, dar ineficiente, mai bine scumpim ambalajele până prețul lor devine interesant. Să spunem un leu pentru o sticlă și o pungă de plastic. Odată stabilit un preț atractiv, comportamentul consumatorilor se schimbă radical. Volumul și calitatea deșeurilor colectate crește, devine rentabilă reciclarea acestor deșeuri, iar orașele sunt eliberate de gunoi. Nu este un miracol, e doar capitalism.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bă de ce n-am gândit eu la asta! Genial!
    Mâine mă duc și cresc prețurile globale la ambalaj.

    • Like 0
  • Er...

    Cutia de pizza este carton, asa cum sunt si servetelele. Hartia plastifiata este tot hartie. Sau or fi nemtii nebuni.

    Nici unde in Europa, si am trait si/sau lucrat in sase tari diferite nu te pune nimeni sa speli sticlele sau borcanele, sau sa scoti capsele din reviste - a propos, revistele glossy sunt hartie sau plastic? Va recomand, cu caldura, un 'How it's made', ca sa vedeti cum functioneaza reciclarea la scala mare.

    Problema cu noul cult al ecologiei este ca exagerari asemanatoare celor pe care le faceti in articol ar descuraja-o si pe Greta, nu numai pe noi, acestia mai slabi de inger....
    • Like 2
    • @ Maria Zamfir
      Buna ziua. Industria spune ca deseurile trebuie sa fie cat mai omogene pentru a putea fi procesate cu succes. Iata cateva sfaturi aici: https://hartareciclarii.ro/ce-si-cum-reciclez/#/category/hartie-si-carton/carton
      Din pacate, multe deseuri de plastic nu pot fi reciclate, chiar daca le punem la plastice.
      • Like 1
    • @ Maria Zamfir
      Eu ma vazut in Germania chiar si 5 containere - unul dintre acestea era pentru paine, din care se face compost.
      • Like 0
  • Parerist check icon
    Mie paralela cu religia mi se pare ca incepe mai devreme decat ritualurile. Incepe de la pacatul originar.
    Traiesti? Consumi. Consumi, deci poluezi. Simpla ta existenta e un pacat. Ai tras apa la toaleta, ai comis un pacat. Ai macat o friptura, ai mai topit zece ghetari.
    Si de aici, incepe rascumpararea pacatelor. Cu bani, cu ritualuri, cu "catedrale"... De exemplu masinile electrice nu-s decat niste catedrale cu care incercam sa ne auto-convingem ca suntem virtuosi. Nu vrem sa renuntam la orgoliile si confortul oferit de o masina personala de dragul zeitei Terra, si ne creem iluzia ca o masina electrica e raspunsul. Si ascundem sub pres faptul ca nu e chiar asa peste tot (cu etichete gen 0g CO2/km despre care stim cu totii in mod pertinent ca e o minciuna).
    Pe de alta parte nu toate ideile religioase, sau ecologice sunt proaste. Nu e nimic rau sa fii cinstit, chiar daca n-o faci de frica unui zeu care te bate cu batul, la fel cum nu e rau sa-ti izolezi casa sau sa sa reduci deseurile, chiar daca esti constient ca planetei i se rupe. Poate ar trebui sa intelegem ca si morala si ecologia sunt importante pentru OAMENI, nu pentru zei sau planete. Planetei i se rupe daca un milion de ani o sa fie acoperita de desert, insa noua NU.
    • Like 0
    • @ Parerist
      Multumesc pentru comentariu. Cred totusi ca poate consumul excesiv poate fi mai usor considerat pacat :). Sigur, interpretarea este sugestiva - cand mult este prea mult? Dar, daca ma uit la cate jucarii de plastic sunt prin camera copilului meu, cateodata ma simt "pacatos"...
      • Like 1
    • @ Sorin Barariu
      Parerist check icon
      Absolut. Si eu ma sperii de muntele de ambalaje amazon care se aduna saptamanal. Ok, la mine se recicleaza, insa chiar si asa....
      • Like 0
  • Danezu check icon
    Pompos... religie... industrie profitabila... INCOMPLET ... niciodata protectia mediului nu s'a rezumat numai la colectarea si reciclarea gunoaielor care intre noi fie spus e o industrie foarte profitabila.
    • Like 0
    • @ Danezu
      Gunoiul poate fi inceputul. De la molozul aruncat la marginea drumului la pungile luate de vant.
      • Like 0
  • Am un centru de reciclare al primăriei la vreo 150 m de locuința mea. Am vrut să fiu cetățean responsabil și să reciclez cartonul rezultat de la diferite ambalaje. Pe lîngă că prețul e derizoriu per kilogram, nu primesc decît de la minim 1 kg în sus. Le-am zis că nu mă interesează să-mi dea bani doar să mi le ia chiar dacă e mai puțin de 1 kg. Nu se poa'. Așa că am lăsat-o baltă. Păi pînă ajung la 1 kg fac depozit de cartoane în casă, ceea ce iese din discuție. Deci cu logistica stăm cam prost.
    • Like 3
    • @ Bogdan Tabarcea
      Pai pretul e prea mic. Daca ar fi 5 lei pe kilogram, aveti interesul sa pastrati mai multe kilograme prin casa, iar centrul de colectare cumpra si 1/2 kg.
      • Like 0
  • am citit un articol in care era prezentat un primar de prin austria care spunea ca "ei sunt civilizati, ca asta face parte din ei"..
    eram gata sa cred, pana am citit si ca platesc 1000€amenda daac pun sticla verde la aia alba sau invers, ori in gunoiul menajer arunca plastic sau hartie.. ok, toate bune si frumoase, dar cica au si echipe care vin si cauta aleatoriu in tomberoanele celor care stau la casa sa vada daca nu cumva exista vreo hartie sau cutie de conserva in gunoiul menajer..
    pare frumos, dar asta e pana la urma "civilizarea prostului"? amenda de 1000 de euro?
    e ok sa nu se mai arunce aiurea in natura.. dar asta e cu totul altceva... asta cu selectarea mi se pare doar amenintarea prostului cu amenda in caz ca nu face munca altora... si anume a acelora pe care firmele care se ocupa cu reciclarea ar trebui sa-i plateasca ca angajati sa sorteze.. apoi sa faca profit!
    e usor sa iei totul de-a gata sortat si sa faci profit... practic fara angajati, care ar putea aduce un salariu acasa la familie..
    maqi demult cand se vorbea de reciclare la tv, vedeam si niste benzi transportoare cu cate 10-20 de angajati de o parte si de cealalta cate sortau... acum e simplu, ii amenintam pe fraieri cu amenda, si fac ei toata munca, ca tot n-au incotro!
    repet, e ok sa amendam pe cei ce arunca aiurea in natura.. dar sa ma pui sa-ti sortez gunoiul (pentru care oricum platesc) si tu sa-l iei de-a gata si sa faci o afacere.. deja ma prostesti!
    ia plateste-ma, ca ti-l aduc sortat, ori plateste-ti oameni ca si angajati, plteste taxe la stat din care altii v-or avea pensii..
    asta e cea mai mare gargara europeana inventata de unii care vor totul moka, sa nu mai plateasca angajati sau taxe...
    gunoiul a fost si va fi cea mai mare afacere a tuturor timpurilor!
    nu asa salvam planeta.. asa salvam doar afacerile unora deja bogati...
    • Like 3
    • @ Iulian Dita
      Delia MC Delia MC check icon
      Da, există și nu numai în Austria. Poliția gunoaielor. Adică, să stea unii într-o putoare de nedescris să trieze gunoiul domnului căruia i-e lene să pună hârtia la hârtie și plasticul la plastic iar gunoiul menajer separat! Să vă înghită altul duhoarea gunoiului dvs menajer? După o zi pute ca dracu' iar cei de la salubritate sunt și ei oameni. Plătiți să se păstreze și să se ridice gunoiul. Sortarea nici nu ia timp.
      Vrei să stai într-un loc curat? Asumă-ți responsabilitatea asta minimă. Păi uitați ce cred eu: legea asta e exact pentru imigranți, străini în general care așteaptă să le facă alții treaba!
      Civilizația se impune și se păstrează cu biciul.
      • Like 5
    • @ Delia MC
      Stimata doamna,

      Nu stiu unde locuiti dumneavoastra, dar eu stau la bloc (cand sunt in Romania). Am o bucatarie relativ mare, dar va propun sa imi explicati cum vedeti dumneavoastra sortarea materialelor reciclabile atata vreme cat la ghena nu exista containere speciale.

      Dumneavoastra aveti minim 6 cosuri de gunoi, in bucatarie? (menajer, plastic, hartie, aluminiu, deseuri toxice [tampoane, absorbante, scutece], sticla) Sunt curioasa. Ca daca ne apucam sa sortam si sticlele dupa culoare, deja se fac 8. De asemenea, dat fiind modul in care sunt ambalate majoritatea produselor, containerul de plastic se va umple intr-o zi, maxim doua.

      Cel mai apropiat punct de colectie de pe strada mea este la 500m distanta. Sa zicem ca sunt cetatean din acesta, apostolic, si vreau sa fac o plimbare de un kilometru din doua in doua zile, . Si containerul acela se va umple. Colectia este saptamanala. Dixit sticla - care este si grea; imi cer scuze Gretei, dar nu o sa ma plimb in fiecare seara un kilometru, pe un bulevard super-aglomerat, plin de camione si masini, ca sa duc sticlele doua cate doua la container. Pentru ca daca astept sa o fac saptamanal, imi cer scuze, nefiind Nicu Vlad, trebuie sa le pun in masina, si sa mai poluez un pic, pentru ca se aduna.

      Administratia blocului meu a gasit o solutie fantastica, si anume ca materialele reciclabile sa fie puse (la gramada) langa tubulatura de la ghena. Va dati seama ce e acolo? Va mira faptul ca oamenii au renuntat la acest sistem 'genial' in doua luni? Nu ar fi mai frumos, daca tot ne dam ecologisti, sa chiar avem posibilitatea de a sorta?

      Macar sa fie cate un container de sortare la o scara, nici macar la un palier, si va jur ca oamenii ar incerca mai mult.

      De asemenea, nu stiu daca dumneavoatra ati vazut cum sunt colectate gunoaiele, cel putin in Bucuresti. Pe Calea Plevnei, cel putin, autoutilitara e una singura, cu un singur compartiment, si vajnicii muncitori de la salubritate le rastoarna pe toate, amestecate, in acel unic compartiment.

      Deci sortam?

      Si ce spune Mr. Oh mai jos este absolut corect. In tarile in care macar sortarea de PET-uri si sticla functioneaza, cetateanul este rasplatit pentru ca o face. In Germania exista, in aproape fiecare supermarket, un automat care preia pet-uri, altul pentru cutii de aluminiu, pentru ca da, platesti pentru continut, nu pentru ambalaj, si banii pe ambalaj se returneaza.

      In Gedrenkemarkt, pretul sticlelor de vin sau bere iti este returnat, sau scazut din urmatoarea cumparatura. Te lasa sa vii cu naveta de plastic plina de sticle, in nici un caz cu pretentia ca acestea sa fie spalate sau racaite de eticheta, si daca au produsele respective (deci probabil contract cu distribuitorul), nici o problema. Si te lasa sa pleci cu naveta goala, ca sa nu trebuiasca sa cari sticlele in saci menajeri sau in plasa.

      Am avut aceleasi trei navete de Monchshof trei ani - un sistem care a functionat si pentru mine, si pentru vanzator, si pentru stat, pentru ca puteam sa stau linistita, strangand sticle pana se umpleau. Ce voia vanzatorul, OK, ce nu, la containerul general, care avea trei locuri de parcare, deci nu opream in trafic sa sortez alba/verde/maro.

      Intelegeti ce vreau sa spun? Civilizatia nu este facuta numai din amenzi, este facuta si din rasplata, si, bineinteles, o infrastructura corespunzatoare.

      La noi, ca de obicei impunem o lege aiurea (nu m-a pus nimeni in Germania sau Marea Britanie sa spal un borcanel de iaurt din plastic, si nici nu am fost vreodata amendata pentru ca nu i-am rupt capacelul de aluminiu, de exemplu, sau pentru ca borcanul de sos de paste nu a fost spalat si racait de eticheta), dar infrastructura pentru implementarea legii nu exista.

      Imi aduceti aminte de initiativa aceea halucinanta cu amendatul taranilor care au WC in gradina. Nu mai stiu cui ii traznise, dar mi s-a parut foarte tare.

      Deci, ai un sat care n-are apa curenta decat la intersectii. Nu ca nu vor taranii, ci pentru ca nu i-ai racordat. Nici la apa, nici la scurgeri comune. Nu toata lumea are bani sa isi instaleze fosa septica proprie, care mai trebuie si golita, din cand in cand, serviciu pe care primaria nu il ofera.

      Dar il amendezi pe taran, mama lui de taran imputit; probabil ca deriva o placere profunda si perversa de a isi face nevoile in gradina, la -10 grade iarna. Numai cu amenda il vei civiliza!

      Nu am tipul de mentalitate 'statul trebuie sa-mi dea', 'sa-mi sorteze altii gunoiul', 'sa faca statul pentru mine.' Insa platesc taxe, pentru care statul trebuie sa imi ofere niste servicii. Colectia gunoiului este unul dintre aceste servicii - daca infrastructura pe care statul ar trebui sa mi-o puna la dispozitie nu exista, de ce as fi amendat pentru ca nu pot sorta, sau pentru ca imi este extrem de dificil sa o fac? Sau pentru ca vad ca e degeaba, pentru ca eu sortez, iar gunoiul este din nou amestecat, la colectie?

      Englezii spun whip & carrot, dar fara morcov, nu se prea poate folosi biciul.
      • Like 5
    • @ Maria Zamfir
      Delia MC Delia MC check icon
      Nu sunt pentru asemenea exagerări. Am locuit în România în oraș. Am avut o perioadă când am locuit în Germania la țară și acum sunt iar acolo.

      În România au construit platformă de colectare, selectiv, plastic, hartie, gunoi menajer, sticlă ( orice culoare ) lângă bloc. Făceam așa: gunoiul menajer în coșul de gunoi iar restul într-o sacoșă pe care o goleam punând fiecare unde trebuie. Deci doar o sacoșă in plus. Bineînțeles că erau amestecate prin containere și câteodată mai era și câte un om al străzii care pescuia peturi și lăsa totul vraiște și-ti venea să te lași lehamite ( odată am fost certată de unul, ca de ce dau cu petul în el, aiurea, le puneam în container, să nu-i deranjezi!). Lacătul era sistematic rupt, containerele deplasate de la locul lor, pline cu ce nu trebuie. Morala? Degeaba, și o mai și încasezi ba ți-e frică să duci gunoiul seara! Dar odată tot trebuie început.
      Dacă nu creează condiții, locuri speciale de colectare aproape de casă nu fac nici eu, simplu. Tu, stat, nu poți să mă obligi să umblu kilometri cu sticlele dacă tu nu-mi creezi condiții.
      În Germania în plus e sticla pe culori și lipsa containerelor pentru sticla lângă casă. Când se strâng mai multe le ducem la vreo 5 km, cu mașina ( să zică Greta ce vrea ). Nici textile nu aruncăm aiurea. Restul: plastic în saci galbeni iar hârtia separat. Nu-mi pare greu și nici n-am nicăieri 6 coșuri de gunoi.
      Apropo de exagerări inutile, o glumă bună: cum reciclezi un plic de ceai, că are și ață, și metal, și punguta cu ceai...
      Biciul vine numai după ce ai creat condiții dar omul își bate joc că vrea mușchiul lui.
      • Like 3
    • @ Delia MC
      Asta spuneam si eu.

      In UK e nebunia cu sase cosuri de gunoi, depinzand de borough. Dat fiind ca era un borough cu taxe de consiliu foarte mari (eram in jurisdictia electorala a lui Jeremy Corbyn, Islington North) oamenii au injurat printre dinti, dar s-au supus. Dar da, trebuia sa scoti gunoiul reciclabil deja separat, deci aveai sase containere in fata casei - si evident, si in casa, ca doar nu pui sosul de paste in tigaie si apoi fugi repede-repede sa duci borcanul afara.

      Iar gluma cu plicul de ceai e geniala :) Si tehnic, e gunoi menajer ;)

      Am aflat asta cand lucram la ceea ce se numeste un Global Oil Major, si daca iti faceai un ceai, dupa ce il terminai, cescuta se impartea in trei cosuri de gunoi: hartie sau plastic (cescuta - depinde daca era Styrofoam sau nu), plastic (capacelul, ca fara nu aveai voie, health and safety!), si gunoi menajer (plicul). Angajatii permanenti aveau o mica bucatarie unde puteau sa isi aduca de acasa propriile cani. Noi, fiind consultanti, nu aveam birouri permanente, asa ca...

      Vedeai oameni in toata firea stand in fata celor sase cosuri de gunoi frumos aliniate si holbandu-se ca vitelul la poarta noua - unde pun ce? Ce fel de ceasca am? Daca mai am resturi de mancare in casoleta, e menajar sau plastic? Wrapper-ul de sandwich e hartie sau plastic?

      Chiar definisem termenul de recyclophobia - frica de a nu stii ce cos de gunoi sa folosesti :)

      Asta in timp ce in birou erau cincisprezece ecrane TV cu plasma pe care rulau, in continuu, reclamele firmei, si lor le explodau sondele in Golful Mexic. Da, vorbesc de BP :)

      Insa da, de undeva trebuie sa incepem. E doar ca la noi se da legea, si pana apare infrastructura minima, ti se face lehamite...
      • Like 3
    • @ Iulian Dita
      Amenzile ar putea disciplina consumatorii dar ele nu se aplica, fie ele mici sau mari
      • Like 0
  • La consumatorul final nu trebuie să ajungă ambalaje neprietenoase cu natura. Pentru manevrarea mărfurilor în vrac pot fi folosite și astfel de ambalaje sarcina fiind exclusivă a producătorilor/comercianților/transportatorilor pentru colectarea și reutilizarea/reciclarea acestora în deplină siguranță pentru mediu.
    • Like 3
  • o solutie ar putea fi interzicerea peturilor. in primul rand la sticlele de lapte din magazine apoi la bere.
    • Like 1
  • Mr.Oh check icon
    Lasati domnilor povestile. Protectia mediului incepe cu prelucrarea titeiului, cu defrisarea padurilor, arderea carbunilor si altor combustibili fosili, functionarea centralelor nucleare..Teme importante inca neclarificate azi.

    Colectarea deseurilor e o tema de salubritate.
    Pe vremea lui Ceasca toate cele erau din sticla, lemn si hartie, Abia mai tarziu a apraut plasticul.

    Ideea refolosirii deseurilor nu poate exista fara o politica de standardizare a ambalajelor la nivelul intregii planete. Cu cat sunt mai putine modele/forme de ambalaje cu atat mai simpla refolosirea lor. Dar nu se vrea deoarece fiecare companie is doreste vizibilitate pe piata. Problema nu e la consumator ci la cum fac firmele afaceri..

    Nu mai puneti oamenii sa bata tot orasul sa caute contanere. Si scutiti-ma. de naivitati care au rolul sa culpabilize persoanele care nu au nici o raspundere. Sau daca o au, atunci e nesemnificativa. Singurul lucru pe care oamenii obisnuiti pot sa-l faca e sa nu arunce deseurile in natura.. Ci in tomberon.. De aici in colo scapa de sub controlul lor.

    Am trait in Germania si toate deseurile erau colectate impreuna. Restmuell... Cu exceptia celor de natura biologica. Adica iarba, crengi, coji de portocale, legume etc.
    Insa amabalajele de plastic, sticle, le aruncai intr-o masina in supermarket si primeai contrvaloarea lor. Dar chiar si asa nu toate erau acceptate de aparat.

    In italia venea masina salubritatii de 4 x pe sapamana. Hartie, sticla , biologice si mixt. Totul depinde de infrastructira locala existenta si de posibilitatile finaciare ale comunitatii.. Plasticul trebuia sa-l duci la mama naibii ca sa-l arunci intr-un container. si doar ambalajele de plastic pe care scria "reciclabil" isi aveau locul acolo..


    Oamenii trebuie sa inteleaga o chestie simpla. Ei platesc totul. Toate costurile din societate le suporta cetatenii din salariul lor si nu companiile. Companiile transfera costurile lor in pretul produsului..

    Solutia nu e colectare deseurilor reciclabile, ci reducerea productiei de deseuri prin strandardizare. Din acesata standardizare rezulta si un grad mai mare de refolosire. Astfel aceste ambalaje nu ajung in paduri, rauri si oceane.. Costurile scad. Preturile scad..




    • Like 6
    • @ Mr.Oh
      Parerist check icon
      Cele doua reciclarea și refolosirea nu se exclud reciproc.
      Dacă ar fi cum spui tu, economica de piață și legile capitalismului ar fi suficiente. Însă nu-s... Pentru ca e ieftin sa arunci un ambalaj și sa faci altul nou, și decât să-l refolosesti cum propui tu, și decât să-l reciclezi cum propune biserica ecologista.
      Și nu poți da vina doar pe companii pentru supraconsum. Nu e doar vina companiilor petroliere de exemplu pentru ca sacrosantul consumator ia o mașină de doua tone ca să cumpere pâine la 1km distanta. Companiile profita de asta însă nu-s singurele responsabile.
      • Like 1
    • @ Parerist
      Mr.Oh check icon
      Legea spune: "Poluatorul plateste". Dar poluatorul transfera costurile cumparatorului.
      .
      Costul unui ambalaj nu presupune doar aducerea lui pe piata ci si retragerea lui de pe piata. Retragerea lui de pe piata nu este inclus in pretul produsului. Companiile sunt scutite de acest cost. Sunt tranferate cumparatorului. Societatii in ansamblul ei. Platim toti.

      Si asa sta situatia cu toate produsele.. Deseul nu a fost niciodata considerat parte a produsului. Si aici e un truc financiar.. Producatorul nu e fortat sa gandeasca ciclul complet. Aducerea pe piata si retagerea de pe piata si astfelesa stabileasca pretul corect.

      Se porneste de la premiza ca natura se descurca singura cu deseurile.... sau e treaba altora. Asa ca de ce sa-mi bat capul cu o solutie neutra din punct de vedere al mediului? Nu e costul meu, si nu afecteaza afacerea..
      • Like 2
    • @ Mr.Oh
      check icon
      Poluatorul este cumpărătorul.
      • Like 2
    • @
      Mr.Oh check icon
      Poluatorul nu este cumparatorul, ci cel care polueaza. Cel care arunca gunoiul.

      Problema e ca nimeni nu cuantifica costurile ce tin de indepartarea deseurilor. si sa ti-l adauge in pretul produsului.
      Daca ar fi asa atunci te-ai gandi de doua ori ce cumperi. Iar concurenta intre companii s-ar desfasura incluzand si protectia mediului. Acum aceasta e exclusa din competitie..

      Esti Coca Cola si vinzi 1 miliard de peturi cu suc. atunci e obligatia ta sa colectezi peturile goale. Tu vinzi suc si nu peturi..
      E obligatia ta sa gasesti mecanismul sa scoti dn ciruit peturile goale. Costurile aferente le atasezi la pretul pe litru..

      Ca firma privata trebuie sa prezint un plan de gestionare a deseurilor.. Altfel nu primesc aviz. Ca cumparator eu nu beua sticla ci sucul. Nu am bevoie de pet.
      • Like 2
    • @ Mr.Oh
      Parerist check icon
      Ambii trebuie resposabilitazati, si consumatorul, si producatorul. Producatorul trebuie sa ofere alternative "ecologice" - fie sa reduca deseurile, fie le faca biodegradabile, etc. Si ca sa o faca, asta trebuie sa fie rentabil. Evident, exista si derive pentru care producatorii sunt exclusiv vinovati - gen obsolescenta programata. Insa nu sunt SINGURII vinovati pentru TOT.
      Iar consumatorul trebuie si el sa-si asume partea lui de raspundere. Nu merge pe sistemul "am platit pentru gestionarea deseurilor deci pot sa las peturile in padure". Trebuie sa invete ca tratarea deseurilor are un cost, pe care trebuie sa-l acopere, si sa fie incurajat sa faca "economie" la producerea de deseuri. E mai eficient sa pui peturile intr-un container separat din start, iar pentru tine ca individ asta e un efort minim, decat sa le triezi la sfarsit.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ștefan Briceag

De la externarea din spital, Ștefan Dănuț Briceag a făcut totul ca să poată relua controlul asupra propriei vieți. În februarie 2018, la 6 luni după accident, s-a mutat împreună cu prietena sa, Iulia, care care i-a fost și îi este alături. „Nu știam că există acest gen de femeie. Iar când cunoști o fată ca ea, te întrebi: Chiar există? După un astfel de accident, când te aștepți ca și mama să plece de lângă tine, ea mi-a zis: Plec când vreau eu, nu când vrei tu.” (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult

Am mulţi cunoscuţi, prieteni si multe rude care au emigrat şi au demonstrat că pot fi cei mai buni evoluând în deplasare. Au demonstrat-o prin muncă asiduă, seriozitate şi perseverenţă. (Foto: Ionel Pop Doncilă)

Maradona din Bacău
Citește mai mult